Dreptul bunurilor (drepturi reale) - ce este patrimoniul, din punct de vedere juridic

1) Ce este patrimoniul, din punct de vedere juridic.  

In sens juridic, patrimoniul desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin unei persoane.

2) Care sunt elementele care se desprind din trasatura juridica a patrimoniului de a fi o universalitate juridica.  

*patrimoniul apare ca o masa de drepturi si obligatii legate intre ele sau o grupare a mai multor mase de drepturi si obligatii.fiecare avand un regim juridic determinat;

*drepturile si obligatiile sunt distincte de universalitate,in sensul ca schimbarile ce se produc in legatura cu drepturile si obligatiile nu afecteaza identitatea universalitatii

3) Constituie caractere juridice ale patrimoniului .        

patrimoniul este o universalitate juridica

orice persoana are un patrimoniu

patrimoniul este unic

*patrimoniul este divizibil

*patrimoniul este inalienabil

4) Cum se explica divizibilitatea patrimoniului.    

Divizibilitatea patrimoniului inseamna ca acesta poate fi impartit in mai multe mase de bunuri, fiecare dintre ele avand un regim juridic diferit.

Patrimoniul poate fi divizat si in cazul separatiei de patrimonii ceruta de creditorii succesiunii, prin care se urmareste impiedicarea confuziunii patrimoniului defunctului cu patrimoniul succesorului.

5) Ce functii indeplineste patrimoniul.

*patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari;

*patrimoniul explica si face posibila subrogatia reala cu titlu particular;

*patrimoniul explica si permite transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu universal.

6) Care sunt caracterele juridice ale patrimoniului.   

patrimoniul este o universalitate juridica

*orice persoana are un patrimoniu

*patrimoniul este unic

*patrimoniul este divizibil

*patrimoniul este inalienabil

7) Cum se clasifica drepturile patrimoniale. pag. 31

*drepturi reale;

*drepturi de creanta.

8) Care subiect este determinat/nedeterminat in cazul drepturilor reale.

*titularul dreptului absolut

Dreptul absolut este acel drept subiectiv civil, in temeiul caruia, titularul sau, determinat,are posibilitatea sa-l exercite singur, celorlalte persoane revenindu-le obligatia, generala si negativa, de a nu face nimic de natura sa-i aduca atingere.

9) Care sunt caracterele juridice ale drepturilor reale.

*Drepturile reale sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes

* Drepturile reale au un caracter perpetuu sau limitat

* Drepturile reale sunt limitate ca numar

* Dreptul de urmarire si dreptul de preferinta

10) Ce este dreptul de urmarire.

Dreptul de urmarire este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept real de a pretinde restituirea bunului de la orice persoana la care acesta s-ar afla.

11) Ce este dreptul de preferinta .

Dreptul de preferinta consta in posibilitatea conferita de dreptul real titularului sau de a fi satisfacut cu prioritate fata de titularii altor drepturi.

12) Ce caractere juridice prezinta drepturile de creanta .           pag. 34

*dreptul de creanta este un drept relativ

*drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar

* dreptul de creanta nu da nastere dreptului de urmarire si dreptului de preferinta

13) Ce sunt obligatiile reale .                       

Obligatiile reale reprezinta o categorie juridica intermediara intre drepturile reale si
drepturile de creanta si constau in anumite indatoriri, prevazute expres de lege sau
conventia partilor, a caror existenta este determinata, de regula, de stapanirea unui
lucru.

14) Ce sunt obligatiile reale de a face .

Obligatiile propter rem, cunoscute sub denumirea de obligatii reale de a face, sunt indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor.

15) Sunt drepturi reale principale .                

*dreptul de proprietate;

*dreptul de uz;

*dreptul de uzufruct;

*dreptul de abitatie;

*dreptul de servitute;

*dreptul de superficie.

*dreptul de administrare;

*dreptul de concesiune;

*dreptul de folosinta.

16) Sunt drepturi reale accesorii .

*dreptul de gaj,

*dreptul de ipoteca;

*privilegiile;

*dreptul de retentie.

17) Ce este posesia .                    

Potrivit art. 1846 alin. 2 Cod civil posesia este detinerea unui lucru sau folosirea de un
drept, exercitata una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru.
Posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare de drept.

18) Cum se pierde posesia .

Posesia se pierde daca ambele elemente sau cel putin unul dintre cele doua elemente constitutive ale acesteia dispar.

Cazurile de disparitie a elementului material sunt pieirea bunului sau trecerea bunului in stapanirea altui posesor;

Cazurile de incetare a ambelor elemente constitutive ale posesiei apar in ipoteza in care posesorul instraineaza sau abandoneaza bunul.

19) Cum se realizeaza dobandirea posesiei . pag. 41-42

Pentru a fi dobandita posesia este necesar sa fie intrunite ambele sale elemente constitutive.

Elementul intentional, animus, trebuie sa fie intrunit chiar in persoana celui ce

pretinde ca poseda; acest element nu se poate exercita, de regula, prin altcineva - animo alieno . Prin exceptie, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, se admite ca elementul intentional se exercita prin reprezentantii lor legali.

Elementul material poate fi exercitat atat personal de posesor, cat si printr-un reprezentant al sau. Astfel, posesorul care a inchiriat bunul, exercita puterea materiala prin intermediul chiriasului, iar posesorul care a depozitat bunul sau mobil exercita posesia prin intermediul depozitarului.

In consecinta, elementul intentional exista in persoana posesorului, iar elementul material se exercita printr-o alta persoana.

20) Care sunt viciile posesiei.                

*Discontinuitatea

*Violenta

*Clandestinitatea

*Echivocul

21) Care sunt efectele juridice pe care le produce posesia.        

Posesia produce urmatoarele efecte:

*posesia creeaza o prezumtie de proprietate;

*posesorul de buna-credinta dobandeste fructele lucrului supra caruia se exercita posesia;

*posesia este aparata prin actiunile posesorii;

*posesia exercitata in termenul si in conditiile prevazute de lege, determina dobandirea de catre posesor, prin efectul uzucapiunii, a dreptului de proprietate asupra bunului
posedat.

22) Prin ce fel de actiune se realizeaza protejarea posesiei.       

Actiunea posesorie - care este acea actiune pusa la indemana posesorului pentru a apara posesia - ca stare de fapt - impotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi posesia atunci cand ea a fost pierduta.

23) Ce caractere juridice prezinta actiunile posesorii.      

Actiunile posesorii prezinta urmatoarele caractere juridice:

*actiunile posesorii sunt actiuni reale, deoarece pot fi introduse impotriva oricarei

persoane care, prin faptele sale, tulbura exercitarea pasnica a posesiei sau l-a deposedat pe posesor; ele pot fi exercitate chiar si impotriva proprietarului bunului;

*actiunile posesorii sunt actiuni imobiliare, deoarece pot fi exercitate numai pentru apararea posesiei bunurilor imobile.

24) Ce conditii se cer pentru exercitarea actiunii posesorii generale - in complangere-. pag. 53

*sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;

*reclamantul sa faca dovada ca, inainte de tulburare sau deposedare, a posedat bunul cel putin un an;

* posesia reclamantului sa fie o posesie utila, adica neviciata.

25) Ce este actiunea posesorie speciala - reintegranda

Actiunea posesorie speciala numita si actiune in reintegrare - reintegranda , este

specifica pentru apararea posesiei atunci cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta.

In cazul acestei actiuni posesorii se cere intrunirea a doua conditii speciale, reglementate in art. 674 pct. 2 Cod procedura civila:

*tulburarea sau deposedarea sa se fi produs prin violenta;

* sa nu fi trecut un de la tulburare sau deposedare.

26) Care sunt atributele dreptului de proprietate.

*Posesia (jus utendi)

*Folosinta (jus fruendi)

*Dispozitia (jus abutendi)

27) Ce caractere juridice prezinta dreptul de proprietate.

*Drept absolut

*Drept exclusiv

*Drept perpetuu

*Drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege

28) Cum se clasifica proprietatea in raport de titular.

In raport de titular, proprietatea poate sa fie proprietate publica si proprietate privata

*proprietatea publica este acea forma de proprietate care apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.

*proprietatea privata apartine persoanelor fizice sau juridice.

29) Care sunt drepturile copartasilor in cazul proprietatii comune pe cote - parti

obisnuite sau temporare.

Fiecare copartas poate efectua singur, fara acordul celorlalti copartasi, acte materiale cu privire la intregul bun, cu respectarea urmatoarelor conditii:

*sa nu stanjeneasca folosinta bunului de catre ceilalti copartasi;

*sa nu schimbe destinatia bunului sau modul de folosire al acestuia.

Referitor la dreptul copartasilor la fructele produse de bun, se distinge intre fructele civile si fructele industriale, respectiv:

fructele civile se cuvin tuturor copartasilor, proportional cu cota - parte din drept;

fructele industriale (a caror producere presupune muncam omului) se cuvin numai

copartasului care a lucrat efectiv. Copartasul care a stat in pasivitate va putea pretinde o cota-parte din fructele industriale numai daca dovedeste ca a fost impiedicat sa
participe la producerea si culegerea fructelor.

Oricare dintre copartasi poate efectua singur, fara acordul si chiar impotriva vointei celorlalti copartasi, acte de conservare.

30) Ce este domeniul public

Domeniul public poate fi caracterizat ca fiind acel domeniu din care fac parte

bunurile proprietate publica ce apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale sau totalitatea bunurilor ce formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.

31) Includerea bunurilor in domeniul public se face in functie de urmatoarele criterii.

declaratia legi

*natura bunurilor

*afectatiunea bunurilor

32) Ce bunuri intra in alcatuirea domeniului public.

*bogatiile de interes public ale subsolului,spatiul aerian,apele cu potential energetic valorificabil,de interes national,plajele,marea teritoriala,resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental,precum si alte bunuri stabilite de legea organica;

*parcuri publice,drumuri publice,piete publice,scolile,spitalele,muzeele;

33) Cum se dobandeste proprietatea publica.                              

a) pe cale naturala;

b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;

c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;

d) prin acte de donatii/ legate acceptate de Guvern /consiliu judetean/local, daca bunul in cauza intra in domeniul public;

e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica.

34) Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica

* statul, pentru bunurile din domeniul public de interes national ;

* unitatile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul public de interes local.

35) Care este regimul juridic al bunurilor proprietate publica.

Legea 213/1998 prevede ca regimul juridic al dreptului de proprietate

publica e reglementat prin aceasta lege, daca prin legi speciale nu se dispune altfel;

aceasta lege cuprinde sediul materiei in ceea ce priveste exercitarea dreptului de

proprietate publica; regula de baza ce guverneaza regimul juridic al dreptului de

proprietate publica e ca exercitarea acestui drept sa nu fie dispusa prin legi speciale. In situatia in care prin legi speciale nu se stabileste un regim juridic derogator se aplica prevederile legii organice in ceea ce priveste regimul juridic.

36) Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate.

*proprietatea rezolubila

*proprietatea anulabila;

*proprietatea comuna

*proprietate periodica.

37) Care sunt felurile proprietatii comune pe cote - parti.

*proprietate comuna pe cote -parti obisnuita sau temporara;

*proprietate comuna pe cote -parti fortata si perpetua.

38) Proprietatea comuna pe cote-parti prezinta urmatoarele caractere juridice.

*nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fractiuni materiale din
bun;

*fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote - parti din dreptul de proprietate asupra bunului nedivizat din punct de vedere material.

39) Cum ia nastere proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara.

*ca efect al deschiderii unei succesiuni, atunci cand defunctul lasa mai multi mostenitori sau dintrun contract translativ de proprietate avand mai multi dobanditori.

40) Sunt cazuri de proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua.

*coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente;

*coproprietatea fortata asupra bunurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine;

* coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune;

coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind bunuri de familie.

41) Ce este proprietatea comuna in devalmasie.

Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca titularii sai nu au determinata cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunul apartinand deopotriva tuturor coproprietarilor.

42) Ce este partajul conventional sau voluntar

Partajul conventional sau voluntar reprezinta acordul de vointa exprimat de toti coproprietarii, in sensul incetarii proprietatii comune.   

43) Ce solutie poate adopta instanta de judecata in cazul partajului judiciar

* partajarea in natura a bunului,

*atribuirea bunului catre unul din copartasi cu obligarea acestuia la plata echivalentului banesc al cotelor celorlalti copartasi, echivalent numit sulta.

*prin vanzarea bunului si impartirea pretului catre toti copartasii, in raport de cota -
parte din dreptul de proprietate.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

44) Caror acte juridice li se aplica regula unanimitatii

*actul juridic de administrare

*actul juridic de dispozitie

45) Care este procedura exproprierii.

Procedura exproprierii se desfasoara in trei etape reglementate distinct in lege:

*utilitatea publica si declararea ei;

*masurile premergatoare exproprierii;

*exproprierea si plata despagubirilor.

Pentru a se produce exproprierea este necesar sa fie intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

existenta unei declaratii de utilitate publica;

*existenta unei publicitati speciale;
*existenta unei juste si prealabile despagubiri.

46) Din categoria actiunilor petitorii fac parte.

*actiunea in revendicare;

*actiunea in granituire;

*actiunea in prestatie tabulara;
*actiunea negatorie;

*actiunea confesorie.

47) Ce este granituirea.

Granituirea este actiunea reala prin care reclamantul solicita instantei sa determine, in contradictoriu cu paratul, prin semne exterioare, intinderea proprietatilor partilor.

48) Ce caractere juridice prezinta actiunea in granituire

*actiune reala,

*actiune petitorie

*actiune imobiliara

*imprescriptibila

*declarativa de drepturi

49) Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caractere juridice

*actiune reala,

*actiune petitorie

*imprescriptibila

50) Ce este actiunea in revendicare.

Actiunea in revendicare este actiunea reala petitorie prin care reclamantul solicita

instantei de judecata sa-i recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si sa-l oblige pe parat la restituirea posesiei bunului.

51) Cine poate sa exercite actiunea in revendicare.

Conditiile de exercitare a actiunii in revendicare privesc titularul actiunii si bunurile ce pot forma obiectul acesteia.

Titularul actiunii in revendicare nu poate fi decat proprietarul exclusiv al bunului.

Actiunea in revendicare a unui bun imobil, proprietate devalmasa a sotilor, nu poate fi promovata decat de ambii soti, deoarece in acest caz nu opereaza prezumtia de mandat tacit reciproc.

52) Care este obiectul material al actunii in revendicare.            

*bunuri imobile sau mobile individual determinate, aflate in posesie nelegitima a paratului. Aceasta inseamna ca titularul actiunii trebuie sa dovedeasca nu numai dreptul de proprietate, ci si identitatea bunului revendicat.

53) Cine este titularul actiunii in revendicare .                   

*proprietarul exclusiv al bunului.

54) Care acte juridice constituie titlu in materia revendicarii imobiliare

* actele juridice translative de proprietate: vanzarea, donatia;

* actele declarative de drepturi: hotararea judecatoreasca, un act de partaj, o tranzactie;

* acte administrative: titlul de proprietate emis in baza Legii nr. 18/1991, modificata prin Legea nr. 247/2005.

55) In cazul actiunii in revendicare imobiliara, daca reclamantul are titlu, el va castiga procesul daca :

Daca titlul indeplineste doua conditii:

*emana de la un tert si nu de la reclamantul insusi,

*data certa a titlului este anterioara datei la care paratul a intrat in posesia bunului imobil;

56) Care sunt bunurile mobile in privinta carora se aplica regula instituita de art. 1909 alin. 1 Cod civil.

bunurile mobile sa fie corporale deoarece acestea sunt susceptibile de posesiune (de     detentiune materiala).
*se aplica, cu caracter de exceptie, si unor bunuri incorporale, si anume titlurilor la purtator, data fiind corporalitatea drepturilor pe care le reprezinta, apropiindu-le in acest fel de natura bunurilor corporale;reprezinta titluri la purtator: actiunile societatilor, obligatiile emise de stat si societatile comerciale pe actiuni, actiunile la purtator si certificatele de proprietate.

57) Care sunt efectele actiunii in revendicare.

*restituirea lucrului revendicat;

*restituirea fructelor;

*restituirea cheltuielilor necesare si utile efectuate de posesorul parat cu lucrul pe care trebuie sa-l restituie.

58) In cazul admiterii actiunii in revendicare, cum se restituie cheltuielile .

*Cheltuielile necesare sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani ori munca depusa pentru conservarea bunului. Posesorul, indiferent ca este de buna ori de rea credinta, are dreptul sa pretinda de la proprietar restituirea integrala a acestora, deoarece si proprietarul le-ar fi facut pentru conservarea bunului.

*Cheltuielile utile sau ameliorarile reprezinta suma de bani sau munca depusa pentru sporirea valorii lucrului. De exemplu, cheltuielile efectuate cu introducerea gazelor naturale pentru incalzirea unui imobil pot fi calificate drept cheltuieli utile.

Cheltuielile utile se restituie conform art. 997 Cod civil atat de

posesorul de buna credinta cat si de posesorul de rea credinta, in masura sporului de valoare adus lucrului, calculat la data restituirii.

*Cheltuielile voluptuarii sau de simpla placere, au caracter de lux sau de infrumusetare a bunului, pe care posesorul le-a facut pentru placerea lui personala si care nu sporesc valoarea lucrului. Aceste cheltuieli nu sunt datorate de proprietar.

59) Cheltuielile necesare sunt .

*acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani ori munca depusa pentru conservarea bunului. Posesorul, indiferent ca este de buna ori de rea credinta, are dreptul sa pretinda de la proprietar restituirea integrala a acestora, deoarece si proprietarul le-ar fi facut pentru conservarea bunului.

60) Prin uzucapiune se pot dobandi urmatoarele drepturi.

Prin uzucapiune pot fi dobandite dreptul de proprietate privata si dezmembramintele acestuia, uzufructul, uzul, abitatia, servitutile.

61) In sistemul Codului civil, formele uzucapiunii sunt urmatoarele

una generala, de drept comun pentru implinirea careia nu este necesara decat o posesie obisnuita exercitata pe durata a 30 de ani;

*una speciala, pentru care termenul este redus la 10 pana la 20 de ani, avand in vedere calitatile cerute posesiei, respectiv de a fi fost exercitata cu buna - credinta, in temeiul unui just titlu.

62) Care sunt conditiile uzucapiunii de 30 de ani.

*posesia sa fie exercitata neintrerupt, timp de 30 de ani;

*posesia sa fie utila, adica neviciata, conform art. 1847 Cod civil.

63) Care sunt conditiile uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani

*posesia sa se intemeieze pe just titlu;

*posesia sa fie de buna - credinta;

*posesia sa se execute neintrerupt, de la 10 la 20 de ani, dupa distinctiile cuprinse in lege.

64) Justul titlu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

*sa nu emane de la adevaratul proprietar ; in acest caz n-ar mai fi nevoie de

uzucapiune, deoarece actul juridic provenit de la proprietar este suficient prin el insusi sa transfere dreptul de proprietate;

*sa aiba o existenta reala: un titlu putativ, care exista numai in imaginatia posesorului nu poate fi apt pentru uzucapiunea scurta;

*sa cuprinda cu exactitate, in toata intinderea sa, bunul posedat si care urmeaza sa fie uzucapat;

*sa aiba data certa(art.1182 din Codul Civil), deoarece altfel el este inopozabil tertilor, iar termenul de 10-20 de ani incepe sa curga de la data certa a justului titlu;

*sa existe si sa fie dovedit separat de buna credinta; referitor la dovada justului titlu precizam ca sunt aplicabile regulile generale de proba a actelor juridice, iar sarcina probei incumba uzucapantului,deoarece el este cel care invoca justul titlu in favoarea sa.

65) Pot servi ca just titlu.

*actele translative de proprietate incheiate cu o persoana care nu are calitatea de proprietar;

*hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare-cumparare

*tranzactia incheiata pentru a stinge litigiul, prin care una din parti transfera celeilalte un imobil care-i apartine, sub conditia ca acest imobil sa nu formeze obiectul litigiului respectiv;

*titlul anulabil, cu mentiunea ca nu poate fi opus persoanei indreptatite sa invoce nulitatea relativa

*succesiunea legala (ab intestat) si succesiunea testamentara (titlul pro herede)

66) In materia accesiunii imobiliare artificiale, este constructor de rea - credinta

*persoana care foloseste terenul fara nici un titlu;

*persoana care foloseste terenul in temeiul unui titlu lovit de vicii, pe care le cunoaste;

*persoana care construieste pe un teren aflat in litigiu, asupra caruia i s-a recunoscut dreptul de proprietate printr-o hotarare judecatoreasca nedefinitiva;

*detentorul precar al terenului pe care edifica o constructie;

*arendasul care a efectuat lucrari, constructii sau alte lucrari pe pamantul luat in arenda.

67) Constituie cazuri de accesiune imobiliara naturala.

*aluviunile;

*avulsiunea;

*insulele si prundisurile;

*accesiunea animalelor.

68) Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune mobiliara.     *adjunctiunea;

*specificatiunea;

*confuziunea (amestecul).

69) Cum se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate

*prin lege;

*prin act administrativ emis de autoritatea competenta:

*prin destinatia proprietarului:

*prin uzucapiune:

*prin vointa omului:

70) Care sunt caracterele juridice ale uzufructului

*Uzufructul este un drept real,

*Uzufructul este un drept temporar,

*Uzufructul este mobiliar sau imobiliar,

*Uzufructul este un drept de folosinta,

*Uzufructul este un drept incesibil,

71) In functie de obiectul sau, uzufructul poate fi .

*uzufruct cu titlu particular,

*uzufruct cu titlu universal,

*uzufruct universal.

72) Ce bunuri pot forma obiectul uzufructului.

*titlurile la purtator,

*fondul de comert, ca universalitate de fapt, format din bunuri corporale si incorporale (marfuri, materii prime, brevete de inventii, marcile de fabrica);

*terenurile proprietate privata;

*locuintele.

73) Care sunt modurile de constituire a uzufructului

*prin vointa omului

*prin uzucapiune.

74) Ce este dreptul de uz

Dreptul de uz este un drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate, conform caruia, titularul sau, numit uzuar, are posibilitatea de a exercita atributele posesiei si ale folosintei asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai in masura
necesara acoperirii nevoilor personale si ale familiei sale.

75) Cum se defineste dreptul de abitatie .

Dreptul de abitatie este un drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate, conform caruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei si folosintei asupra unui imobil cu destinatie de locuinta, apartinand altei persoane, dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale de locuit si ale familiei sale.

76) Dreptul de servitute prezinta urmatoarele caractere juridice        

*Servitutea este un drept real principal derivat asupra lucrului(jus in re aliena), constituind un dezmembramant al dreptului de proprietate;

*Servitutea presupune doua bunuri imobile, prin natura lor, apartinand unor proprietari diferiti.

*Servitutea este intotdeauna un drept imobiliar, deoarece nu poate fi stabilita decat cu privire la bun imobil prin natura sa.

*Servitutea este un accesoriu al fondului dominant si o sarcina impusa fondului aservit.
*Servitutea are un caracter perpetuu, fiind determinat de perpetuitatea dreptului de proprietate asupra fondului dominant.

*Servitutea este indivizibila, ceea ce inseamna ca ea greveaza intregul fond aservit si profita intregului fond dominant.

77) Cum se clasifica servitutile dupa modul de constituire sau dupa originea lor

*servituti naturale,

*servituti legale,

*servituti stabilite prin fapta omului,

78) Care dintre urmatoarele servituti sunt servituti legale

*Servitutea privind distanta plantatiilor

*Servitutea privind distanta lucrarilor intermediare pentru anumite constructii

*Servitutea de vedere

*Servitutea privind picatura stresinilor

*Servitutea de trecere

79) Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru dobandirea unei servituti prin

uzucapiune.

* servitutea sa fie continua si aparenta;
*posesia servitutii sa fie utila;
* durata posesiei sa fie de 30 de ani.

80) Prin ce actiune poate fi aparat sau inlaturat dreptul de servitute

-*actiunea confesorie de servitute, actiune petitorie reala si imobiliara exercitata de proprietarul fondului dominant impotriva proprietarului fondului aservit;
*actiunea negatorie, pentru a inlatura starea de fapt privind servitutea exercitata de proprietarul fondului aservit;

*actiunea posesorie, exercitata atat de proprietarul fondului dominant cat si de proprietarul fondului aservit.

81) Dreptul de superficie are urmatoarele caractere juridice

* este un drept real imobiliar,

* este un drept perpetuu,

* este un drept imprescriptibil,

* nu poate inceta pe calea iesirii din indiviziune,

* poate fi integral, sau poate fi partial,

82) Dreptul de superficie se stinge in urmatoarele moduri.       

* prin disparitia (pieirea sau desfiintarea) totala a constructiei, plantatiei sau lucrarii;

* prin confuziune, cand o persoana (proprietarul terenului, superficiarul ori un tert) dobandeste dreptul de proprietate atat asupra terenului cat si asupra constructiei, lucrarii ori plantatiei existente pe teren.

83) Cum se exercita dreptul de superficie.

*Superficiarul, avand un drept de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari, exercita atributele acestuia - posesia, folosinta si dispozitia - in
integralitatea lor.

*Asupra terenului pe care se afla edificiile si plantatiile, superficiarul exercita posesia,folosinta si un drept de dispozitie materiala limitate, reprezentand doar posibilitatea de a dispune de substanta terenului in masura necesara realizarii constructiilor,plantatiilor sau altor lucrari (cum ar fi sapaturi, excavari, consolidari, etc.).
*Superficiarul poate transmite dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau altor lucrari, odata cu acesta transmitandu-se si dreptul de superficie. Transmiterea se
poate face prin acte juridice intre vii, prin acte juridice pentru cauza de moarte si prin
mostenire legala.

*Superficiarul poate sa greveze cu sarcini reale constructia,plantatia sau lucrarea, fara consimtamantul proprietarului terenului.

84) Actiunile de carte funciara sunt urmatoarele

*actiunea in prestatie tabulara;

* actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara.

85) Ce caractere juridice prezinta actiunea in prestatie tabulara

*reala,

*principala,

* in realizare,

* cu caracter conservator,

* imprescriptibila,

86) Actiunea in prestatie tabulara.               

*Actiunea in prestatie tabulara este acea actiune prin care dobanditorul unui drept real imobiliar solicita instantei obligarea paratului de a preda inscrisul necesar pentru inscriereain cartea funciara, daca este singurul exemplar doveditor, iar in caz contrar sa dispuna inscrierea in cartea funciara.

*Actiunea in prestatie tabulara este admisibila daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-sa existe un singur exemplar doveditor al actului translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare;

-inscrisul translativ sau constitutiv al dreptului real sa se gaseasca in posesiunea instrainatorului sau a constituitorului dreptului.

87) Care este regimul juridic al terenurilor proprietate privata conform Titlului X din Legea nr. 247/2005

*Terenurile proprietate privata,indiferent de destinatia si titularul lor, sunt si raman in circuitul civil. Ele pot fi instrainate si dobandite liber prin oricare din modurile
prevazute de lege, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.

*Terenurile cu sau fara constructii, situate in intravilan si extravilan, indiferent de

destinatia sau de intinderea lor, pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute .

88) Exproprierea este guvernata de urmatoarele principii

*Existenta unei cauze de utilitate publica

* Existenta unei despagubiri drepte si prealabile

*Exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca

89) Care sunt conditiile cerute pentru a se produce exproprierea

* existenta unei declaratii de utilitate publica;

*existenta unei publicitati speciale;
*existenta unei juste si prealabile despagubiri.

90) Proprietarul imobilului expropriat are urmatoarele drepturi.

*dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat;

*dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului.

91) In materia circulatiei juridice a bunurilor imobile, sistemul Codului civil a

consacrat urmatoarele principii.

* principiul libertatii contractuale

principiul consensualismului.

92) Ce este discontinuitatea, ca viciu al posesiei.

Potrivit art. 1848 Cod civil, posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale.

93) Care sunt caracterele juridice ale clandestinitatii, ca viciu al posesiei

*este un viciu temporar

*este un viciu relativ

94) Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice. 

*Drept absolut

*Drept exclusiv

* Drept perpetuu

*Drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege

95) Ce bunuri pot forma obiectul posesiei.

Posesia are ca obiect numai bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil.

96) Actiunea in revendicarea unui bun mobil este imprescriptibila cand se introduce

impotriva urmatoarelor persoane.

Actiunea in revendicare este imprescriptibila impotriva tertului dobanditor de reacredinta, a autorului furtului sau a gasitorului bunului .

97) Ce caractere juridice prezinta actiunea in revendicare mobiliara.

*reala,

*petitorie

*imprescriptibila.

98) Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate publica.

*Drept inalienabil

*Drept imprescriptibil

*Drept insesizabil

99) Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate privata.                               

Dreptul de proprietate privata este acel drept de proprietate care are ca titular

persoane fizice, persoane juridice, statul si unitatile administrativ - teritoriale, asupra bunurilor mobile sau imobile aflate in circuitul civil, acestia exercitand asupra lor atributele conferite de dreptul de proprietate (posesia, folosinta, dispozitia) in nume si interes propriu in limitele determinate de lege

Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice:

*caracter absolut;

*caracter exclusiv;

*caracter perpetuu.

100) Ce bunuri formeaza obiectul proprietatii comune pe cote-parti fortata si perpetua

Bunurile care alcatuiesc obiectul proprietatii comune fortate si perpetue constituie accesoriul altor bunuri principale ce se afla in proprietate exclusiva.

101) Ce trasaturi prezinta titlul in materia actiunii in revendicare imobiliara

Prin titlu in materia revendicarii imobiliare se intelege actul juridic, jurisdictional sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care da nastere unei prezumtii relative de proprietate in favoarea persoanei care il invoca.

102) Pentru ca posesorul sa pastreze fructele produse de bunul posedat se cer indeplinite urmatoarele conditii.

Posesorul de buna credinta, adica cel care nu a cunoscut viciul titlului sau, va putea sa retina fructele percepute pana la data introducerii actiunii in revendicare de catre
adevaratul proprietar

103) Care este sanctiunea actelor juridice incheiate cu incalcarea principiului

inalienabilitatii dreptului de proprietate publica.

Bunurile apartinand dreptului de proprietate publica nu pot fi instrainate nu pot forma obiectul unor garantii reale (gaj, ipoteca), sub sanctiunea nulitatii absolute a actelor juridice avand ca obiect instrainarea sau grevarea cu o sarcina reala.

104) Cine sunt titularii dreptului de administrare.            

* regiile autonome;

*prefecturile;

*autoritatile publice centrale si locale cu personalitate juridica (ministere, consilii judetene, consilii locale);

*institutiile publice de interes national, judetean sau local.

105) Titularul dreptului de administrare.                 

Titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna de acesta, in conditiile actului prin care i-a fost dat bunul in administrare.

Titularul dreptului de administrare,raspunde,in conditiile legii,pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neindeplinirii obligatiei de a arata instantei cine este titularul dreptului de proprietat,iar neindeplinirea acestei obligatiipoate atrage revocarea dreptului de administrare

106) Ce este dreptul de concesiune.

Contractul deconcesiune este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o

autoritate publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei

persoane, denumite concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente.

107) Ce bunuri formeaza obiect al exproprierii.                            

Obiectul exproprierii il constituie bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor si judetelor.

108) Exproprierea produce urmatoarele efecte.               

*transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii in patrimoniul expropriatorului;

*imobilul expropriat trece in proprietatea publica liber de orice sarcini;

*stingerea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uzul, uzufructul, abitatia si superficia;

*stingerea drepturilor personale dobandite de alte persoane asupra imobilului

expropriat, cum ar fi cele rezultate dintr-un contract de locatiune sau un contract de comodat;

*subrogatia reala cu titlu particular: ipoteca si privilegiul imobiliar se stramuta de drept asupra despagubirilor stabilite, iar odata ce despagubirea a fost stabilita, creditorul ipotecar nu mai poate proceda la executarea silita a imobilului respectiv.

Care este durata maxima a dreptului de uzufruct constituit in favoarea unei

persoane juridice.

Cel mai tarziu dupa 30 de ani, daca titularul este o persoana juridica

110) In materia uzucapiunii.                            

Codul civil roman de la 1864 reglementeaza doua forme ale uzucapiunii:

*una generala, de drept comun pentru implinirea careia nu este necesara decat o posesie obisnuita exercitata pe durata a 30 de ani;

*una speciala, pentru care termenul este redus la 10 pana la 20 de ani, avand in vedere calitatile cerute posesiei, respectiv de a fi fost exercitata cu buna - credinta, in temeiul unui just titlu.

111) Care sunt drepturile uzufructuarului.

*Dreptul de a cere predarea in folosinta a bunului

*Dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele

*Dreptul de a exercita prerogativele pe care i le confera constituirea uzufructului, in mod direct si nemijlocit sau prin intermediul unei persoane.

*Dreptul de a folosi actiunile posesorii pentru apararea uzufructului.

112) In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele

obligatii.

*Sa se foloseasca de bun ca un bun proprietar; obligatie din care decurge indatorirea de a intretine lucrul in buna stare, avand sarcina de a face reparatiile de intretinere, cu precizarea ca reparatiile importante sunt in sarcina
nudului proprietar;

*Sa aduca la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia care pot sa provina din partea unui tert prin intentarea unei actiuni in revendicare, a unei actiuni in granituire sau a unei actiuni posesorii.
*Sa respecte si sa continue modul de folosire stabilit de proprietar, in sensul de a folosi lucrul intocmai ca si proprietarul lucrului

*Sa suporte anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului ,cum ar fi plata taxelor si a impozitelor, cheltuielile pentru obtinerea recoltelor etc.

113) La incetarea uzufructului, uzufructuarul are urmatoarele obligatii.

*Sa restituie bunul care a facut obiectul uzufructului, in natura si in starea in care se gasea ca la momentul constituirii uzufructului.

*Sa restituie bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, dupa caz, echivalentul lor banesc in cazul in care obiectul uzufructului l-au constituit bunuri consumptibile.

*Obligatia de a plati nudului proprietar despagubiri in caz de pierire sau deteriorare din culpa a bunului.

114) Uzufructul se stinge in urmatoarele cazuri.                            

*Moartea uzufructuarului, deoarece uzufructul este un drept temporar si cel mult viager.

*Expirarea termenului pentru care a fost constituit.

*Consolidarea sau intrunirea in aceeasi persoana a calitatilor de proprietar si uzufructuar.

*Renuntarea uzufructuarului.

*Neuzul sau prescriptia extinctiva.

*Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva in favoarea unui tert.

*Pieirea totala a lucrului.

*Abuzul de folosinta

*Rezolvirea, revocarea sau anularea titlului prin care s-a constituit uzufructul ori a dreptului celui ce a constituit uzufructul, conduc la stingerea uzufructului, potrivit regulii "rezoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis".

*Exproprierea imobilului.

115) Renuntarea uzufructuarului la uzufruct se poate face.

Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau fie in mod unilateral, fie in mod

conventional, iar renuntarea poate fi expresa sau tacita.

116) Care sunt efectele stingerii uzufructului.                    

*Odata cu stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului

proprietar bunul ce a facut obiectul dreptului de uzufruct, cu exceptia cazurilor in care uzufructul s-a stins prin consolidare, prin pieirea totala a lucrului fara culpa uzufructuarului, prin uzucapiunea bunului de catre un tert ori prin expropriere.
     *Pe cale de exceptie, bunurile mobile care se uzeaza, se restituie in starea in care se afla in momentul incetarii uzufructului

*Daca uzufructuarul refuza restituirea bunului, nudul proprietar are la indemana actiunea in revendicare sau actiunea personala.

*In cazul in care uzufructul a avut ca obiect bunuri consumptibile (quasi-uzufructul), se restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si cantitate ori se restituie pretul lor

*Odata cu lucrul, uzufructuarul are obligatia de a restitui si fructele naturale si

industriale pe care, eventual, le-a perceput dupa stingerea dreptului de uzufruct.

*Atunci cand bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa uzufructuarului, acesta are obligatia de a plati despagubiri pentru daunele produse.

*In cazul bunurilor mobile care au suferit deteriorari ca urmare a folosintei normale a acestora, uzufructuarul nu mai are obligatia de a plati despagubiri

* Uzufructuarul are dreptul sa pretinda nudului proprietar sa-i restituie sumele de bani pe care le-a platit pentru el, in schimb, uzufructuarul nu va putea pretinde despagubiri pentru imbunatatirile pe care le-a adus lucrului, chiar daca au sporit valoarea acestuia.

117) Care sunt obligatiile coproprietarilor.                         

Coproprietarii sunt obligati, in raport cu cota - parte din dreptul de proprietate, sa suporte cheltuielile si datoriile ocazionate de intretinerea, conservarea si administrarea bunului comun.

118) Dreptul de uzufruct prezinta urmatoarele caractere juridice.    

*Uzufructul este un drept real,

*Uzufructul este un drept temporar

*Uzufructul este mobiliar sau imobiliar

*Uzufructul este un drept de folosinta

*Uzufructul este un drept incesibil

119) Care sunt drepturile nudului proprietar.

*Dreptul de a dispune de lucru, dar cu respectarea prerogativelor ce revin

uzufructuarului. Astfel, el va putea sa instraineze nuda proprietate (sa o vanda, sa o doneze), dar noul proprietar sau noul titular al unui drept real asupra lucrului ce formeaza obiectul uzufructului, nu va putea intra in folosinta lucrului sau a dreptului decat dupa incetarea uzufructului.

*Sa-si insuseasca productele lucrului, deoarece consumand substanta lucrului, productele, spre deosebire de fructe, nu se cuvin uzufructuarului.

*Sa exercite in justitie toate actiunile prin care sa-si apere dreptul sau de

proprietate(actiunea in revendicare, actiunea in granituire, actiunea negatorie, actiunea pentru constatarea unei servituti, actiunea pentru iesirea din indiviziune).

120) Care sunt obligatiile nudului proprietar.

*Obligatia de a-l garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii

*Obligatia de a nu-l stanjeni pe uzufructuar in exercitiul drepturilor sale.

121) Ce acte poate sa efectueze uzufructuarul in temeiul dreptului de folosinta

*acte de conservare si de administrare asupra bunului.

*acte de dispozitie materiala cu privire la bun, cu precizarea ca potrivit art. 539 alin. 2 Cod civil nu are dreptul la despagubiri de la proprietar pentru sporul de valoare adus bunului.

122) Cine poate avea calitatea de titular al dreptului de uz.  

*o persoana fizica.

123) Cine poate fi titularul dreptului de abitatie.                           

*o persoana fizica

124) In materia dreptului de servitute, proprietarul fondului dominant are                                                                                         urmatoarele obligatii.

*sa exercite servitutea numai in limitele prevazute de lege sau de titlul sau

* sa nu modifice caracterul servitutii;

*sa nu schimbe locul de exercitare a trecerii stabilit prin actul de constituire a servitutii;

*sa nu utilizeze servitutea in alt scop decat acela pentru care i-a fost recunoscut dreptul de servitute;

*sa nu faca nimic de natura a agrava situatia fondului aservit.

125) Care sunt cauzele generale de stingere a servitutilor   

*pieirea fondului aservit, care stinge servitutea prin lipsa obiectului servitutii (de pilda cazul daramarii unei cladiri);

*renuntarea la exercitiul servitutii de catre titularul ei, proprietarul fondului dominant;

*revocarea, rezolutiunea sau anularea dreptului celui care a constituit servitutea sau a titlului constitutiv, in virtutea regulii "resoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis";

*expirarea termenului, in cazul in care prin actul constitutiv s-ar fi prevazut un
asemenea termen si acesta s-a implinit.

126) Servitutile constituite prin fapta omului se sting prin neuz sau prescriptie    extinctiva daca nu se exercita timp de:

*30 de ani.

127) Care sunt cauzele speciale de stingere a servitutilor.          

*imposibilitatea materiala de exercitare a servitutii, cum ar fi, de exemplu, incetarea

dreptului de trecere la o fantana daca aceasta a secat datorita lucrarilor de canalizare a strazii.

*neuzul sau prescriptia extinctiva: conduce la stingerea servitutii daca nu a fost

exercitata timp de 30 de ani.

*confuziunea conduce la stingerea servitutii prin reunirea celor doua fonduri in patrimoniul aceluiasi proprietar ,care poate fi proprietarul fondului dominant ori proprietarul fondului aservit sau o terta persoana;

*exproprierea unui imobil

128) Care sunt drepturile proprietarului fondului aservit in materia dreptului de

servitute.

*sa instraineze sau sa greveze cu sarcini reale bunul asupra caruia poarta servitutea, fara sa aduca atingere exercitiului dreptului de servitute;

*sa pretinda despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului de servitute;

*sa ofere proprietarului fondului dominant un alt loc asupra caruia sa poarte

servitutea, daca aceasta a devenit prea impovaratoare pentru el;

*sa renunte la fondul sau la dispozitia proprietarului fondului dominant, pentru a se elibera de suportarea cheltuielilor necesare pentru pastrarea si exercitarea servitutii asumate prin titlu.

129) Pentru constituirea unei servituti prin destinatia proprietarului, trebuie    indeplinite urmatoarele conditii.

*cele doua fonduri sa fi apartinut la origine aceluiasi proprietar;

*starea aparenta de servitute sa fi fost facuta de proprietarul originar anterior al celor doua proprietati;

*cele doua fonduri sa fie despartite ulterior intre doi proprietari, adica sa se instraineze sau sa se transmita prin mostenire un fond, iar actul de instrainare (mostenire) sa nu contina nici o clauza de stingere a servitutii.

130) Cum se dobandeste, in temeiul legii, dreptul de superficie

In temeiul legii, dreptul de superficie se dobandeste atunci cand sotii construiesc pe terenul bun propriu al unuia dintre ei.

131) Cum se exercita dreptul de superficie.

*Superficiarul, avand un drept de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari, exercita atributele acestuia - posesia, folosinta si dispozitia - in
integralitatea lor.

*Asupra terenului pe care se afla edificiile si plantatiile, superficiarul exercita posesia,
folosinta si un drept de dispozitie materiala limitate, reprezentand doar posibilitatea de
a dispune de substanta terenului in masura necesara realizarii constructiilor,
plantatiilor sau altor lucrari (cum ar fi sapaturi, excavari, consolidari, etc.).
*Superficiarul poate transmite dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau
altor lucrari, odata cu acesta transmitandu-se si dreptul de superficie. Transmiterea se
poate face prin acte juridice intre vii, prin acte juridice pentru cauza de moarte si prin
mostenire legala.

*Superficiarul poate sa greveze cu sarcini reale constructia, plantatia sau lucrarea, fara consimtamantul proprietarului terenului

132) Ce este dreptul real de folosinta

Dreptul real de folosinta reprezinta un dezmembramant al dreptului de proprietate

privata al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor categorii de terenuri agricole, constituit in favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale.

133) Dreptul real de folosinta are urmatoarele caractere juridice.     

* Este un drept real,

*Are caracter intuitu personae,

*Este un drept temporar,

*Este un drept inalienabil,

*Se constituie si, uneori, se stinge prin acte administrative individuale.

134) Care este regimul juridic al circulatiei constructiilor.          

Constructiile de orice fel aflate in proprietate privata sunt in circuitul civil general si pot fi instrainate si dobandite prin oricare dintre modurile prevazute de lege: conventie, testament, succesiune legala, uzucapiune, accesiune.

Dreptul de proprietate asupra constructiilor poate fi dezmembrat, prin constituirea unui drept de uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie si poate fi grevat printr-o ipoteca sau un privilegiu imobiliar.

Referitor la persoanele care pot dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor,
precizam ca subiecte ale acestui drept poate fi orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.

Forma actului juridic avand ca obiect instrainarea unei constructii este forma scrisa, forma ceruta ad probationem, cu exceptia cazului in care transmisiunea dreptului de proprietate se realizeaza printr-un contract de donatie, situatie in care actul juridic trebuie sa fie incheiat in forma autentica, forma ceruta ad validitatem, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Actul juridic de dobandire a unei constructii se inscrie in cartea funciara, inscrierea avand ca efect opozabilitatea fata de terti a actului de instrainare, conform art. 27 din Legea nr. 7/1996.

135) Cum se apara dezmembramintele dreptului de proprietate.

Prin actiunea confesorie care este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca, prin hotararea ce va pronunta, ca el este titularul unui drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, asupra bunului altuia, si sa-l oblige pe parat, care poate fi proprietarul sau o alta persoana, sa-i permita exercitarea lui deplina si netulburata

136) Pentru a-si exercita dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat, potrivit Legii nr. 33/1994, fostul proprietar trebuie sa raspunda expropriatorului ce doreste sa instraineze imobilul expropriat, in termen de:

*60 de zile de la primirea notificarii .

137) De cine se declara utilitatea publica in materia exproprierii?

*Guvern pentru lucrarile de interes national

*Consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local.

138) Prin ce se caracterizeaza proprietatea anulabila

Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate care ia nastere prin dobandirea acestui drept in temeiul unui act juridic translativ de proprietate afectat de o cauza de nulitate relativa.

139) Proprietatea rezolubila presupune existenta a doi proprietari asupra bunului

*dobanditorul, proprietar sub conditie rezolutorie;

*transmitatorul, proprietar sub conditie suspensiva.

140) Ce acte juridice poate efectua un copartas cu privire la intregul bun, fara acordul celorlalti copartasi.

*acte materiale

*acte juridice:-de conservare

-de administrare

-de dispozitie

141) Ce fel de act juridic este partajul, potrivit Codului civil.                 

*act juridic declarativ de drepturi

142) Cum se clasifica servitutile dupa modul de exercitare.

*servituti continue

*servituti necontinue

143) Cum se clasifica servitutile dupa natura fondului

servituti rurale

*servituti urbane

144) Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor prezinta urmatoarele caractere

juridice.

este un drept real,
*este un drept temporar,

*este un drept strict personal, inalienabil si insesizabil,

*este conferit cu titlu gratuit.

145) Ce fel de act juridic este renuntarea la prescriptia achizitiva.     

*act de dispozitie.

146) Cum se poate invoca uzucapiunea.                             

pe cale de actiune, printr-o actiune promovata de posesor prin care acesta solicita
instantei de judecata sa constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de
proprietate asupra bunului posedat, sau

pe cale de exceptie, prin invocarea uzucapiunii de catre paratul posesor in
actiunea in revendicare formulata de adevaratul proprietar.

147) Ce acte juridice nu pot constitui just titlu.                  

*contractele de locatiune de imobile urbane sau de arenda, de depozit, comodat, etc.;

*hotararile judecatoresti declarative de drepturi, cum sunt cele de partaj;
*conventia de imparteala prin care se pune capat starii de indiviziune;
*antecontractul si promisiunea unilaterala de vanzare-cumparare;
*certificatul de mostenitor

*titlul afectat de o cauza de nulitate absoluta

*transmisiunea pe cale de mostenire catre mostenitorul care a posedat exclusiv un

imobil din succesiune, impotriva celorlalti mostenitori, din cauza ca titlul pro herede ce se invoca este, pana la facerea impartelii, comun tuturor mostenitorilor.

148) Ce conditii trebuie sa indeplineasca justul titlu.                    

*sa nu emane de la adevaratul proprietar ;

*sa aiba o existenta reala:

*sa cuprinda cu exactitate, in toata intinderea sa, bunul posedat si care urmeaza sa fie uzucapat;

*sa aiba data certa
*sa existe si sa fie dovedit separat de buna credinta;

149) In ce cazuri are loc intreruperea civila a prescriptiei achizitive.

*prin recunoasterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietar;

*prin cererea de chemare in judecata.

150) Care sunt cazurile de intrerupere naturala a prescriptiei prevazute in art. 1864

Cod civil.

* cand posesorul este si ramane lipsit de folosinta bunului mai mult de un an, fie de catre adevaratul proprietar, fie de catre o alta persoana;

*cand bunul asupra caruia se exercita posesia este declarat imprescriptibil ca urmare a unei transformari a naturii si destinatiei sale.

151) Ce solutia va pronunta instanta de judecata in cadrul unei actiuni in revendicare imobiliara daca numai una dintre parti are un titlu asupra imobilului

*in cazul in care reclamantul are titlu, el va castiga procesul daca titlul indeplineste doua conditii: emana de la un tert si nu de la reclamantul insusi, iar data certa a titlului este anterioara datei la care paratul a intrat in posesia bunului imobil;
          * in situatia in care paratul are titlu, actiunea reclamantului va fi respinsa.

152) Cine poate sa formuleze actiunea in revendicare.

*proprietarul exclusiv al bunului.

153) In ce termen se formuleaza actiunea in revendicare imobiliara.

*30 de ani.

154) Prin ce actiune se apara dezmembramintele dreptului de proprietate

*Actiunea negatorie

155) Cand este clandestina posesia.

*cand posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca

156) Constituie modalitate de accesiune imobiliara naturala

Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea a doua bunuri care apartin unor proprietari diferiti,fara interventia omului,dintre care cel putin bunul principal este un bun mobil

Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobiliara naturala:

*aluviunile;

*avulsiunea;

*insulele si prundisurile;
* accesiunea animalelor.

157) Cum se clasifica actiunile posesorii.           

*actiunea posesorie generala, numita si actiunea in complangere si

*actiunea posesorie speciala, numita si actiune in reintegrare - reintegranda.

158) Ce este avulsiunea               

Avulsiunea consta, in adaugarea la pamantul unui proprietar a unei parti de pamant rupta din pamantul altui proprietar si care poate fi recunoscuta. Aceasta parte de pamant va deveni proprietatea celui la pamantul caruia sa alipit, daca fostul proprietar nu o revendica in termen de un an. Daca bucata de pamant apartine domeniului public, revendicarea este imprescriptibila.

159) Care dintre urmatoarele servituti este servitute legala.  

*Servitutea privind distanta plantatiilor

*Servitutea privind distanta lucrarilor intermediare pentru anumite constructii

*Servitutea de vedere

*Servitutea privind picatura stresinilor

*Servitutea de trecere

*Servitutile speciale :

Servitutea aeronautica

Servitutea din zona de frontiera

Servitutea prevazuta de legea apelor
Servitutea prevazuta de legea minelor

Servitutea prevazuta de transportul pe calea ferata

160) Care dintre urmatoarele servituti este servitute naturala.

* servitutea de scurgere a apelor naturale;
* servitutea izvoarelor;

* granituirea;

* ingradirea proprietatii.

161) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin

uzucapiune.

*uzufructul

162) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin lege.

*dreptul de superficie

163) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin act

administrativ emis de autoritatea competenta.

*Dreptul real de folosinta

164) Ce conditii se cer intrunite pentru a opera jonctiunea posesiilor

*se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile; ceea ce inseamna ca nu se pot uni o detentie precara cu o posesie utila;

*persoana care invoca jonctiunea posesiilor, posesorul actual, trebuie sa fie un succesor in drepturi al posesorului precedent.

165) Care sunt modurile de dobandire a proprietatii reglementate de Codul civil.

*prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune

*modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate sunt:

-contractul sau conventia translativa sau constitutiva de drepturi reale;

-succesiunea legala;

-succesiunea testamentara;

-uzucapiunea sau prescriptia achizitiva;

-accesiunea;

-posesia de buna- credinta a bunurilor mobile;

-dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta a bunului frugifer;

-traditiunea

-ocupatiunea