Drept international public - frontiera pe apa a Romaniei

Drept international public

1.     Frontiera pe apa a Romaniei

Teritoriul a constituit si constituie o problema importanta in relatiile internationale, deoarece el reprezinta una din premisele materiale ale existentei suverane a statelor. Totodata teritoriul datorita populatiei ce-l locuieste prezinta o importanta deosebita pentru organizarea politica si dezvoltarea social - economica a oricarei comunitati umane.

Principiile fundamentale ale dreptului international sunt:

Respectarea integritatii teritoriale ;
Respectarea inviolabilitatii teritoriului de stat si a frontierelor sale;
Obligatia de a nu folosi forta si amenintarea cu forta impotriva elementului statal ;
Obligatia de a nu incalca suveranitatea si independenta nationala.

Natura juridica a teritoriului de stat
Teritoriul de stat reprezinta partea globului pamantesc asupra careia un stat isi exercita suveranitatea exclusiva fiind alcatuita din :
Sol
Subsol
Ape
Coloana aeriana de deasupra solului si apelor

Suveranitatea teritoriala in conditiile statului nostru isi gaseste expresia in prevederile Constitutiei potrivit careia teritoriul Romaniei este inalienabil. Determinand limitele spatiale ale existentei sale, Constitutia arata ca Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate,de origine,de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere, sau de origine sociala.

Componenta teritoriului de stat

Teritoriul de stat este alcatuit din :
Spatiul terestru
Spatiul acvatic (lacustru, fluvial, maritim)
Spatiul aerian
Sectoarele polare
Cablurile submarine care leaga doua parti ale teritoriului aceluiasi stat.
Spatiul terestru cuprinde partea uscata, formata din sol si subsol, independent de asezarea lor geografica.
Nu sunt considerate parti ale teritoriului unui stat :
Coloniile,
Protectoarele,
teritoriile aflate sub tutela.
Spatiul acvatic cuprinde apele raurilor, lacurilor, canalelor, apele porturilor, radelor, bailor, marea teritoriala .
Spatiul aerian cuprinde coloana ce se ridica deasupra solului si al spatiului acvatic al statului, fiind delimitat lateral prin frontierelor terestre, fluviale si maritime, iar in sus pana la limita inferioara a spatiului extraatmosferic.

Frontierele de stat si regimul de frontiera

Frontierele reprezinta linii reale sau imaginare, traseele intre diferite puncte pe suprafata pamantului, ce despart teritoriul unui stat de teritoriul altor state, de marea libera, in adancime pana la limita accesibila tehnicii, iar in inaltime pana la spatiul cosmic. Importanta acesteia este una politica si economica si se stabilesc prin tratate (la frontierele terestre intre statele vecine) sau legislatia interna a statelor suverane (la frontierele maritime).
Dupa modul de stabilire frontierele de stat sunt clasificate in :
frontiere geografice sau naturale (trasate prin formele de relief)
frontierele geometrice (formate din linii drepte)
frontierele astronomice (determinate de linii paralele sau meridiane).

Dupa caracterul lor frontierele pot fi:

terestre
fluviale
aeriene
pana la limita inferioara a spatiului cosmic
maritime

Regimul de frontiera

Regimul de frontiera este ansamblul format din totalitatea regulilor si masurilor stabilite prin legislatia nationala pentru intrarea, iesirea sederea si activitatea intr-o zona determinanta a teritoriului sau de la frontiera si interior.
In Romania trecerea frontierei de stat se face prin puncte de control pentru trecerea frontierei de stat, pe baza actelor de identitate prevazute cu viza romana.
Prin tratatele bilaterale incheiate intre Romania si statele vecine sunt reglementate urmatoarele probleme de frontiera:
trecerea si intretinerea frontierei;
solutionarea litigiilor de frontiera;
efectuarea in comun a unor constructii;
adoptarea de masuri pentru combaterea inundatiilor in zona de frontiera, etc.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

Modificarile teritoriilor statelor

Modificarile teritoriilor statelor in decursul timpului au determinat anumite teorii si reglementari de drept international public. Pamanturile nou descoperite erau considerate terra nullius (fara stapan), iar stabilirea puterii statului descoperit era recunoscuta ca temei juridic pentru dobandire, facandu-se abstractie de populatiile autohtone

.
Dobandirea unui teritoriu putea sa aiba loc prin :
transferuri teritoriale,
vanzare - cumparare,
donatie,
arenda.

Dreptul international contemporan a consacrat consultarea prin plebiscit a populatiei care locuieste in teritoriul de stat atunci cand se pune problema formarii unui stat independent sau a unui transfer.
Modificari teritoriale si de frontiera pot avea loc prin :
Desprinderea unei parti sau teritoriu de la un stat si formarea unui nou stat
Crearea unui stat nou prin fuziunea teritoriilor a doua state
Aparitia unor state noi ca rezultat al divizarii teritoriale a unui stat; cesiunea de teritoriu de la un stat la altul care presupune 2etape :
renuntarea statului cedant la suveranitatea sa asupra teritoriului respectiv,
stabilirea suveranitatii statului anexant asupra teritoriului respectiv.

Suveranitatea teritoriala si imunitatea de jurisdictie  a statului strain

Suveranitatea teritoriala a statului implica dreptul acestuia de a exercita prin organele judiciare si administrative, puterea de decizie pe intreg teritoriul sau.
Imunitatea de jurisdictie implica dreptul statului strain de a nu fi supus puterii de decizie pe teritoriul altui stat. Imunitatea statelor constituie un raport juridic fundamental intre doua entitati : statul strain beneficiar si statul teritorial ca subiecte egale ale dreptului international si suverane. Practica imunitatii absolute din secolul trecut a fost inlocuita cu practica imunitatii limitate consacrata astazi atat in dreptul international cat si pe plan intern. Astfel delimitarea imunitatii statale face obiectul lucrarilor de codificare a principiului imunitatii jurisdictionale a statelor si a exceptiilor sale.

Fluviile internationale. Dreptul international fluvial

Fluviile internationale reprezinta ape curgatoare ce traverseaza teritoriile a doua sau mai multe state, fiind navigabile pana la varsarea lor in mare.
Regimul fluviilor internationale implica recunoasterea principiului libertatii de navigare, principiu ce s-a afirmat in conditiile dezvoltarii comertului si schimburilor internationale.
Dreptul international fluvial cuprinde totalitatea principiilor, a normelor si institutiilor juridice create de state pentru a reglementa relatiile de cooperare in problemele de interes comun privind utilizarea fluviilor, raurilor, lacurilor si canalelor multinationale.

Canale maritime internationale

Canalele maritime reprezinta cai de apa navigabile artificiale construite pe teritoriile statelor pentru a face legatura intre mari si oceane.
Regimul juridic al canalelor internationale Suez, Panama, Kiel, se caracterizeaza prin libertatea de navigatie pentru vasele tuturor statelor fara discriminare in conditiile respectarii si exercitarii suveranitatii teritoriale a statului riveran.

Regimul stramtorilor

Prin stramtoare intelegem pasajul intre doua portiuni de mare apartinand la doua state riverane sau chiar unuia singur, catre una si aceeasi portiune de mare libera.
Pentru ca stramtoarea sa fie considerata ca atare, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii :
sa delimiteze din punct de vedere geografic marea libera;
sa foloseasca scopurilor si cerintelor navigatiei internationale.
Importanta stramtorilor poate fi determinata de numarul de vase care o traverseaza, tonajul lor total, valoarea marfurilor transportate, etc.
Dreptul de trecere inofensiva a vaselor de razboi si obligatia subsecventa a acestora de a-si limita activitatea in stramtori, in timpul trecerii, a fost analizat de Curtea Internationala de Justitie in doua probleme care au format obiectul contenciosului anglo-albanez, cu privire la garantarea libertatii de comunicatii maritime si a dreptului de trecere pe Canalul Corfu. Curtea a decis ca statul de coasta nu are dreptul sa interzica in timp de pace, pasajul inofensiv pentru navele de razboi.

Culoar de frontiera Fasia de teren situata de o parte si de alta a frontierei de stat, stabilita in baza acordurilor si conventiilor de frontiera incheiata de Romania cu statele vecine, in sopul evidentierii si protejarii semnelor de frontiera. De la culoarul de frontiera incepe fisia de protectie.

Fasia de protectie Fasia de teren constituita de-a lungul frontierei de stat in scopul protejarii semnelor de frontiera si asigurarii controlului accesului in apropierea liniei de frontiera. Aceasta are o latime de 20 metri si incepe de la linia de froniera spre interior.

La frontiera de apa sau in locurile din imediata apropiere a frontierei de stat in care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, fisia de protectie a frontierei de stat se constituie mai in adincime. La Dunare si Marea Neagra nu exista fasie de protectie.

Zona de frontiera Cuprinde teritoriul aflat pe o adincime de 30 km fata de frontiera de stat si tarmul Marii Negre catre interior. In judetele din interiorul tarii unde functioneaza aeroporturi si porturi deschise traficului international, suprafata aeroportului si a portului, platformele, imobilele si instalatiile aferente reprezinta zona supusa regimulii de control al politiei de frontiera. Fasiile de teren situate pe o adancime de 10 km. de o parte si de cealalta a Dunarii Interioare, deschisa navigatiei internationale, sunt supuse regimului de control al politiei de frontiera.

Aceesul persoanelor in fasia de protectie a frontierei de stat sau pe malul apelor, dupa caz, este permis in vaza documentelor de identitate cu aprobarea administratiei publice locale si cu avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontiera.

Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitati dincolo de fisia de protectie a frontierei de stat, in situatia in care aceasta se constituie mai in adincime, precum si in insulele si ostroavele apartinand statului roman situate in apele de fontiera este permis numai prin locurile si in conditiile stabilite de administratia publica locala si cu avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontiera.

Accesul persoanelor in insulele si ostroavele de formatiune noua din apele de frontiera este permis numai dupa determinarea apartenentei acestora, pe baza intelegerilor incheiate intre statul roman si statul veci.

Pescuitul industrial si sportiv in apele de frontiera, apele maritime interioare si marea teritoriala se efectueaza, in conditiile legii, in locurile si sectoarele stabilite de autoritatile competente, cu avizul prealabil al sefului inspectoratului judetean al Politiei de Frontiera.

Barcile si ambarcatiunile inmatriculate potrivit legii, aflate pe apele de frontiera si apele maritime interioare, se pastreaza in locurile stabilite de capitaniile de port, sau dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale cu avizul sefilor sectoarelor politiei de fontiera, luandu-se masuri de catre cei pe care le detin pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitati ilicite.

Activitatile agrement si sportive in apele de frontiera se pot desfasura cu aprobarea capitaniei de port, sau, dupa caz, a administratiei publice locale si cu avizul sefului sectorului Politiei de Frontiera.

Pasunatul animalelor este permis in timpul zilei pana la fisia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau pana la culoarul de frontiera, la frontiera interna, iar noaptea pana la 500 metri fata de acestea, catre interior, in locurile stabilite de autoritatile administratiei publice locale si cu avizul sefului sectorului politiei de frontiera.

Vanatoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adincime de 500 metri de la fasia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontiera, la frontiera interna, catre interior, pentru frontiera de uscat si de la limita terenului inundabil pentru frontiera de apa este interzisa.

Vanatoarea organizata a animalelor de prada pe adincimea prevazuta la alineatul e mai sus e admisa numai ziua si numai de la fasia de protectie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontiera, la frontiera interna, catre interior, pe baza hotariirilor consiliilor locale si cu avizul prealabil al sefului sectrului politiei de frontiera.