Dreptul comertului international - teste-grila (modele)

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

1. Prin raportul juridic de dreptul comertului international se intelege

a.   norma de drept commercial aplicabila intr-un caz anume determinat

b.   o relatie sociala reglementata de o norma de drept comercial international

c.   raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial international

2. Sunt elemente definitorii ale raportului de drept comercial

a.   comercialitatea

b.   nationalitatea

c.   nepatrimonialitatea

3. Criteriul comercialitatii se defineste

a.   prin opozitie cu actul sau faptul de drept civil

b.   prin intelegerea partilor

c.   prin referire la normele dreptului national

4. Un raport juridic comercial dobandeste vocatie internationala in masura in care prezinta atributul internationalitatii ?

a.   da, intotdeauna

b.   nu, deoarece un raport comercial nu poate dobandi vocatie international

c.   cateodata

5. Un raport juridic ce contine elemente de internationalitate in structura sa si in imprejurarile referitoare la nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic cu element strain din orice domeniu al dreptului privat apartine:

a.   dreptului comertului international

b.   dreptului international privat

c.   dreptului civil

6. Societatea comerciala dobandeste, potrivit legislatiei Romaniei, nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social

a.   enuntul este corect

b.   enuntul este incorect

c.   enuntul este corect, cu exceptia societatilor in nume colectiv

7. Daca o societate comerciala are mai multe sedii pe teritoriile mai multor state, determinant pentru identificarea nationalitatii acesteia este

a.   locul unde se afla centrul principal de conducere si gestiune a activitatii statutare

b.   locul de constituire a societatii comerciale respective

c.   oricare din sediile in care societatea comerciala isi desfasoara activitatile sale statuare.

8. Societatile comerciale constituite in Romania cu capital strain ori in intregime strain sunt persoane juridice romane

a.   enuntul este corect

b.   enuntul este incorect

c.   nu pot fi constituite in Romania societati comerciale cu capital majoritar strain.

9. Sunt recunoscute de plin drept in Romania persoanele juridice straine cu scop patrimonial, valabil constituite in statul a carui nationalitate o au

a.   nu, deoarece au fost constituite in raport cu o legislatie nationala

b. da, pentru ca legea romana recunoaste de plin drept personalitatea juridica a societatilor comerciale straine

c.   da, insa numai dupa reintocmirea actului constitutiv potrivit cerintelor legii romane.

10. Statutul juridic al sucursalei infiintate de catre o societate comerciala intr-o alta tara este supus

a. legii nationale a societatii comerciale

b.   legii nationale pe teritoriul careia isi desfasoara activitatea sucursala

c.   ambele jurisdictii nationale

11. Statutul organic al filialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu , independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o

a.   enuntul este corect

b.   enuntul este fals

c.   enuntul este fals, deoarece filiala este o forma exogena a intreprinderii.

12. Contractele de comert international de lunga durata se incheie de catre parti pe o perioada de timp mai mare de:

a.   trei ani

b.   cinci ani

c.   zece ani

13. Partile unui contract de comert international au posibilitatea de a schimba legea aplicabila contractului fara a aduce atingere formei si drepturilor tertilor

a.   oricand

b.   numai dupa ivirea litigiului

c.   numai cu aprobarea organului de jurisdictie

14. Clauza compromisorie, care reprezinta acordul partilor de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul arbitrajului si a renunta la dreptul de a apela la organele de jurisdictie ale statelor, este exprimata:

a.   in lex fori

b.   in cuprinsul contractului de comert international

c.   in lex causae

15. Prin introducerea in contract a clauzei penale, partile contractate pot sa prevada ca debitorul

a.   sa efectueze o pedeapsa penala pentru neexecutarea obligatiei care ii revine

b.   sa plateasca, cu titulu de despagubire, o anumita suma de bani sau sa efectueze o anumita prestatie

c.   sa efectueze din nou o prestatie pecuniara pe care nu a indeplinit-o la termenul stabilit

16. Clauzele unui contract de comert international se interpreteaza de catre parti dupa

a.   clauza clientului celui mai favorizat

b.   intentia comuna a partilor contractante

c.   sensul literal al termenilor utilizati in contract

17. In situatia in care este indoiala, contractul se interpreteaza in favoarea celui

a.   care se obliga

b.   care nu se obliga

c.   care nu se obliga sub conditie potestativa

18. In domeniul intermedierii in comertul international, se aplica principiul, daca partile au convenit astfel

a.   lex voluntatis

b.   lex fori

c.   lex rei sitae

19. Daca partile nu au convenit altfel, in domeniul intermedierii se aplica:

a.   legea statului in care mandatarul isi are sediul

b.   legea statului in care are sediul mandantul

c.   legea statului in care isi desfasoara imputernicirea intermediarul

20. In situatia in care reprezentarea are ca obiect administrarea sau orice alt act de dispozitie referitoare la un imobil, legea care carmuieste contractul va fi

a.   lex contractus

b.   lex rei sitae

c.   bona fides

21. In cazul acquis-ului comunitar in domeniul interpretarii, agentul comercial are dreptul la comision pentru tranzactiile incheiate, in termenul prevazut, atunci cand

a. i se incredinteaza o anumita zona geografica sau un anumit grup de clienti

b.   a obtinut contracte economice importante, ceea ce inseamna marirea volumului desfacerilor

c.   a reusit sa cuprinda intreaga piata de desfacere a unui produs

22. Dreptul la comision se stinge numai daca si in masura in care:

a. banca refuza sa achite contravaloarea prestatiei intrucat intre parti nu s-a incheiat un nou accord

b.   s-a stabilit ca va fi executat contractul dintre terti si comitent

c.   acest fapt este rezultatul unei clauze pentru care comitentul nu este vinovat

23. Isi va pierde cumparatorul dreptul sau de a cere daune-interese din partea vanzatorului in situatia in care va recurge la un alt mijloc?

a.   da

b.   nu

c.   nu exista acest drept

24. Exista posibilitatea acordarii unui termen suplimentar de catre cumparator, vanzatorului in caz de contraventie la contract?

a.   da

b. nu

c.   se poate acorda termen suplimentar numai cumparatorului

25. Termenul de gratie acordat de catre cumparator vanzatorului are o durata:

a.   nedeterminata

b.   determinata

c.   rezonabila

26. Cumparatorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de vanzare internationala:

a.   in caz de nerespectare de catre vanzator a oricareia dintre obligatiile ce rezulta din contract sau din Conventia de la Viena din 1980

b.   in orice moment al derularii contractului de vanzare internationala a marfurilor, daca asa crede de cuviinta

c.   in caz de nepredare a marfurilor de catre vanzator in termenul prevazut in contract si nici in termenul suplimentar acordat de comparator

27. in materia vanzarii internationale de marfuri, cumparatorul are urmatoarele obligatii principale:

a.   sa solicite indeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea vanzatorului

b.   sa plateasca pretul cuvenit pentru marfa

c.   sa intocmeasca proces-verbal de constatare pentru marfurile puse la dispozitia sa de catre vanzator in cazul in care acestea nu corespund cerintelor sale

28. Pentru a fi valida declaratia de rezolutiune (reziliere) a contractului international de marfuri adresata celeilalte parti, aceasta trebuie facuta prin:

a.   scrisoare deschisa

b.   notificare

c.   prin orice alt mijloc de comunicare

29. Actiunile care decurg din raporturile contractuale in cazul litigiilor privind derularea contractelor de transport rutier international se prescriu:

a.   intr-un an

b.   in cinci ani

c.   nu se prescriu

30. In cazul contractelor de transport feroviar de marfuri, primirea marfurilor de catre destinatar:

a.   nu stinge actiunea

b.   stinge actiunea

c.   nu stinge actiunea decat dupa curgerea unui termen de prescriptie speciala

31. In cazul contractelor de transport fluvial international, transportatorul este obligat sa examineze reclamatiile si pretentiile in termen de:

a.   o luna de la primire

b.   trei luni de la primire

c.   cinci luni de la primire

32. In cazul contractului international de transport maritim, daca pierderea sau avaria nu este aparenta, destinatarul trebuie sa notifice carausul:

a.   in cinci zile consecutive

b.   in cincisprezece zile consecutive

c.   in treizeci de zile consecutive

33 .Orice actiune care priveste transportul marfurilor pe cale maritima se prescrie in cazul in care nu a fost introdusa nicio procedura judecatoreasca in termen de:

a.   un an

b.   doi ani

c.   trei ani

34. Absenta, neregularitatea sau pierderea documentelor de insotire a marfurilor, in cazul contractului de transport pe cale maritima, afecteaza existenta si valabilitatea contractului ?

a.   da

b.   nu

c.   numai pierderea documentelor atrage nevalabilitatea contractului

35. Cererea reconventionala depusa de parat se va judeca:

a.   cu prioritate, inaintea cererii introduse de reclamant

b.   dupa cererea introdusa de catre reclamant

c.   odata cu cererea introdusa de reclamant

36. Exceptiile de procedura trebuie ridicate cel mai tarziu:

a.   la primul termen

b.   la ultimul termen

c.   nu are importanta termenul

37. In lipsa unei intelegeri intre parti, cheltuielile arbitrale se suporta:

a.   de catre ambele parti

b.   de catre partea care a pierdut litigiul

c.   sunt trecute in seama tribunalului arbitral

38. In cazul arbitrajului organizat de catre o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului se stabilesc si se platesc:

a.   prin hotararea tribunalului in jurisdictia caruia isi are sediul reclamantul

b.   conform regulamentului institutiei permanente de arbitraj

c.   prin invoiala partilor

39. Procedura arbitrala se finalizeaza printr-o:

a.   incheiere de inchidere a litigiului

b.   hotarare arbitrala

c.   ambele

40. Pronuntarea hotararii arbitrale poate fi amanata sub conditia incadrarii in termenul de noua luni de la constituirea tribunalului arbitrai:

a.   cu sapte zile

b.   cu paisprezece zile

c.   cu douazeci si una de zile

41. In ce act normativ este consacrat principiul bunei-credinte?

a.   in Codul comercial

b.   in Codul muncii

c.   in Codul civil

42. Printre izvoarele interne importante ale dreptului comertului international se numara:

a.   Legea nr. 105/1992

b.   Codul familiei

c.   Codul penal

43. Practica judecatoreasca are o importanta deosebita in sistemul:

a.   common-law

b.   civil law

c.   continental

44. In ce an au aparut regulile INCOTERMS?

a.   1948

b.   1953

c.   1972

45. Practica judecatoreasca si arbitrala constituie izvor de drept in sistemul juridic roman?

a.   da, deoarece acest sistem este de tip common-law

b.   nu, fiindca legiuitorul roman nu admite acest lucru

c.   da, dar numai in cazul practicii arbitrale

46. Care sunt premisele raportului juridic de comert international?

a.   subiectii de drept

b.   buna-credinta

c.   egalitatea juridica a partilor

47. Contul curent si cecul nu se considera a fi fapte de comert ale necomerciantilor, cat timp:

a.   nu au o cauza comerciala

b.   au o cauza comerciala

c.   au o cauza comerciala mediate

48. Sunt contracte comerciale internationale:

a.   mandatul comercial international

b.   mandatul gratuit

c.   vanzarea/cumpararea civila

49. Contractele comerciale internationale se delimiteaza de contractele comerciale cu vocatie interna prin:

a.   existenta unui element de extraneitate

b.   obiect

c.   cauza

50. Trasaturile contractelor comerciale internationale sunt:

a.   necomercialitatea

b.   internationalitatea

c.   nationalitatea

51. Contractele comerciale internationale, in functie de modul lor de formare, sunt:

a.   contracte consensuale

b.   contracte solemne

c.   contracte reale

52. Contractele comerciale sunt contracte cu titlu:

a.   oneros

b.   gratuit

c.   dezinteresat

53. In functie de durata pentru care se incheie, contractele comerciale internationale pot fi:

a.   contracte de scurta durata

b.   contracte pe durata nelimitata

c.   contracte cu executare dintr-o data

54. Durata unui contract de scurta durata nu depaseste:

a.   3 ani

b.   1 an

c.   5 ani

55. Formarea contractelor comerciale internationale presupune:

a.   3 etape

b.   4 etape

c.   2 etape

56. Etapa precontractuala se caracterizeaza prin:

a.   o serie de demersuri pe care partile le efectueaza anterior incheierii propriu-zise a contractelor

b.   incheierea propriu-zisa a contractelor

c.   incheierea contractelor intre absenti

57. Scrisoarea de intentie:

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

a.   a fost admisa ca tehnica de negociere

b.   nu a fost admisa ca tehnica de negociere

c.   are valoarea unei oferte contractuale in toate situatiile

58. Ce poate contine o scrisoare de intentie, transmisa in cadrul etapei precontractuale?

a.   angajamente ferme, in toate cazurile

b.   acceptari ale unei oferte, exclusiv

c.   angajamente ferme, oferte sau acceptari de oferte sau alte continuturi care nu produc efecte juridice

59. Ce clauze privind limitarea raspunderii pot insera partile in continutul unui contract comercial international?

a.   reducerea nivelului raspunderii

b.   nelimitarea daunelor pentru care se raspunde

c.   stabilirea unui plafon minim privind despagubirile ce urmeaza a fi suportate de catre debitor

60. Obiectul contractului de mandat comercial international il constituie:

a.   tratarea de afaceri pe seama pe seama mandantului

b.   cedarea folosintei unor bunuri

c.   acordarea dreptului de folosinta exclusiva a unei marci

61. Partile contractului de mandat comercial international se numesc:

a.   mandant si mandatar

b.   mandant si factor

c.   concesionar si mandatar

62. Sunt elemente specifice ale contractului de mandat comercial international:

a.   este intotdeauna cu titlu oneros

b.   poate avea si titlu gratuit

c.   decurge din dispozitiile legale nationale

63. Mandatarul poate fi:

a.   agent

b.   reprezentant

c.   mandant

64. Ce reprezinta agentul in cadrul contractului international de mandat comercial?

a.   un agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tara sau strainatate ii incredinteaza desfacerea marfii

b.   un intermediar imputernicit sa mijloceasca in tara sau in strainatate tranzactii comerciale

c.   un intermediar care se ocupa cu mijlocirea contractelor comerciale, prin punerea in contact a celor doi parteneri interesati

65. In ce masura poate fi retractata acceptarea ofertei?

a.   doar daca ajunge la ofertant inainte de momentul la care acceptarea ar produce efecte juridice

b.   doar daca ajunge la ofertant ulterior acceptarii

c.   numai in cazul in care s-a produs deja acceptarea ofertei

66. Ce se intelege prin acceptare tardiva?

a.   faptul ca raspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului ulterior expirarii termenului stipulat de ofertant

b.   faptul ca raspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului anterior expirarii termenului stipulat de ofertant

c.   faptul ca raspunsul de acceptare a ofertei a fost transmis imediat

67. Care este momentul incheierii contractului de vanzare internationala de marfuri inter prasesentes ?

a.   momentul acceptarii exprese

b.   momentul in care acceptarea parvine ofertantului

c.   momentul in care actul de acceptare tacita nu a fost indeplinit de catre parte

68. Care este momentul incheierii contractului de vanzare internationala de marfuri inter absentes

a.   momentul acceptarii exprese

b.   momentul la care acceptarea parvine ofertantului, potrivit sistemului receptiei

c.   momentul in care actul de acceptare tacita nu a fost indeplinit de catre parte

69. Un contract de vanzare internationala de marfuri poate fi reziliat doar prin:

a.   acordul amiabil al partilor

b.   efectul legii

c.   hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta nationala

70. Cand este vanzatorul obligat sa predea marfurile, in cadrul contractului de vanzare internationala de marfuri?

a.   la data fixata prin contract, daca in contract s-a stabilit o asemenea data

b.   in orice moment, chiar si in afara perioadei de timp determinate prin contract

c.   in toate cazurile, intr-un termen partial rezonabil

71. Care sunt obligatiile furnizorului in cadrul contractului de leasing?

a.   sa livreze echipamentele, masinile si utilajele in stare de functionare si la parametrii calitativi stabiliti

b.   sa mentina bunurile in stare de functionare;

c.   sa asigure bunurile inchiriate pe toata durata contractului de leasing

72. Care sunt partile in cadrul contractului ele factoring?

a.   factorul si furnizorul

b.   curtierul si mandantul

c.   finantatorul si utilizatorul ~

73. Ce forme de factoring se intalnesc in practica?

a.   factoring-ul traditional

b.   factoring-ul modern

c.   factoring-ul neotraditional

74. Cum se mai numeste factoring-ul confidential?

a.   factoring fara notificare

b.   factoring declarat

c.   factoring notificat

75. Care sunt caracterele juridice ale contractului de factoring:

a.   caracter unilateral

b.   caracter consensual

c.   caracter gratuit

76. Raporturile juridice de comert international se stabilesc intre:

a.   persoane fizice si persoane juridice

b.   persoane fizice

c.   persoane juridice

77. In organizarea si desfasurarea relatiilor comerciale internationale statul are calitate:

a.   de subiect de drept international

b.   de subiect de drept privat.

c.   ambele variante sunt corecte

78. Pozitia participantilor, in functie de situatia concreta, in organizarea si desfasurarea relatiilor comerciale, poate fi de:

a.   egalitate juridica

b.   subordonare

c.   ambele variante sunt corecte

79. Obiectul dreptului comertului international este continutul din raporturile juridice care au caracter:

a.   comercial si un caracter international.

b.   caracter comercial

c.   caracter international

80. Determinarea notiunii de comercialitate presupune urmatoarele conceptii specifice si anume:

a.   conceptia subiectiva

b.   conceptia obiectiva

c.   ambele variante sunt corecte

81. Notiunea de acte sau fapte de comert se definesc prin

a.   acceptiunea de negot juridic

b.   acceptiunea de negot juridic si de operatiune comerciala.

c.   acceptiunea de operatiune comerciala

82. Criteriile pentru calificarea actelor si faptelor de comert sunt:

a.   criteriul circulatiei, criteriul intreprinderii si criteriul speculatiei

b.   criteriul circulatiei, criteriul disputei si criteriul speculatiei

c.   criteriul circulatiei, criteriul intreprinderii si criteriul folosintei

83. Actele si faptele de comert obiective sunt considerate comerciale prin:          

a.   prin prezumtia lor

b.   prin natura lor

c.   nici una din variante nu este corecta

84. Principiile fundamentale ale Dreptului Comertului International sunt:

a.   libertatii comertului, concurentei loiale, libertatii conventiilor

b.   concurentei loiale, libertatii conventiilor

c.   libertatii comertului, libertatii conventiilor

85. Functiile definitorii ale concurentei loiale sunt:

a. garantia economiei de piata si facilitarea liberei circulatii a marfurilor si serviicilor

b.   stimularea initiativei participantilor la activitatea de comert international

c.   ambele variante sunt corecte

86. Principiul libertatii comertului international reprezinta:

a.   o cerinta fundamentala care sa asigure participarea activa si neingradita la schimburile internationale de marfuri si servicii

b.   da expresie si faciliteaza existenta economiei de piata

c.   ambele variante sunt corecte

87. Ce reprezinta principiul lex voluntatis:

a.   implica egalitatea legislatiilor nationale, deoarece nu exista o lege care sa fie aplicata obligatoriu sau sa nu poata fi aplicata

b.   contribuie la uniformizarea solutiilor conflictuale in materia contractelor

c.   ambele variante sunt corecte

88. Clasificarea participantilor la raporturile juridice comert international se face functie de:

a.   apartenenta la ordinea juridica nationala sau internationala

b.   persoane fizice sau persoane juridice

c.   nici una din variante nu este corecta

89. Calitatea participantului la raportul juridic international, subiect de drept intern, se determina in conformitate cu:

a.   legislatia fiecarui stat

b.   principiile de drept international

c.   nici una din variante nu este corecta

90. Printre participantii la raportul juridic international, subiect de drept international, se numara:

a.   Statele si Organizatiile Internationale Guvernamentale

b.   Organizatiile Internationale Guvernamentale si Companiile Nationale

c.   nici una din variante nu este corecta

91. Capacitatea juridica a Organizatiilor Internationale Guvernamentale poate fi:

a.   capacitate juridica internationala si capacitate juridica de drept intern

b.   numai capacitate juridica internationala

c.   numai capacitate juridica de drept intern

92. Extinderea activitatii societatilor comerciale se poate realiza prin urmatoarele forme:

a.   filiala, sucursala, reprezentanta

b.   sucursala, reprezentanta

c.   numai filiala

93. Nationalitatea filialei este determinata de:

a.   nationalitatea societatii fondatoare

b.   nationalitatea tarii unde isi are sediul

c.   nici una din variante nu este corecta

94. In cazul in care o societate straina deschide mai multe sucursale in Romania, documentele de constituire si alte acte necesare pentru inmatricularea societatii se depun:

a.   numai pentru una dintre societati

b.   pentru fiecare societate

c.   nici una din variante nu este corecta

95. Trasaturile care individualizeaza reprezentanta unei societati comerciale straine in tara noastra sunt:

a.   are personalitate juridica, nu dispune de capital propriu, actioneaza numai in calitate de intermediar

b.   nu are personalitate juridica, nu dispune de capital propriu, actioneaza numai in calitate de intermediar

c.   are personalitate juridica, dispune de capital propriu, actioneaza si in calitate de intermediar

96. Conceptiile referitoare la natura juridica a arbitrajului comercial international sunt:

a.   conceptia contractuala, conceptia jurisdictionala

b.   conceptia contractuala, conceptia mixta

c.   conceptia contractuala, conceptia jurisdictionala, conceptia mixta

97. In acceptiunea conceptiei contractuale, hotararea arbitrara:

a.   are autoritate de lucru judecat

b.   nu are autoritate de lucru judecat

c.   are putere executorie

98. In acceptiunea conceptiei jurisdictionale a arbitrajului, aducerea la indeplinire a solutiei pronuntate de arbitru se poate face:

a.   cu concursul fortei de constrangere a statului

b.   fara concursul fortei de constrangere a statului

c.   nici una din variante nu este corecta

99. Caracterele generale semnificative ale arbitrajului comercial international sunt:

a.   arbitral, comercial, international

b.   arbitral, international

c.   comercial, international

100. Printre principalele forme de arbitraj se numara:

a.   arbitrajul ad - hoc

b.   arbitrajul institutional (institutionalizat)

c.   ambele variante sunt corecte

101. Notele comune ale arbitrajului institutionalizat se refera la:

a.   caracterul de permenenta si continuitate a acestei forme de jurisdictie

b. existenta unui regulament propriu de organizare si functionare si stabilirea unor reguli de procedura proprii privind solutionarea litigiilor cu care este investita instanta arbitrala

c.   ambele variante sunt corecte

102. Printre caracteristicile arbitrajului de echitate se numara si:

a.   caracterul definitiv al solutiei

b.   obligatia arbitrului de a aplica normele legale de drept materiale

c.   independenta procedurala nelimitata

103. Conventia de arbitraj desemneaza:

a.   acordul partilor contractului de comert international de a supune litigiul aparut intre ele in legatura cu executarea acelui contract arbitrajului.

b.   conventia de arbitraj se poate prezenta sub forma clauzei compromisorii si sub forma compromisului.

c.   nici una din variante nu este corecta

104. Functiile clauzei compromisorii:

a.   produce efecte obligatorii pentru parti; inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare; confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante, permite organizarea unei proceduri care sa conduca, in conditii de eficienta optima, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata.

b.   nu produce efecte obligatorii pentru parti; inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare; nu confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante; permite organizarea unei proceduri care sa conduca, in conditii de eficienta optima, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata.

c.   produce efecte obligatorii pentru parti; inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare; nu confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante; permite organizarea unei proceduri care sa conduca, in conditii de eficienta optima, la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata.

105. Legea romana prevede pentru valabilitatea conventiei de arbitraj ca aceasta   sa fie redactata in forma scrisa, cerinta care poate fi indeplinita atat in cazul in care conventia de arbitraj este constanta:

a.   printr-un inscris unic

b.   realizata printr-un schimb de scrisori, telegrame, fax.

c.    ambele variante sunt corecte

106. Printre conditiile compromisului se numara:

a.   compromisul sa se refere la un litigiu existent

b.   sa exprime vointa partilor ca litigiul sa fie supus spre solutionarea arbitrajului

c.   ambele variante sunt corecte

107. Contractul de comert international:

a.   este acordul de vointa realizat intre doi sau mai multi participanti la comertul international din state diferite in scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comert international;

b. constituie una din cele mai importante institutii juridice ale dreptului comertului international si indeplineste rolul de instrument juridic primordial de infaptuire a schimburilor economice si comerciale internationale.

c.   ambele variante sunt corecte

108. Din sfera contractului de comert international fac parte urmatoarele:

a.   vanzarea - cumpararea internationala; mandatul comercial international; comisionul international; transportul international de marfuri si de persoane; asigurarile internationale;

b.   cuprinde orice contract comercial convenit in raporturile cu strainatatea sau cu pietele externe.

c.   ambele variante sunt corecte

109. Caracterele juridice prin care multitudinea contractelor de comert international isi exprima specificitatea in raport cu contractele reglementate de dreptul comun sunt:

a.   sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale; sunt acte sau fapte de comert.

b.   sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale;

c.   sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale.

110. Contractul de comert international comporta urmatoarele elemente:

a.   capacitatea partilor; consimtamantul partilor; cauza

b.   capacitatea partilor; consimtamantul partilor; obiectul; cauza

c.   capacitatea partilor; consimtamantul partilor; obiectul;

111. Contractele de comert international reprezinta:

a.   un rezultat al manifestarilor de vointa concordante exteriorizate a acelor participanti, facute in scopul stabilirii unor legaturi juridice

b.   o expresie juridica a realitatilor economice existente in comertul international

c.   instrumentele juridice prin care participantii la comertul international isi pun in valoare initiativele

112. Perfectarea contractului de comert international comporta, in general, anumite demersuri, dupa cum urmeaza:

a.   demersuri exploratorii; initierea dialogului contractual; desfasurarea dialogului contractual

b.   demersuri exploratorii; initierea dialogului contractual; negocierea

c.   nici una din variantele de mai sus

113. Care sunt demersurile precontractuale pe care le comporta un contract de comert international:

a.   demersurile exploratorii

b.   dialogul contractual

c.   nici una din variante nu este corecta

114. Formarea unui contract de comert international reprezinta:

a.   importanta majora pentru desfasurarea comertului international in conditii optime

b.   executarea contractului in armonie cu finalitatile urmarite de parti

c.   nici una din variante nu este corecta

115. Precizati care sunt instrumentele juridice necesare desfasurarii dialogului contractual:

a.   oferta ferma

b.   comanda

c.   ambele variante sunt corecte

116. Care este premisa esentiala a tratativelor in cazul dialogului contractual:

a.   mentinerea dialogului deschis al comunicarii

b.   consensul partilor prin care se explica asentimentul lor de a se lega juridiceste

c.   coexistenta actelor volitionale

117. Prin concesie se intelege:

a.   solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a facilitarii perfectarii contractului.

b.   este renuntarea unilaterala de catre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului.

c.   mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite

118. Prin compromis se intelege:

a.   este renuntarea unilaterali de catre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului.

b. solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a facilitarii perfectarii contractului.

c.   mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite

119. Prin argumentatie se intelege:

a.   solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a facilitarii perfectarii contractului.

b.   mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite

c.   este renuntarea unilaterala de catre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului.

120. Oferta de a contracta reprezinta:

a.   propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane in vederea perfectarii unui contract

b.   mijlocul prin care doua sau mai multe persoane incheie un contract

c.   nici una din variante nu este corecta

121. Acceptarea ofertei este expresa atunci cand:

a.   oferta se adreseaza direct persoanelor cu care ofertatorul intentioneaza sa perfecteze contractul

b.   se concretizeaza in raspunsul destinatarului ofertei ce contine acordul acesteia cu propunerea de contractare a ofertatorului

c.   nici una din variante nu este corecta

122. Efectele pe care le produce acceptarea unei oferte sunt:

a.   emana de la detinatorul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat

b.   ajunge la cunostinta destinatarului in termenul de acceptare

c.   ambele variante sunt corecte

123. Conditiile cumulative ale ofertei sunt:

a.   sa fie precisa si completa; sa fie adresata unei sau mai multor persoane (fizice sau juridice) determinate

b.   sa fie ferma; sa fie precisa si completa;

c.   nici una din variantele de mai sus

124. Acceptarea ofertei produce efectele care ii sunt specifice numai daca indeplineste urmatoarele conditii:

a.   emana de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat; este conforma cu oferta; ajunge la cunostinta destinatarului in termenul de acceptare.

b.   emana de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat; este conforma cu oferta; ajunge la cunostinta destinatarului in termenul de acceptare; este negociata.

c.   emana de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau autorizat; este conforma cu oferta.

125. Prin acceptare tardiva a ofertei se intelege:

a.   acceptarea care a fost expediata de destinatarul ofertei inauntrul termenului de acceptare (fie el prestabilit sau rezonabil) daca aceasta ajunge la cunostinta ofertantului ulterior expirarii acelui termen

b.   acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa expirarea termenului prestabilit de el, sau in lipsa unui asemenea termen, intr-o perioada de timp rezonabila ca durata considerata de la data expedierii ofertei

c.   ambele variante sunt corecte

126. Perfectarea contractului de comert international comporta realizarea acordului de vointa intre partenerii care se pot afla:

a. in prezenta participantilor (inter praesentes)

b.   separati de mari distante (inter absentes).

c.   ambele variante de mai sus

127. In cazul incheierii contractului prin telefon, determinarea locului de incheiere a contractului difera in functie de conceptia adoptata:

a. in sistemul emisiunii acceptarii (sau al declaratiunii) se considera ca perfectarea contractului de comert international este realizata la locul unde vorbeste acceptantul;

b. in sistemele receptiei acceptarii si al informarii, contractul se considera incheiat la locul de unde vorbeste ofertantul;

c.   Ambele variante de mai sus

128. Ce reprezinta perfectarea contractului de comert international:

a.   finalitatea procedurii de formare a unui contract de comert inernational

b.   comporta realizarea acordului de vointa intre parteneri

c.   nici una din variante nu este corecta

129. Care sunt formele de perfectare a unui contract de comert international:

a.   perfectarea contractului de comert international intre prezenti si perfectarea contractului de comert international intre absenti

b.   perfectarea unui contract de comert international numai "inter praesentes"

c. perfectarea unui contract de comert international numai " inter absentes"

130. Care este regula perfectarii contractului de comert international:

a.   realizarea acordului de vointa intre partenerii separati de distante mari, adica prin corespondenta

b.   realizarea acordului de vointa intre partenerii prezenti in momentul semnarii contractului

c.   solo consensus

131. Locul perfectarii contractului de comert international poate fi:

a.   locul unde are loc semnarea inscrisului constatator al raportului juridic

b.   locul in care se intalnesc vointele juridice ale partilor

c.   nici una din variante nu este corecta

132. Localizarea in timp a perfectarii contractului de comert international prezinta interes sub urmatoarele aspecte:

a.   momentul perfectarii contractului marcheaza limita in timp pana la care poate fi executat dreptul de revocare a ofertei

b.   momentul perfectarii contractului marcheaza punctul initial al tuturor efectelor acestuia, cu exceptia cazului in care legea sau partile stabilesc o alta data

c.   ambele variante sunt corecte

133. Localizarea in spatiu a perfectarii contractului de comert international prezinta interes sub urmatoarele aspecte:

a.   la interpretarea contractului trebuie sa se ia in considerare uzantele existente la locul incheierii contractului

b.   locul unde s-a produs perfectarea contractului determina momentul acestei operatiuni

c.   nici una din variante nu este corecta

134. Care este finalitatea contractului international:

a.   impactul contractului asupra tertilor

b.   de a produce efecte juridice

c.   interpretarea contractului in vederea stabilirii continutului acestuia conform vointei reale a partilor.

135. Interpretarea contractelor de comert international reprezinta:

a.   raspunderea pentru neexecutare sau pentru executarea defectuoasa a obligatiilor contractuale asumate de parti

b. operatiunea ce se concretizeaza intr-o activitate specifica organului de jurisdictie de a determina continutul concret al unui contract in cazul unui litigiu

c.   nici una din variante nu este corecta

136. Ce constituie obligativitatea contractului in raporturile dintre parti:

a.   executarea obligatiilor contractuale care sa fie aduse la indeplinire cu buna credinta

b.   forta obligatorie a contractului in raporturile dintre parti

c.   obligativitatea partilor contractuale de a executa prestatiile asumate

137. Contractele de comert international sunt:

a.   contracte sinalagmatice prin excelenta

b.   contracte unilaterale

c.   nici una din variante nu este corecta

138. Efecte specifice contractului de comert international:

a.   dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii daca debitorul nu isi executa prestatia la care s-a angajat

b.   dreptul debitorului care si-a executat la timp si integral prestatia la care s-a obligat de a cere si a obtine rezolutiunea sau rezilierea contractului de comert international

c.   ambele variante sunt corecte

139. Care sunt conditiile care trebuiesc indeplinite pentru ca exceptia de neexecutare sa devina operanta in cazul unui contract de comert international:

a.   sa existe o neexecutare, chiar si partiala a obligatiilor contractuale stabilite

b.   obligatiile neexecutate sa fie reciproce si sa isi aiba temeiul in acelasi contract

c.   ambele variante sunt corecte

140. Ce reprezinta rezolutiunea unui contract de comert international:

a.   desfasurarea contractului la cererea uneia dintre parti pe motiv ca cealalta parte nu si-a executat obligatia in mod culpabil

b.   o modalitate de neexecutare a unui contract de comert international

c.   nici una din variante nu este corecta

141. Ce reprezinta rezilierea unui contract de comert international:

a.   desfiintarea cu efecte pentru viitor a contractelor sinalagmatice cu executare succesiva aplicabila in caz de neexecutare culpabila a obligatiei de catre una din parti

b.   posibilitatea partilor de a desfiinta un contract de comert international si care neaga ceea ce s-a executat pana in momentul consumarii rezilierii

c.   nici una din variante nu este corecta

142. Care sunt efectele rezolutiunii unui contract de comert international:

a.   contractul se desfiinteaza retroactiv

b.   partile sunt repuse in situatia anterioara

c.   ambele variante sunt corecte

143. Rezilierea unui contract de comert international poate opera:

a. in temeiul unui pact comisoriu

b.   de plin drept

c.   ambele variante sunt corecte

144. Riscurile contractuale sunt suportate de:

a.   creditor, indiferent de partea care nu si-a executat obligatia

b.   de debitorul obligatiei devenite imposibil de executat

c.   nici una din variante nu este corecta

145. Executarea directa a unui contract de comert international mai este denumita:

a.   executarea in natura a obligatiilor asumate

b.   executarea care comporta realizarea obiectului contractului, obiect care a fost in vedere de parti la momentul exprimarii acordului de vointa

c.   voluntara

146. Executarea indirecta a unui contract de comert international mai poate fi denumita:

a.   executarea obligatiei nu poate avea loc din motive straine de vointa partilor

b.   executarea prin echivalent

c.   executarea obligatiei nu este adusa la indeplinire de debitor in mod voit

147. Care este semnificatia executarii silite in natura a unui contract de comert international

a.   a unei executari voluntare, in natura a prestatiei asumate de debitor

b.   a unei plati care nu este executata de buna voie

c.   nici una din variante nu este corecta

148. Stingerea obligatiilor in cadrul unui contract de comert international poate fi:

a.   prin plata

b.   executarea prin echivalent, cand nu este posibila obtinerea platii

c.   ambele variante sunt corecte

149. Moduri de stingere a obligatiilor comerciale:

a.   compensatia

b.   darea de plata

c.   ambele variante sunt corecte

150. Remiterea de datorie reprezinta:

a.   un mod de stingere a obligatiilor

b.   o imposibilitate de executare a obligatiilor

c.   un mod de stingere a obligatiilor care nu produc ca efect realizarea creantei creditorului

151. Concesia in cazul contractelor de comert international reprezinta:

a.   concordanta deplina intre vointele partilor contractante

b.   asigurarea unui climat de cooperare intre partile contractante

c. renuntarea unilaterala de catre o parte la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului

152. Compromisul in cazul contractelor de comert international reprezinta:

a.   o cunoastere a nevoilor si cerintelor interlocutorului

b.   mijlocul utilizat de fiecare negociator pentru convingerea partenerului sa accepte conditiile de contractare oferite

c.   solutia la care partenerii de negociere ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si perfectarii contractului

153. Propunerea de contractare trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a.   sa fie ferma, adresata uneia sau mai multor persoane si sa fie precisa;

b.   sa fie precisa si completa, sa fie ferma si sa fie adresata uneia sau mai multor persoane;

c.   sa fie ferma, precisa si completa.

154. Acceptarea tardiva este considerata ca fiind:

a.   acea acceptare expresa care nu produce efecte juridice;

b.   acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa expirarea termenului prestabilit de el;

c.   este conforma cu oferta.

155. Contractul de concesiune exclusiva reprezinta:

a.   Operatiunea prin care cedentul vinde marfuri concesionarului

b. Operatiunea prin care concesionarul obtine monopolul in comercializarea marfurilor si evitarea concurentei

c.   Ambele variante sunt corecte

156. Obiectul contractului de concesiune exclusiva il formeaza:

a.   Bunurile, activitatile, serviciile publice din domeniul transporturilor publice

b.   Bunurile, activitatile si serviciile din domeniul comertului international

c.   Bunurile, activitatile si serviciile din domeniul proprietatii intelectuale

157. Titulari ai concesiunii exclusive pot fi:

a.   Consiliile judetene, locale sau institutiile publice de interes loc in calitate de concesionar

b.   Persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent de nationalitate, in calitate de concesionar

c.   Ministerele in calitate de concesionar

158. La initierea concesiunii trebuie efectuat:

a.   Un studiu de fezabilitate

b.   Un studiu de oportunitate

c. Nici un fel de studiu, ci se face initierea concesiunii direct prin incheierea contractului

159. Concesiunea exclusiva se poate realiza prin:

a.   Licitatie publica deschisa

b.   Negociere directa

c.   In ambele variante, atat licitatie publica deschisa cat si negociere directa.

160. La incetarea contractului de concesiune prin expirarea termenului, concesionarul este obligat sa restituie:

a.   Bunul concesionat, liber de orice sarcina, inclusiv investitiile realizate

b.   Numai bunul concesionat liber de orice sarcina

c.   Numai investitiile realizate

161. Contractul de concesiune exclusiva poate inceta prin:

a.   Implinirea termenului

b.   Denuntare unilaterala

c.   Rezolutiune

162. Contractul de franchising reprezinta:

a.   Operatiunea prin care o persoana vinde unei alte persoane concesiunea unei marci

b.   Operatiunea prin care o persoana acorda unei alte persoane concesiunea unei marci

c.   Nici una din variante nu este corecta

163. Concedentul se obliga:

a.   Sa cedeze concesionarului un proces de fabricatie

b.   Sa cedeze concesionarului un proces de distributie

c.   Ambele variante sunt corecte

164. Concesionarul se obliga:

a.   Sa finanteze investitiile

b.   Sa asigure functionarea comerciala a marcii

c.   Nici una din variante nu este corecta

165. Contractul de franchising inceteaza:

a.   prin reziliere

b.   prin denuntare unilaterala

c.   prin rezolutiune

166. Legea aplicabila contractului de vanzare - cumparare:

a.   Lex causae;

b.   Lex contractus;

c.   Nici una din variante nu este corecta

167. Contractul de vanzare - cumparare are urmatoarele caractere:

a.   Exclusiv comercial, international

b.   Sinalagmatic, bilateral, oneros, comutativ

c.   Ambele variante sunt corecte

168. Obiectul contractului de vanzare - cumparare il constituie:

a.   Marfa vanduta in schimbul careia se plateste pretul;

b.   Consimtamantul partilor;

c.   Transmiterea unui drept real

169. Obligatii ale vanzatorului pot fi:

a.   Transmiterea proprietatii asupra marfii

b.   Plata pretului

c.   Nici una din variante nu este corecta

170. Obligatii ale cumparatorului pot fi:

a.   Luarea in primire a bunului vandut

b.   Remiterea documentelor referitoare la marfa

c.   Predarea marfurilor

171. Bursele se impart in:

a.   Burse de valori

b.   Burse mobiliare

c.   Burse imobiliare

172. Bursa ca piata mobiliara se caracterizeaza prin:

a.   Vanzarea si cumpararea nu se face prin intermediari

b.   Detinatorii titlurilor cumpara pentru a revinde si vand pentru a rascumpara

c.   Ambele variante sunt corecte

173. Operatiunile care se efectueaza in cadrul bursei sunt:

a.   Operatiuni economice

b.   Operatiuni la termen

c.   Operatiuni cu caracter efectiv

174. Dupa criteriul varietatii tranzactiilor bursele pot fi:

a.   Generale

b.   Specializate

c.   Ambele variante sunt corecte

175. Dupa obiectul negocierilor bursele pot fi:

a.   Burse de valori si de marfuri

b.   Burse de actiuni si obligatii

c.   Burse private

176. Licitatia poate fi definita ca fiind:

a.   Vanzarea catre cel care ofera pretul cel mai mare

b.   Vanzarea catre cel care ofera pretul cel mai mic

c.   Nici una din variante nu este corecta

177. Exista licitatii intemeiate pe:

a.   Preturi crescatoare

b.   Preturi descrescatoare

c.   Ambele variante sunt corecte

178. Licitatiile in raport cu bursele prezinta urmatoarele caracteristici:

a.   Programul de functionare nu este continuu

b.   Marfurile se gasesc la locul unde se desfasoara licitatia

c.   Ambele variante sunt corecte

179. Dupa posibilitatile de participare licitatiile pot fi:

a.   Licitatii deschise sau publice

b.   Licitatii ocazionale

c.   Licitatii pentru vanzari de marfuri

180. Pot fi considerate tehnici de licitare:

a.   Tehnica pretului crescator unde vanzarea are loc pe baza de strigari;

b. Tehnica pretului descrescator care se realizeaza prin comunicarea pretului maxim si care este redus treptat

c.   Ambele variante sunt corecte

181. Licitatiile de import se pot realiza in urmatoarele modalitati:

a.   Licitatii obisnuite sau supralicitatii;

b.   Asigurarea unui numar mare de oferte;

c.   Facilitarea luarii unor decizii obiective si rentabile

182. Contractul de leasing constituie:

a.   Un contract de transfer de tehnologie

b.   O expresie a tehnicilor moderne de contractare in acest domeniul leasing-ului

c.   Nici una din variante nu este corecta

183. Partile implicate in contractul de leasing sunt:

a.   Concesionarul

b.   Cedentul

c.   Clientul

184. Obiectul contractului de leasing il constituie:

a.   Cumpararea unor bunuri in scopul inchirierii

b. Inchirierea temporara a bunurilor de investitii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor

c.   Obtinerea de beneficii

185. Leasing-ul poate fi:

a. O forma de finantare cu termen

b.   O forma de mandat

c.   O forma de concesiune

186. Leasing-ul este o operatiune care poate cuprinde:

a.   Un contract de locatiune

b.   Promisiunea bilaterala de locatie din partea finantatorului si a utilizatorului

c.   Ambele variante sunt corecte

187. Contractul de locatiune din cadrul operatiunii de leasing este:

a.   Un contract sinalagmatic perfect

b.   Un contract intuitu personae

c.   Ambele variante sunt corecte

188. Sunt forme ale contractului de leasing dupa obiectul sau:

a.   Directe si indirecte

b.   Mobiliare si imobiliare

c.   Net sau brut

189. Vanzatorul are urmatoarele obligatii:

a.   Sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor

b.   Sa plateasca ratele chiriilor in conditiile si termenele stipulate in contract

c.   Sa nu efectueze modificari in constructia echipamentului inchiriat

190. Beneficiarul are urmatoarele obligatii:

a.   Sa exploateze bunul inchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice

b.   Sa livreze un echipament de calitate

c.   Sa asigure asistenta tehnica personalului care il va exploata

191. Contractul de leasing a aparut pentru prima data in:

a.   Anglia

b.   Statele Unite ale Americii

c.   Elvetia

192. Contractul de factoring este un contract:

a.   Real

b.   Complex

c.   Sinalagmatic

193. Persoanele implicate in contractul de factoring sunt:

a.   Aderentul, factorul, clientul

b.   Vanzatorul de bunuri, cesionarul creantelor si cumparatorul marfii

c.   Ambele variante sunt corecte

194. Care sunt operatiunile de factoring:

a.   Factoring de finantare

b.   Factoring la scadenta

c.   Nici una din variante nu este corecta

195. Factorul are obligatia:

a.   De a achita toate creantele indiferent daca au fost sau nu acceptate

b.   De a presta servicii

c.   De a plati creantele care i-au fost transferate de aderent

196. Transferul de tehnologie reprezinta:

a.   O operatiune ce implica aspecte economice, tehnico - stiintifice

b.   Expresia care desemneaza in mod generic orice tranzitie asupra tehnologiei

c.   Ambele variante sunt corecte

197. Din categoria contractelor de transfer de tehnologie fac parte:

a.   Contractul de licenta

b.   Contractul de leasing

c.   Contractul de factoring

198. Contractele de transfer de tehnologie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.   Sa realizeze un transfer de tehnici utile si potrivite conditiilor existente in tara primitoare

b.   Sa fie realizat cu investitii indirecte ale societatilor transnationale

c.   Nici una din variante nu este corecta

199. Care este dreptul pe care il poate transmite un contract de licenta:

a.   Dreptul de folosinta al unei inventii sau inovatii unui licentiat

b.   Dreptul de proprietate asupra unei inventii sau inovatii unui licentiat

c.   Dreptul de proprietate asupra unei inventii sau inovatii unui titular de inventie sau inovatie

200. Contractul de licenta prezinta urmatoarele caractere juridice:

a.   Un contract intuitu personae

b.   Un contract sinalagmatic

c.   Un contract real

201. Obiectul contractului de licenta il reprezinta:

a.   Acordarea dreptului ca o licenta sa fie folosita de partener

b.   Actul de dispozitie asupra dreptului exclusiv din brevet

c.   Ambele variante sunt corecte

202. Plata pretului in contractul de licenta se poate realiza prin urmatoarele modalitati:

a.   O suma globala initiala

b.   O suma forfetara integrala

c.   Ambele variante sunt corecte

203. Contractul de licenta inceteaza prin:

a.   Intrarea inventiei in domeniul liberei concurente, dupa perioada stabilita de lege

b.   Denuntarea unilaterala

c.   Plata pretului

204. Care este dreptul pe care il transmite un contract de know - how:

a.   Dreptul de a exploata inventia brevetata

b.   Dreptul la cunostintele furnizorilor, dar cu efecte relative (res inter alios acta)

c.   Nici unul din cele doua drepturi

205. Continutul notiunii de know - how poate fi determinat de:

a.   Procedee si mijloace tehnice de aplicare

b.   Abilitate tehnica

c.   Ambele variante sunt corecte

206. Obiectul contractului de know - how il constituie:

a.   Transmiterea cunostintelor tehnice de catre furnizor

b.   Plata pretului de catre beneficiar

c.   Toate variantele sunt corecte

207. In cazul contractului de know - how:

a.   Exista brevet de inventii

b.   Nu exista brevet de inventii

c.   Ambele variante sunt corecte

208. Obligatiile furnizorului intr-un contract de know - how sunt:

a.   Sa mentina calitatea produselor obtinute

b.   Sa acorde asistenta tehnica

c.   Sa respecte angajamentul de confidentialitate

209. Obligatiile beneficiarului sunt:

a.   Sa plateasca pretul

b.   Sa acorde garantii in aplicarea procedeului pentru obtinerea de rezultate

c.   Sa acorde drept de folosinta exclusiva a procedeului tehnic

210. Contractul de know - how inceteaza prin:

a.   Expirarea termenului prevazut in contract

b.   Rezolutiune

c.   Ambele variante sunt corecte

211. Contractul de consulting - engineering reprezinta:

a.   O activitate complexa care cuprinde operatii de la prestari de servicii la furnizori de materiale pentru executarea de lucrari;

b.   Un element de fundamentare a transferului de energie

c.   Ambele variante sunt corecte

212. In activitatea de consulting - engineering sunt utilizate urmatoarele forme de contracte:

a.   Contractul de regie

b.   Contractul pentru servicii

c.   Ambele variante sunt corecte

213. Obiectul contractului de engineering il constituie:

a.   Operatiunile prestate

b.   Obligatiile partilor contractante

c.   Obligatiile de rezultat si de mijloace

214. Obligatiile prestatorului unui contract de engineering sunt:

a.   Coordonarea activitatii antreprenorilor

b.   Plata retributiei antreprenorilor

c.   De a preda datele si informatiile cerute

215. Obligatiile beneficiarului lucrarii sunt:

a.   Efectuarea de studii

b.   Predarea documentatiei obiectivului

c.   Niciuna din variante nu este corecta

216. Raspunderea prestatorului in cadrul unui contract de engineering este o raspundere in raport de:

a.   Intinderea misiunii

b.   Caracterul obligatiilor

c.   Ambele variante sunt corecte

Lect. univ. drd. Gabriel Busu
Raspunsuri:

1. C                  24. A 47. A 70. A 93. B 116. A 139.C

2. A                  25. C 48. A 71. A 94. A 117. B 140.A

3. A                  26. A 49. A 72. A 95. B 118. B 141.A

4. A                  27. B 50. B 73. A 96. C 119. B 142.C

5. B                  28. B 51. A 74. A 97. B 120.A 143.C

6. A                  29. A 52. A 75. B 98. A 121.B 144.B

7. A                  30. B 53. A 76. A 99. A 122.C 145.C

8. A                  31. B 54. B 77. C 100. C 123.C 146.B

9. B                  32. B 55. C 78. C 101. C 124.A 147.B

10. A 33. B 56. A 79. A 102. A 125.C 148.C

11. A 34. B 57. A 80. C 103. A 126.C 149.C

12. B 35. C 58. C 81. B 104. A 127.C 150.C

13. A 36. A 59. A 82. A 105. C 128.A 151.C

14. B 37. B 60. A 83. B 106. C 129.A 152.C

15. B 38. B 61. A 84. A 107. C 130.A 153.B

16. B 39. C 62. A 85. C 108. C 131. B 154.B

17. A 40. C 63. A 86. C 109. A 132. C 155.C

18. A 41. C 64. B 87. C 110. B 133. A 156.A

19. C 42. A 65. A 88. A 111. A 134. B 157.B

20. B 43. A 66. A 89. A 112. A 135. B 158.B

21. A 44. B 67. A 90. A 113. A 136. B 159.C

22. C 45. B 68. B 91. A 114. A 137. A 160.A

23. B 46. A 69. A 92. A 115. C 138. C 161.A

162.B               185.A 208.B

163.C               186.C 209.A

164.A               187.C 210.A

165.A               188.B 211.A

166.B               189.A 212.C

167.C               190.A 213.A

168.A               191.B 214.A

169.A               192.B 215.C

170.A               193.C 216.C

171.A               194.B

172.B               195.C

173.B               196.C

174.C               197.A

175.A               198.A

176.A               199.A

177.C               200.A

178.C               201.A

179.A               202.C

180.C               203.A

181.A               204.B

182.B               205.C

183.C               206.A

184.B               207.B