Dreptul de a primi bunuri al condamnatilor in regimul penitenciar romanesc - depturi specifice condamnatiilor

Acordarea drepturilor specifice condamnatiilor constituie un element al regimului penitenciar in aplicarea caruia se impletesc aspectele de constrangere cu cele de reeducare . In acest sens trebuie relevant faptul ca drepturile care se acorda condamnatiilor in penitenciar , desi prin natura si continutul lor sunt o expresie a umanizarii regimului de inchisoare , realizeaza alaturi de celelealte elemente ale regimului penitenciar , un cadru de constrangere. Latura pozitiva a ansamblului de probleme referitoare la drepturile condamnatilor se prefigureaza doar intr-un singur sens ; acela de a nu cauza suferinte fizice . Pe de alta parte , sub rezerva conditiilor si a restrictiilor rezonabile care sunt specificate prin lege , conditiile de viata raman austere, caracterizate prin severitate si se desfasoara intr-un ritm ordonat.

In legea nr 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt reglementate drepturile si obligatiile condamnatilor. In art. 49 al acestei legi se face vorbire despre dreptul persoanelor aflate in executarea unei pedepse privative de libertate de a primi bunuri.

Exista , asadar , in cadrul reglementarii , o logica a estimarilor.

Caracterul reglementarii este utilitarist, chiar daca logica noastra, in contrast cu logica inventiei legiuitorului care a sugestionat cate ceva din filozofia moderna a inchisorii , nu e multumita pentru intelegerea sa .

In alin. 2 al art. 49 din lege se face vorbire despre "numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate , precum si bunurile care pot fi primate, pastrate si folosite de aceste personae se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei , care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I".

Persoanele private de libertate au dreptul de a primi, cumpara, pastra si de a folosi pe perioada detentiei bunuri de natura celor prevazute in anexa.

Modalitatea de intrare in posesia fiecaruia dintre bunurile care pot fi pastrate si folosite este prevazuta in anexa.

Persoanelor private de libertate le sunt interzise primirea, cumpararea, detinerea si portul bunurilor si obiectelor din metale si pietre pretioase.

Persoanele private de libertate pot primi lunar un pachet cu produse alimentare in. greutate de maximum 10 kg, la care se poate adauga o cantitate de maximum 6 kg de fructe si legume, precum si o cantitate de maximum 20 litri de apa minerala si/sau bauturi racoritoare.

Pe langa pachetele prevazute la alin. (1), persoanele private de libertate pot primi anual 3 pachete, in conditiile si cantitatile prevazute la alin. (1), cu ocazia zilei nationale sau a altor sarbatori religioase importante ale cultului sau religiei caruia/careia ii apartin si cu ocazia zilei de nastere.

Persoanele private de libertate pot primi, cu titlu de recompensa, pachete in conditiile si cantitatile prevazute mai sus.

Pachetele prevazute mai sus se primesc cu ocazia efectuarii uneia dintre vizitele prezentate.

Cu consimtamantul persoanei private de libertate; aceasta poate primi pachete de la alte persoane, separat de vizitele la care are dreptul conform art. 4, dispozitiile art. 41 din regulament .

Primirea, folosirea si pastrarea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se fac cu respectarea regulilor de igiena si a masurilor de siguranta impuse de administratia locului de detinere.

Cu ocazia primirii, bunurile si obiectele, precum si produsele prevazute la alin. 3) din Lege destinate persoanelor private de libertate sunt supuse, in prezenta acestora, controlului specific executat de personalul anume desemnat de catre directorul locului de detinere.

Persoanelor private de libertate le este interzisa:

a) primirea de produse alimentare care necesita incalzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice in vederea consumului;

b) cumpararea de produse alimentare care necesita incalzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice in vederea consumului, cu exceptia cafelei, ceaiului si laptelui;

c) primirea si cumpararea de lamai si derivate ale acestora.

Articolele si bunurile a caror primire nu este permisa se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu exceptia celor care prin lege sunt interzise la detinere, situatie in care este informat organul competent.

Persoanele private de libertate pot primi medicamente numai la recomandarea unui medic consultant, a unui medic specialist, cu avizul medicului unitatii, in baza unei prescriptii medicale, intocmita in doua exemplare, un exemplar insotind in mod obligatoriu medicamentele primite.

Persoanele private de libertate pot primi numai medicamente sub forma de comprimate sau drajeuri, in f1acoane sigilate sau in cutii cu blistere ori folii. Primirea de medicamente sub forma de capsule, frole, pulberi, prafuri sau unguente este interzisa.

Medicamentele trebuie sa fie prevazute in Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului, si sa aiba eel putin 6 luni pana la expirarea termenului de valabilitate.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Medicamentele primite sunt inregistrate la cabinetul medical si se gestioneaza separat.

Persoanele private de libertate pot solicita penitenciarului in care se afla sa achizitioneze medicamente pentru uzul personal, fara a afecta cuantumul saptamanal al sumelor din care persoanele private de Iibertate pot efectua cumparaturi. Directorul fiecarui loc de detinere va desemna persoanele responsabile cu achizitionarea medicamentelor solicitate de catre persoanele private de Iibertate.

Preturile produselor comercializate in incinta penitenciarelor vor fi controlate de autoritatile competente, limita maxima a acestora neputand-o depasi pe cea a preturilor practicate in localitatea in care se afJa penitenciarul.

In situatia achizitionarii unor bunuri de folosinta indelungata, permise a fi pastrate sau folosite pe perioada executarii pedepsei, directorul locului de detinere poate aproba folosirea unei sume mai mari decat cea prevazuta de art. 56 alin. (1) din regulament. Aceste cheltuieli nu afecteaza cuantumul saptamanal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumparaturi.

Pentru bunurile prevazute la alin. (1), precum si pentru articolele de imbracaminte, incaltaminte si cazarmament se va intocmi bon de primire in pastrare.

Dispozitiile prezentului ordin se aplica in mod· corespunzator persoanelor retinute, arestate preventiv, precum si minorilor fata de care s-a luat masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ.

Formularea alin. (2) nu trebuia sa contina o cointeresare individualista contrara complexelor colective de asteptare a dreptului insusi , defalcat pe bunuri si pachete (exista bunuri si persoane).

Conform unei legi de sublimare (Freud) pentru simplitatea pe care o impune efectul juridic facut cunoscut , alin (2) trebuia formulat astfel: "numarul , greutatea pachetelor si a bunurilor destinate spre folosinta condamnatilor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I ".

In egala masura , si alin 4 ("cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primate de la personae fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petitionare , a dreptului la corespondente si a dreptului la convorbiri telefonice , pentru efectuarea examenului medical prevazut in art. 51 alin pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri , pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu la punerea in libertate".) trebuia formulat cu respectarea unor principii de tehnica legislative apropiata scopului propus in text , nu materializarii consumului in descriptia de mozaic in care se pierde patosul specific al penitenciarului.

Alineatul 4 putea fi refolmulat astfel : " cotele pastrate din sumele cuvenite condamnatilor care muncesc si a altor sume inregistrate sub regim reglementar pot fi folosite pentru satisfacerea unor nevoi personale sau stingerea unor obligatii".

Bazele regimului penitenciar sunt fragile , de multe ori se aplica inconsecvent , probleme atat de nefericite rezolvate de catre detinuti prin clandestinitate. De aceea , in penitenciare traficarea bunurilor este dirijata de colective restranse de condamnati. La frontiera dintre Regulamentul de ordine interioara si ilegalitate circula sume de bani si bunuri apartinand detinutilor anonimi . Practica sama volniciilor apasa gratios si in ordine. Din acest calambur toti ies teferi. Banii si bunurile inched circiutul genistilor. Ei pregateac radiograme cu necesarul de primit : interludiul despre incrancenarile exersate si invatate de partea adversa.

Cine uita santajul existentialist din camerele de detinere , cine nu -l studiaza si improspateaza in minte , acela cu greu va intelege actuala apatie provinciala a multora dintre detinuti in fata bunurilor insailate pe sfoara contrabandei , anonimi obligate sa primeasca , alteori somati sa primeasca !

Incarcerarea ca fapt, parte componenta amediului penitenciar, se afla intr un raport de constinta, cu semnificatie absolute infractionala, fata de vietuirea condamnattilor la pedeapsa inchisorii. In general, procesul vietuirii, pe care jocul mistic al fortelor organiciste l-a pus in fizicul si psihicul omului este intretinut in toate partile lui constitutive. Cum? Prin obligatia penitenciarului de a le asigura existenta, nu confortul existential! Trebuie sa facem urmatoarea observatie fundamnetala: pe langa recunoasterea aspectelor determinate de o cauzalitate obiectiva, in penitenciare se impletesc istoric, in mod artifical, intr-o unica inlantuire cand, de la cauza la effect, cand de la effect la cauza, experienta celor 16 categorii de drepturi acordate detinutilor, ceea ce permite interpretarea lor pe o justificata serie de paradoxuri, unele desigur in opozitie cu necesitatea lor.

Ingradirea exercitiului lor este permisa, conform articolului 71 din lege si articolului 154, 155 din Regulament, numai in limitele si conditiile acolo prevazute.

In problema oportunitatii lor, avem un subiectivism inalt cat bolta cerului dar care nu poate face parte integranta din logica sociala. Lungul sir de drepturi are scopul sa le slujeasca detinutilor ca trambulina in cariera penitenciara.

Unei multimi de indivizi lacomi de ingrediente li se insufla o nejustificata vigoare dup ace au suflat nasul pe altarul cel mare al societatii. Printre drepturile multicolorate, multi dintre condamnati isi joaca rolul slobozi si "opulenti" de "pensionari", buimaciti de reflectia penala a oglinzilor peste molima contagiasa a furturilor, a omorurilor, a delapidarilor, a coruptiei, a evaziunii fiscale, a traficului de droguri, a proxenetismului, etc.

In fata unei astfel de aliante (drepturi plus condamanrea) nu va rezista nicio forta, fie ea a intunericului!

Din cele aratate, rezulta ca trebuia sa cautam o redactare de text care, decurgand din estena inchisorii, nu putea fi formulate altfel decat printr o zamislire inchipuita de gandire stiintifica:

Salariul minim brut pe economia nationala, pentru cei care primesc pachete cu alimente;

Dublul salariului minim brut pe economia nationala, pentru cei care nu primesc pachete cu alimente!.

Trebuie sa aratam ca nu munca depusa care nu mai are caracterul obligatoriu este rezultatul salariului minim brut pe economia Nationala destinat detinutului, pentru cumparaturi, deci, efort, dupa caz, dublul acestuia, ci din efectul amestecului anaerob de actiuni sau cause formulat de ratiunea "excesiva" a unor juristi care dau legi pentru confortul detinutilor.

Ceea ce vrem sa scoatem in evidenta prin cele doua alienate ale textului de lege este doar faptul ca nici in penitenciar, experienta infractionala nu este supusa determinarii, legitatii.

Prin Legea de organizare si functionare noi pretindem, Guvernului Romaniei, sa-i confirme, austeritatea, ingradirile, lipsurile si constrangerile. Daca in sensul art. 16 lipseste determinarea univoca din considerente de discretie justificata inseamna ca juristii care au validat legea au suprimat in mod subiectivist implicarea vreunei atitudini in contrapartida de expropriere a efortului muncii in ratiunea articolelor 57- 63 din lege. Spunem numia in treacat ca a salutat , totodata , in acele exagerari ale cuantumului mandatului postal primit , dovada unei grosolane ignorante in problema authentic covarsitoare a retelelor de complicatii in care cuvintele lor vorbesc numai despre bani.

Dreptul de a primi bunuri este un vechi si cunoscut tablou. Textul legii slujeste interesul condamnatului intr- un mod foarte pedant care , datorita izolarii de societate , este un fapt legat de supravietuire, pentru a scapa cu viata din inchisoare , deci dreptul este aservit detinutului . Saptamanal , grupe de condamnati circula de la camerele de detinere la punctele comerciale din incinta penitenciarelor pentru a - si face cumparaturi in limita a jumatate din valoarea salariului minim brut pe economie.

In ceea ce priveste categoria de bunuri ce pot fi primate de fiecare dintre detinuti , este de presupus ca interpretarea textului va duce pana la urma la constatarea ca a cumpara nu inseamna a identifica . Notiunea de bun de care face vorbire textul legii poate lua in serios perspective ingramadirii de vrafuri de bunuri in camerele de alimente destinate acestor utilitati . Totusi, din redactarea articolelor se desprinde concluzia ca este vorba de bunuri consumptibile prin natural or (numarul si greutatea pachetelor cu alimente , sumele de bani ) si bunuri corporale .

Asupra necesitatii de a revendica dreptul de a primi bunuri nu au existat niciodata doua parerei in randurile autoritatilor care decide , ci discutia se va purta probabil numai in jurul oportunitatii acestei revendicari si al amplorii care o capata. Daca prin caracterul realizabil al unor revendicari am intelege nu concordanta lor generala cu interesele individualizarii regimului de executare , ci potrivirea cu felul concret de conditii preexistente , concomitente si survenite pe timpul executarii pedepsei inchisorii, atunci si doar atunci ar fi fost angajata " consacrarea rezonabila" a intereselor societatii cu remuscarile platitorilor de polite.

Daca nu este de observat , controlat si supravegheat , exercitiul acestor drepturi va tinde sa imparta ordinea si disciplina intre detinuti , va tinde la instaurarea unei piete intre detinuti , va introna anumite relatii de schimb intre detinuti bazate pe troc mai ales , pe servituti , va impleti strans ordinea reglementata cu ordinea aservita. Oricum ar fi , oricate bunuri li s -ar permite , trebuie sa se retina ca detinutii au tradat de mii de ori libertatea si continua , unii dintre ei , sa o tradeze de mii de ori. Acest drept , este un drept al tradarii , si nu un element al programului educativ care sa compromita apologia comiterii de infractiuni. El se explica prin aceea ca trage in mod artificial o linie despartitoare intre rezultatul infractiunii si preventia aplicata orbeste care se zbate fara perspective intr- o serie de convulsiuni.

Acum vedem ca reglemntarea dreptului de a primi bunuri intinde barna echidistantei peste bresa resocializarii. Altfel spus : detinuti , imbratisati individualizarea regimului penitenciar , noi dezvoltam teoria lipsei de prejudecati.

BIBLIOGRAFIE

Doctrina:

Ioan Chis, Umanismul Dreptului Executional Penal Romanesc - Acordarea drepturilor in mediul penitenciar, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2007;

Barbu Silviu Gabriel, Serban Alexandru, Drept Executional Penal, Editia 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2008;

Ioan Marcel Rusu, Drept Executional Penal, Ed Hamangiu, Bucuresti 2007:

Petrache Zidaru, Legea 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organelle judiciare in cursul procesului penal, Ed Hamangiu, Bucuresti 2008;

Petrache Zidaru, Drept Executional Penal, Ed. All Beck, Bucuresti 2001.

Legislatie:

Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organelle judiciare in cursul procesului penal cu modificarile si completarile ulterioare

Regulamenul de aplicare a Legii nr 275/2006.