Drept european - subiecte
rezolvate
MULTIPLE CHOICE
1. Comitetul European de Cooperare
Economica a avut menirea:
a.
|
de a favoriza
cooperarea Est-Vest;
|
b.
|
de a realiza un studiu
privind necesitatile de import din zona dolarului;
|
c.
|
distribuirea ajutorului
american si realizarea unei cooperari intraeuropene.
|
ANS: B
2. Marcati
enuntul gresit
a.
|
Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea de a realiza un
studiu privind necesitatile de import din zona dolarului;
|
b.
|
la 9 mai 1950 Robert Schuman a propus crearea unei Comisii Europene care
sa dirijeze productia si desfacerea carbunelui si otelului in Europa;
|
c.
|
la baza propunerii lui Robert Schuman se afla planul lui Jean Monnet.
|
ANS: B
3. Marcati
enuntul gresit
a.
|
Tratatul CECO viza plasarea productiei franco-germane de carbune si otel
sub o Inalta Autoritate comuna, intr-un organism deschis pariciparii
celorlalte tari ale Europei;
|
b.
|
Principiile fundamentale ale Tratatului CECO prevedeau si ca deciziile
vor fi luate de organe compuse din reprezentantii guvernelor si vor obliga
numai statele care le accepta;
|
c.
|
Tratatul CECO prin
art.4 care definea fundamentul economic al CECO prevedea posibilitatea
restrictiilor cantitative privind circulatia produselor.
|
ANS: A
4. Marcati
varianta gresita
a.
|
Tratatul instituind Comunitatea Europeana de Aparare crea o organizatie
supranationala de aparare a celor 6 state fondatoare CECO;
|
b.
|
Conferinta la nivel inalt de la Messina din 1955 a decis ca viitorul
cooperarii europene sa se bazeze pe integrare economica si crearea unei piete
comune pe calea unei comunitati europene care sa absoarba CECO, Comunitatea
Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
(EURATOM)
|
c.
|
Tratatul de la Roma prevedea si constituirea institutiilor sale politice
- Comisia, Consiliul, Curtea de Justitie, Curtea de Conturi
|
ANS: B
5. Marcati
varianta gresita
a.
|
Pricipalele institutii politice ale CECO au fost Comisia, Parlamentul,
Consiliul, Curtea de Justitie si comisarii delegati pentru conturi;
|
b.
|
Tratatul de fuziune din 1967 a unificat executivele celor 3 comunitati
|
c.
|
alegerile directe pentru Parlamentul European au avut loc pentru prima
data in 1979 pe baza Actului pentru alegerea reprezentantilor in Adunarea cu
sufragiu universal direct din 1976, desi Tratatul CECO din 1951 prevedea
alegerea membrilor acestuia.
|
ANS: A
6. Marcati
varianta gresita
a.
|
Adunarea comuna a CECO, responsabila cu controlul politic impartea
atributiile legislative cu Consiliul de Ministri iar initiativa legislativa
apartinea Comisiei;
|
b.
|
Adunarea Comuna responsabila cu controlul Politic putea initia si aproba
motiune de cenzura privind Inalta Autoritate a CECO;
|
c.
|
Consiliul de Ministiri CECO era organ interguvernamental si autoritate
legislativa.
|
ANS: A
7. Marcati
varianta gresita
a.
|
printre prevederile majore ale AUE se afla si introducerea a sase noi
domenii de strategie incluzand cooperarea monetara, politicile sociale, piata
unica, coeziunea, cercetarea si dezvolatarea, standardele de mediu;
|
b.
|
AUE continea si extinderea competentelor Parlamentul European, Consiliul
putand trece peste un veto al acestuia numai printr-un vot in unanimitate;
|
c.
|
institutionalizarea Consiliului European in care sefii de stat sau de
guvern se intalnesc pentru a stabili politici.
|
ANS: C
8. Marcati
varianta corecta
a.
|
AUE prevedea ca piata interna urma sa fie competa pana la 31 decembrie
1992
|
b.
|
introducerea votului cu majoritate calificata (V.M.C.) in Consiliu a fost
facuta prin TUE
|
c.
|
piata interna asa cum a fost definita prin TUE era o zona fara frontiere
interne in care erau asigurate cele patru libertati fundamentale.
|
ANS: A
9. Marcati
varianta gresita:
a.
|
AUE prevedea o
cooperare mai stransa in domeniul JAI;
|
b.
|
TUE prevedea 3 piloni
ai formelor de cooperare;
|
c.
|
TUE prevedea extinderea
in continuare a competentei CE si la alte domenii decat cel economic.
|
ANS: A
10. Marcati
varinata gresita
a.
|
"conceptul flexibilitatii", introdus prin Tratatul de la Amsterdam,
presupune acceptarea unei "cooperari mai stranse" a unui grup de state
hotarate sa atinga un nivel mai ridicat de integrare fara ca progresul in
aceasta directie sa fie conditionat de celelalte state membre;
|
b.
|
prin Tratatul de la Amsterdam Curtea Europeana de Justitie a primit o
responsabilitate directa privind drepturile omului;
|
c.
|
functionalismul sectorial al lui Monnet a stat la baza realizarii CEE.
|
ANS: C
11. Marcati
varianta gresita
a.
|
CECO a fost bazat e supranational iar federalismul interguvernamental
este in perfecta continuitate cu interguvernamentalismul;
|
b.
|
neofunctionalismul are ca intemeiere conceptul de "spilover process";
|
c.
|
constructia comunitara a evoluat de la economic la politic spre o unitate
cu competente largite.
|
ANS: A
12. Consiliul
Europei
a.
|
este reuniunea sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE;
|
b.
|
este organiztie internationala distincta de Uniunea Europeana;
|
c.
|
este institutie politica a UE.
|
ANS: B
13. Consiliul
Europei a fost infiintat prin:
a.
|
TUE;
|
b.
|
AUE;
|
c.
|
Statutul adoptat la 5 mai 1949 la Londra de 10 state
|
ANS: C
14. Marcati
varianta gresita
a.
|
Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre
membrii sai pentru salvgardarea si realizarea idealurilor si principiilor
care sunt mostenitrea lor comuna;
|
b.
|
Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre
membrii sai prin facilitarea progresului economic si social;
|
c.
|
Consiliul Europei are
competente in chestiunile referitoare la apararea nationala.
|
ANS: C
15. Organele
Consiliului Europei sunt:
a.
|
Consiliul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;
|
b.
|
Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;
|
c.
|
Comitetul Ministrilor, Parlamentul European si Secretariatul General al
Consiliului.
|
ANS: B
16. Marcati
varianta gresita
a.
|
Scopul Consiliului Europei se realizeaza prin discutarea chestiunilor de
interes comun prin organele consiliului;
|
b.
|
Scopul Consiliului European se realizeaza prin incheierea de acorduri si
adoptarea de actiuni;
|
c.
|
Romania a devenit
membra in Consiliul Europei in 2007
|
ANS: C
17. Marcati
varianta gresita
a.
|
Competenta UE priveste dreptul de a legifera;
|
b.
|
UE exercita doar competentele care i-au fost repartizate;
|
c.
|
in domeniile de competenta exclusiva statele legifereaza si adopta acte
juridice cu forta obligatorie.
|
ANS: C
18. Alegeti
varianta corecta:
a.
|
Competentele Uniunii Europene pot fi: exclusive, protejate de statele
membre, competente complementare si competente implicite;
|
b.
|
Competentele comunitare sunt prevazute expres si exhaustiv;
|
c.
|
Uniunea are competenta partajata in domeniul vamal.
|
ANS: A
19. Marcati
varianta gresita
a.
|
Uniunea are competenta exclusiva privind politica comerciala comuna;
|
b.
|
Uniunea are competenta exclusiva privind concurenta;
|
c.
|
Uniunea are competenta exclusiva privind domeniul pietei interne.
|
ANS: C
20. Marcati
varianta gresita
a.
|
Competentele abolite vizeaza situatiile in care nici Uniunea nu a primit
competente si nici statele nu mai au dreptul sa legifereze in acel domeniu;
|
b.
|
in cazul competentelor complementare Uniunea poate interveni dar
competentele au ramas ale statelor
|
c.
|
enumerarea expresa si exhaustiva a competentelor prin tratatele
institutive cuprinde si competentele implicite ale Uniunii Europene.
|
ANS: C
21. Planul
Pierre Werner continea
a.
|
principalele elemente ale Uniunii Monetare Europene si avea ca obiectiv
pe termen lung totala convertibilitate a monedelor si o completa libertate de
circulatie a capitalurilor;
|
b.
|
prevederi potrivit carora realizarea UEM urma sa se faca, potrivit
planului Pierre Werner, in 4 etape in decurs de 50 ani;
|
c.
|
Planul Pierre Werner urmarea libera circulatie a serviciilor si
persoanelor.
|
ANS: A
22. Sistemul
Monetar European
a.
|
a fost realizat pe baza Acordului de la Bretton Woods;
|
b.
|
se baza pe sistemul paritatilor fixe dar ajustabile intre monedele
nationale;
|
c.
|
a luat fiinta prin Tratatul de la
Nisa.
|
ANS: B
23. Uniunea
Economica si Monetara
a.
|
a fost realizata in baza planului Pierre Werner;
|
b.
|
a avut la baza raportul Jaques Delors;
|
c.
|
a avut moneda proprie ECU.
|
ANS: B
24. Marcati
raspunsul gresit
a.
|
independenta bancii centrale nationale este principalul criteriu economic
de convergenta la UEM;
|
b.
|
deficitul public anual nu trebuie sa fir mai mare de 3 % din PIB pentru
indeplinirea criteriilor de convergenta la UEM;
|
c.
|
stabilitatea schimburilor este un avantaj al trecerii la Euro.
|
ANS: A
25. Sunt
libertati fundamentale in spatiul Uniunii Europene:
A. libertatea
presei
B. libera
circulatie a marfurilor
C. accesul
liber la informatii
D. libera
circulatie a capitalurilor
E. libera
circulatie a serviciilor
F. libera
circulatie a persoanelor
G. libera
circulatie a informatiilor
a.
|
A+B+C+D
|
b.
|
B+D+E+F
|
c.
|
C+D+E+F
|
ANS: B
26. Serviciile sunt definite:
a.
|
ca fiind ansamblul
prestatiilor care nu cad sub incidenta reglementarilor
privitoare la libera circulatie a marfurilor, capitalurilor sau
persoanelor;
|
b.
|
orice activitate
lucrativa desfasurata in spatiul Uniunii Europene;
|
c.
|
prestatiile
efectuate in beneficiul institutiilor Uniunii Europene.
|
ANS: A
27. Libera
circulatie a serviciilor este definita ca:
a.
|
posibilitatea oricarui prestator de servicii de a efectua servicii
ce intra in obiectul sau de activitate;
|
b.
|
posibilitatea de a presta servicii catre institutiile Uniunii
Europene de catre orice agent economic avand sediul principal,
filiala, sucursala pe teritoriul Uniunii Europene;
|
c.
|
dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricarui stat membru,
plecand de la un sediu principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii
Europene.
|
ANS: C
28. Sunt
criterii de identificare a liberei circulatii a serviciilor stabilite prin
jurisprudenta Curtii Europene de Justitie:
A. prestatorul
de servicii sa aiba in obiectul de activitate prestarea de servicii
in Uniunea Europeana;
B. prestatorul
serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul
decat el al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa
se faca cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii;
C. prestatorul
serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul
decat el al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa
se faca cu trecerea unei frontiere exterioare a Uniunii;
D. prestatorul
sa fi fost stabilit in spatiul Pietei Unice a UE;
E. prestatia
sa fie remunerata.
a.
|
A+C+E
|
b.
|
B+D+E
|
c.
|
C+D+E
|
ANS: B
29. Libera
circulatie a serviciilor de tip activ se asigura prin:
A. interdictia
discriminarii fondata pe nationalitatea sau rezidenta
prestatorului;
B. posibilitatea
stabilirii sediului pe teritoriul statului in cauza;
C. interdictia
masurilor nationale restrictive aplicate in mod discriminatoriu;
D. posibilitatea
ca prestarea serviciului sa se faca fara trecerea unei
frontiere interioare a Uniunii.
ANS: B
30. Conditiile in care sunt admise
masuri nationale restrictive privind libera circulatie a
serviciilor sunt:
A. domeniul vizat sa fi
fost armonizat;
B. domeniul
vizat sa nu fi fost armonizat;
C. masura
sa nu fie discriminatorie;
D. masura
sa urmareasca un interes general;
E. masura
sa fie in mod obiectiv necesara;
F. masura
sa fie proportionala cu scopul urmarit;
G. masura
nu este tinuta de respectarea reciproca;
H. masura
sa respecte principiul recunoasterii reciproce.
a A+B+C+D+E+F
b B+C+D+E+F+G
c A+C+D+E+F+G
d A+B+D+E+F+G
e A+C+D+E+F+H
a.
|
A+C+D+E+F+H
|
b.
|
B+C+D+E+F+G
|
c.
|
A+C+D+E+F+G
|
ANS: B
31. Libera circulatie a capitalurilor
vizeaza:
a.
|
plasarea si
investirea sumelor in cauza;
|
b.
|
lata serviciilor
si marfurilor cu ocazia deplasarilor cu trecerea frontierelor
interne ale Uniunii;
|
c.
|
deplasarea de capital
care corespunde unei obligatii de plata decurgand dintr-o
tranzactie.
|
ANS: A
32. Libera circulatie a persoanelor
consta in eliminarea discriminarilor dintre cetatenii
oricarui Stat membru si cetatenii celorlalte State Membre
care stau si muncesc pe teritoriul sau. Aceste
discriminari privesc:
A. conditiile
de intrare;
B. conditiile
de deplasare;
C. conditiile
de cazare;
D. conditiile
de munca;
E. conditiile
de angajare;
F. conditiile
de remuneratie;
G. conditiile
de recreere.
a.
|
A+B+C+D+E
|
b.
|
A+B+D+E+F
|
c.
|
B+C+D+E+F
|
ANS: B
33.
Cum
este cetatenia europeana?
a.
|
distincta de cea nationala;
|
b.
|
aboleste cetateniile nationale;
|
c.
|
asemanatoare cu cea nationala.
|
ANS: A
34. Prin ce
tratat este introdusa cetatenia europeana?
a.
|
tratatul
de la Amsterdam;
|
b.
|
tratatul de la Nisa;
|
c.
|
tratatul de la Maastricht.
|
ANS: C
35.
Prin ce tratat sunt acordate dreptul de a alege si de a fi ales?
a.
|
tratatul de la Nisa
|
b.
|
tratatul de la Maastricht
|
c.
|
tratatul asupra Uniunii
Europene
|
ANS: B
36. Care sunt
protectiile conferite de cetatenia europeana?
a.
|
protectia acordata de autoritatile diplomatice
si consulare, dreptul de petitionare;
|
b.
|
dreptul de a se adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu
institutiile si anumite organe ale comunitatilor;
|
c.
|
protectia acordata de autoritatile diplomatice
si consulare, dreptul de petitionare, dreptul de a se adresa
mediatorului, dreptul de comunicare cu institutiile si anumite
organe ale comunitatilor.
|
ANS: C
37. Cum poate
fi petitia?
a.
|
individuala
|
b.
|
colectiva
|
c.
|
individuala si colectiva
|
ANS: C
38. Prin ce
tratat a fost introdus dreptul de a se adresa mediatorului?
a.
|
prin tratatul Uniunii Europene
|
b.
|
prin tratatul de la Nisa
|
c.
|
prin tratatul de la Amsterdam
|
ANS: A
39. Cand incepe mediatorul studiul
problemei?
a.
|
cand considera plangerea
admisibila;
|
b.
|
cand ii este adresata plangerea;
|
c.
|
oricand.
|
ANS: A
40. Caror institutii transmite
mediatorul raportul?
a.
|
Parlamentului European;
|
b.
|
Institutiei vizate;
|
c.
|
Institutiei vizate si Parlamentului European.
|
ANS: C
41. Ce
presupune dreptul de a comunica cu institutiile si organele
comunitare?
a.
|
dreptul de a scrie;
|
b.
|
dreptul de a primi un raspuns la petitie;
|
c.
|
dreptul de a scrie si dreptul de a primi un raspuns.
|
ANS: C
42. Care sunt
instrumentele juridice ale politicii externe si de securitate a Uniunii
Europene?
a.
|
pozitiile comune si actiunile comune;
|
b.
|
acordurile internationale si strategiile comune;
|
c.
|
pozitiile comune, actiunile comune, acordurile
internationale si strategiile comune.
|
ANS: C
43. Ce include
politica externa si de securitate comuna?
a.
|
ansamblul problemelor relative la securitatea U.E.;
|
b.
|
definirea unei politice de aparare comuna si ansamblul
problemelor relative la securitatea U.E.;
|
c.
|
apararea
comuna.
|
ANS: B
44. Ce includ
politicile comune ale Uniunii in asigurarea spatiului de libertate,
securitate si justitie?
a.
|
politica in domeniul controlului frontierelor, politica comuna in
domeniul azilului si protectia temporara, politica comuna
de imigratie;
|
b.
|
politica comuna de imigratie, politica in domeniul
frontierelor;
|
c.
|
politica comuna in domeniul azilului si protectiei
temporare, politica comuna de imigratie.
|
ANS: A
45. Pe ce
principiu sunt reglementate politicile Uniunii in domeniul controlului
frontierelor, azilului si emigratiei?
a.
|
pe principiul solidaritatii;
|
b.
|
pe principiul distribuirii echitabile a responsabilitatilor
statelor membre, inclusiv pe plan financiar;
|
c.
|
pe principiul solidaritatii si distribuirii echitabile a
responsabilitatilor statelor membre, inclusiv pe plan financiar.
|
ANS: C
46. Ce
respecta Uniunea privita din perspectiva unui spatiu de
libertate, de securitate si de justitie?
a.
|
drepturile fundamentale, diversitatea traditiilor de orice fel,
sistemele juridice ale statelor membre;
|
b.
|
sistemele juridice ale statelor membre;
|
c.
|
drepturile fundamentale.
|
ANS: A
47. Care sunt
garantiile oferite de U.E. plecand de la principiile care guverneaza
spatiul de liberate, securitate si justitie?
a.
|
neefectuuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne;
|
b.
|
dezvoltarea unei politici comune in domeniul azilului, emigrarii
si controlului la frontierele externe;
|
c.
|
neefectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne,
dezvoltarea unei politici comune in domeniul azilului, imigrarii si
controlului la frontierele externe intemeiata pe solidaritatea intre
statele membre care este echitabila fata de resortisantii
tarilor terte.
|
ANS: C
48. Pe baza
carui principiu Uniunea faciliteaza accesul la Justitie?
a.
|
al recunoasterii reciproce a hotararilor
judecatoresti si extrajudecatoresti in materie
civila;
|
b.
|
al autoritatii de lucru judecat;
|
c.
|
al egalitatii.
|
ANS: A
49. Ce faze a
cunoscut procesul de unificare a politicilor economice si monetare?
a.
|
sarpele monetar european, sistemul monetar european
|
b.
|
sarpele monetar
european, sistemul monetar european, Uniunea Economica si
monetara
|
c.
|
Uniunea Economica
si Monetara, Sarpele monetar european
|
ANS: B
50. De cine este definita si
pusa in aplicare politica monetara?
a.
|
de
bancile centrale ale statelor membre;
|
b.
|
de
Uniunea Economica si monetara;
|
c.
|
de Sistemul European al Bancilor Centrale.
|
ANS: C
51. Care este
obiectivul Sistemului European al Bancilor Centrale?
a.
|
de a mentine stabilitatea preturilor;
|
b.
|
eliminarea avantajelor concurentiale pe piata comuna;
|
c.
|
respectarea principiului unei economii de piata deschisa.
|
ANS: A
52. In ce
tratat sunt prevazute obiectivele si principiile directoare ale
politicii economice si monetare?
a.
|
tratatul de la Nisa;
|
b.
|
tratatul
Constitutional;
|
c.
|
tratatul de la Amsterdam.
|
ANS: B
53. Ce includ
obiectivele si principiile directoare ale politicii Economice si
Monetare prevazute in Tratatul Constitutional?
a.
|
adaptarea unei politici economice bazate pe stransa coordonare a
politicilor economice ale statelor membre; definirea de obiective comune;
respectarea principiului unei economii de piata deschisa;
|
b.
|
definirea de obiective comune, eliminarea avantajelor concurentiale
pe piata comuna;
|
c.
|
respectarea principiului unei economii de piata deschisa,
acces reciproc la pietele financiare.
|
ANS: A
54. Ce
necesita pietele Comune ale U.E.?
a.
|
aplicarea unui tarif
extern comun;
|
b.
|
eliminarea totala
a taxelor aferente, a restrictiilor cantitative si normative;
|
c.
|
politici comerciale comune.
|
ANS: C
55. Ce a
constituit obiectivul central al politicii comune?
a.
|
infiintarea unei uniuni vamale;
|
b.
|
infiintarea unei uniuni vamale si a unui tarif vamal comun;
|
c.
|
infiintarea unui tarif extern comun.
|
ANS: B
56. Care a fost
scopul politicii Comerciale Comune?
a.
|
de a institui o Uniune Vamala in spatiul comunitar;
|
b.
|
aplicarea
unui tarif extern comun;
|
c.
|
existenta unei libertati totale in circulatia
marfurilor pe teritoriul Uniunii.
|
ANS: A
57. Cand a
fost atins scopul politicii Comerciale Comune?
a.
|
2 august 1970;
|
b.
|
1 iulie 1968;
|
c.
|
4
septembrie 1967.
|
ANS: B
58. Care sunt fazele in care se
realizeaza procesul decizional al Uniunii Europene?
a.
|
stabilirea obiectivelor
negocierilor, adoptarea rezultatelor;
|
b.
|
stabilirea
obiectivelor, purtarea negocierilor;
|
c.
|
stabilirea obiectivelor
si purtarea negocierilor, adoptarea rezultatelor.
|
ANS: C
59. Cui
apartine competenta de a stabili obiectivele negocierilor in procesul
decizional al UE asupra comertului?
a.
|
Consiliului Uniunii Europene la propunerea Comisiei Europene;
|
b.
|
Comisiei Europene in
numele Uniunii Europene;
|
c.
|
Uniunii Europene.
|
ANS: A
60. Cui apartine competenta de a
purta negocierile in procesul decizional al U.E. asupra comertului?
a.
|
Comisiei Europene in
numele Uniunii Europene;
|
b.
|
Uniunii Europene;
|
c.
|
Consiliului Uniunii Europene.
|
ANS: A
61. Cui
apartine competenta de a adopta rezultatele finale in procesul
decizional al U.E. asupra comertului ?
a.
|
Consiliului Uniunii Europene;
|
b.
|
Comisiei Europene;
|
c.
|
Uniunii Europene.
|
ANS: A
62. Prin ce se
stabilesc masurile necesare pentru punerea in aplicare a politicii
comerciale comune?
a.
|
legi europene;
|
b.
|
legi comune statelor
membre Uniunii Europene;
|
c.
|
legi sau legi-cadru
europene.
|
ANS: C
63. Care a fost scopul declarat de Politica
Agricola Comuna (PAC)?
a.
|
mentinerea unui
sector economic institutional si social distinct;
|
b.
|
mentinerea unui
sector economic institutional economic si social distinct,
multifunctional si orientat catre fermele de familie, cu
reglementari stufoase pentru intreaga uniune;
|
c.
|
adoptarea unor acte normative cu reglementari pentru intreaga Uniune
Europeana.
|
ANS: B
64. Care sunt
obiectivele Politicii Agricole Comune?
a.
|
cresterea productivitatii agriculturii, asigurarea unui
nivel de trai echitabil;
|
b.
|
asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea pietelor;
|
c.
|
cresterea productivitatii agriculturii, asigurarea unui
nivel de trai echitabil, stabilizarea pietelor.
|
ANS: C
65. Care au
fost premisele elborarii politicii agricole comune?
a.
|
caracterul special al activitatii agricole; necesitatea de a
opera treptat modificarile necesare; faptul ca, in statele membre
agricultura este un sector strans legat de ansamblul economiei;
|
b.
|
necesitatea de a opera treptat modificarile necesare in domeniul
agriculturii; caracterul special al activitatii agricole;
|
c.
|
caracterul special al activitatii agricole; asigurarea unui
nivel de trai echitabil pentru populatia agricola.
|
ANS: A
66. Ce
vizeaza masurile necesare pentru indeplinirea obiectivelor Politicii
Agricole Comune?
a.
|
reglementarea preturilor; sisteme de depozitare si de report;
subventii atat pentru producerea cat si pentru comercializarea
diferitelor produse;
|
b.
|
reglementarea preturilor; subventii atat pentru producerea cat
si pentru comercializarea diferitelor produse; sisteme de depozitarea si
de report, mecanisme comune de stabilizarea a importurilor si exporturilor;
|
c.
|
reglementarea preturilor; mecanisme de stabilizare a importurilor
si exporturilor.
|
ANS: C
67. Ce presupune
organizarea comuna a pietelor agricole ?
a.
|
sa se limiteze la urmarirea obiectivelor politicii agricole
comune;
|
b.
|
sa excluda orice discriminare intre producatorii din
cadrul Uniunii;
|
c.
|
sa se limiteze la urmarirea obiectivelor politicii agricole
comune, sa excluda orice discriminare intre producatorii
si consumatorii din cadrul Uniunii.
|
ANS: C
68. Cand a
fost atins scopul politicii comerciale comune de a institui Uniune Vamala
in spatiul comunitar?
a.
|
1 iulie 1968;
|
b.
|
4 decembrie 1970;
|
c.
|
17 ianuarie 1979.
|
ANS: A
69. Care au
fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene in ceea ce
priveste politica comerciala comuna?
a.
|
eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor
cantitative si normative, aplicarea unui tarif extern comun,
existenta unei libertati totale in circulatia
marfurilor, pe teritoriul Uniunii, oricare ar fi provenienta lor;
|
b.
|
aplicarea unui tarif extern comun, existenta unei
libertati totale in circulatia marfurilor pe teritoriul
Uniunii;
|
c.
|
aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totala a taxelor
aferente, a restrictiilor cantitative si normative.
|
ANS: A
70. Care au
fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene in ceea ce
priveste politica comerciala comuna?
a.
|
eliminarea totala a taxelor aferente, a restrictiilor
cantitative si normative, aplicarea unui tarif extern; existenta
unei libertati totale in circulatia marfurilor, pe
teritoriul Uniunii, oricare ar fi provenienta lor;
|
b.
|
aplicarea unui tarif extern comun, existenta unei
libertati totale in circulatia marfurilor pe teritoriul
Uniunii;
|
c.
|
aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totala a taxelor
aferente, a restrictiilor cantitative si normative.
|
ANS: A
71. Cand au
fost atinse obiectivele majore mai profunde ale U.E. privind politica
comerciala comuna?
a.
|
1 ianuarie 1993;
|
b.
|
20 februarie 1999;
|
c.
|
4 decembrie 2001.
|
ANS: A
72. Care sunt
elementele cheie ale politicii comerciale comune?
a.
|
elaborarea deciziei in
Uniunea Europeana, stabilirea obiectivelor negocierilor;
|
b.
|
elaborarea deciziei in
U.E. si competentele institutionale;
|
c.
|
competentele
institutionale, purtarea negocierilor.
|
ANS: B
73. Cum este
evidentiata importanta consacrata Politicii Comerciale
Comune?
a.
|
prin atribuirea competentei reglementarii masurilor de
aplicare a politicii comerciale comune numai legilor europene sau a
legilor-cadru europene;
|
b.
|
prin incheierea de acorduri tarifare si comerciale;
|
c.
|
prin uniformizarea
masurilor de liberalizare.
|
ANS: A
74. Cui apartine competenta
negocierilor acordurilor cu unul sau mai multe state sau organizatii
internationale in ceea ce priveste politca comerciala
comuna?
a.
|
Consiliului de Ministri;
|
b.
|
Comitetului Special;
|
c.
|
Comisiei, cu consultarea Comitetului Special.
|
ANS: C
75. Cu cine
supravegheaza Comisia, ca acordurile negociate (privind politica
comerciala) sa fie compatibile cu politicile si normele interne
ale U.E.?
a.
|
cu Comitetul Special;
|
b.
|
cu Consiliul Uniunii;
|
c.
|
cu Consiliul de Ministri.
|
ANS: C
76. Ce
presupune principiul "preferinta pentru produsele comunitare"?
a.
|
sa fie favorizat consumul produselor originare din Europa in raport
cu cele din alte tari, iar patrunderea acestor produse pe
piata comunitara sa fie descurajata prin taxe
prohibitive;
|
b.
|
circulatia
libera a produselor agricole;
|
c.
|
organizarea comuna
a pietei.
|
ANS: A
77. Ce presupune principiul "o organizare
comuna a pietei"?
a.
|
favorizarea consumului
produselor originare din Europa;
|
b.
|
inlocuirea sistemelor
nationale cu un pret unic in interiorul Uniunii, fixat pentru
fiecare produs;
|
c.
|
circulatia libera a produselor.
|
ANS: B
78. Ce
presupune principiul "circulatia libera a produselor":
a.
|
favorizarea consumului produselor;
|
b.
|
fixarea unui pret unic in interiorul Uniunii pentru fiecare produs;
|
c.
|
constituirea unui spatiu unic comun fara taxe vamale,
impozite sau subventii, dar cu reglementari administrative,
sanitare si veterinare armonizate progresiv.
|
ANS: C
79. Care a
fost scopul adoptarii sistemului garantarii preturilor?
a.
|
garantarea veniturilor producatorilor
|
b.
|
mentinerea costului vietii in limite rezonabile; dezvoltarea
unor produse anume;
|
c.
|
de a favoriza o anumita perioada dezvoltarea unor produse anume;
garantarea veniturilor producatorilor si mentinerea costului
vietii in limite rezonabile.
|
ANS: C
80. Ce
presupune sistemul garantarii preturilor?
a.
|
stabilirea unui pret orientativ care se aplica importurilor la
intrarea in Uniune;
|
b.
|
stabilirea unui pret prag care se aplica importurilor la intrarea In
Uniune;
|
c.
|
stabilirea unui pret orientativ, un pret de prag care se aplica
importurilor si un pret de interventie, corespunzator
unui minim garantat.
|
ANS: C
81. Ce
constituie Politica Agricola Comuna?
a.
|
un mecanism politic si economic;
|
b.
|
un mecanism politic avand ca obiect central integrarea populatiei
nationale a fermierilor in politica nationala si in cea
comunitara;
|
c.
|
un mecanism economic si politic avand ca obiect central integrarea
populatiei nationale a fermierilor in politica nationala
si in cea comunitara, protectionismul agricol, reflectat in
preturile alimentelor interne, fiind instrumentul de baza.
|
ANS: C
82. Care sunt
obiectivele majore ale Politicii agricole Comune fixate prin Tratatul C.E.?
a.
|
garantarea securitatii aprovizionarii si preturi
rezonabile pentru cumparator;
|
b.
|
asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru producatori si
prin mentinerea si securitatea veniturilor fermierilor,
stabilizarea cursului si a pietelor, ameliorarea
productivitatii, garantarea securitatii
aprovizionarii si preturi rezonabile pentru
cumparatori;
|
c.
|
ameliorarea productivitatii, stabilizarea cursului si a
pietelor.
|
ANS: B
83. Care
dintre urmatoarele conditii trebuie indeplinite, printre altele,
pentru a fi admise masuri nationale restrictive in domeniul
circulatiei serviciilor:
A. domeniul
sa nu fi fost armonizat;
B. masura
sa fie proportionala cu scopul urmarit;
C. masura
sa fie aprobata de Consiliul European;
D. masura
sa se ia cu respectarea contingentelor aprobate.
ANS: B
84. Regulile
comunitare privind combaterea monopolizarii interzic:
A. acordurile restrictive;
B. practica concertata;
C. vanzarea
conditionata.
ANS: A
85. Regulile
concurentiale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care sa
asigure o concurenta nedistorsionata pe piata interna
si vizeaza:
A. combaterea monopolizarii;
B. combaterea
spalarii banilor;
C. combaterea evaziunii
fiscale;
D. abuzul
de pozitie dominanta;
E. ajutoarele
de stat.
a.
|
C+D+E
|
b.
|
B+D+E
|
c.
|
B+C+D
|
ANS: B
86. Potrivit
Tratatului CEE, o serie de exceptii au fost considerate ajutoare de stat
compatibile cu piata interna a Uniunii:
A. ajutorul
de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garantia
nediscriminarii legate de originea produselor in cauza;
B. ajutorul
dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau in situatii
exceptionale;
C. ajutoarele
date pentru reconversia profesionala;
D. ajutorul
dat zonelor din Germania afectate de divizarea tarii dupa
reunificarea acesteia;
E. ajutoarele
de stat pentru sectorul minier si energia electrica produsa in
centrale nucleare.
a.
|
B+C+D
|
b.
|
A+B+D
|
c.
|
B+C+E
|
ANS: B
87. Libera
circulatie a marfurilor se aplica:
a. tuturor produselor
originare din Statele Membre;
b. tuturor produselor
originare din Statele Membre si tuturor produselor din terte
tari cu drept de libera circulatie in spatiul
comunitar;
c. tuturor produselor
originare din terte tari cu drept de libera circulatie
in spatiul comunitar.
a.
|
tuturor produselor originare din Statele Membre;
|
b.
|
tuturor produselor originare din Statele Membre si tuturor
produselor din terte tari cu drept de libera
circulatie in spatiul comunitar;
|
c.
|
tuturor produselor originare din terte tari cu drept de
libera circulatie in spatiul comunitar.
|
ANS: B
88.
Care sunt criteriile de identificare a liberei
circulatii a serviciilor conform jurisprudentei Curtii de
Justitie:
a. Prestatorul serviciilor trebuie sa fie
stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat cel al beneficiarului
prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea
unei frontiere interioare a Uniunii;
b. Prestatorul sa fi fost stabilit in
spatiul Pietei unice a UE;
c. Prestatia sa fie remunerata.
ANS: C
89. Libera circulatie a serviciilor
poate fi:
a) activa;
b) pasiva;
c) interactiva.
ANS: C
90. Libera
circulatie a serviciilor de tip activ se asigura prin:
a.
|
Interdictia discriminarii fondata pe nationalitatea
sau rezidenta prestatorului;
|
b.
|
Aplicarea discriminarii fondata pe nationalitatea sau
rezidenta prestatorului;
|
c.
|
Aplicarea masurilor nationale restrictive aplicate in mod
nediscriminatoriu.
|
ANS: A
91.
Libera circulatie a serviciilor de tip activ se asigura prin:
a.
|
Interdictia masurilor nationale restrictive aplicate in
mod nediscriminatoriu;
|
b.
|
Aplicarea discriminarii fondata pe nationalitatea sau
rezidenta prestatorului;
|
c.
|
Aplicarea masurilor nationale restrictive aplicate in mod
nediscriminatoriu.
|
ANS: A
92. Conditiile
in care sunt admise si masuri nationale restrictive care pot fi
justificate prin ratiuni de ordin general sunt:
a. domeniul vizat sa nu fi fost armonizat;
b. masura sa urmareasca un interes general;
c. masura sa nu fie discriminatorie;
d. masura sa fie in mod obiectiv necesara;
e. masura sa fie proportionala cu scopul urmarit;
f. masura sa respecte principiul
recunoasterii reciproce.
a.
|
a+b+c+d+e+f
|
b.
|
a+b+c+d
|
c.
|
a+c+d+f
|
ANS: A
93. In cazul liberei circulatii a
serviciilor pasiva:
a.
|
eneficiarul care se
deplaseaza la prestator, renuntand astfel la protectia
dreptului sau national, trebuie sa aiba acces la toate
serviciile, fara sa fie supus unor restrictii pe
criteriul nationalitatii sau rezidentei;
|
b.
|
beneficiarul care se
deplaseaza la prestator, renuntand astfel la protectia
dreptului sau national, nu trebuie sa aiba acces la toate
serviciile, fara sa fie supus unor restrictii pe
criteriul nationalitatii sau rezidentei;
|
c.
|
nici o varianta nu este corecta.
|
ANS: A
94. Beneficiarii liberii circulatii a
serviciilor pot fi:
a.
|
doar persoanele fizice;
|
b.
|
doar persoanele juridice;
|
c.
|
atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.
|
ANS: C
95. Beneficiarii liberei
circulatii a capitalurilor sunt:
a.
|
doar
cetatenii Statelor Membre;
|
b.
|
doar
cetatenii unor state terte care au resedinta pe
teritoriul unui Stat Membru UE;
|
c.
|
cetatenii
Statelor Membre, dar si cetatenii unor state terte care
au resedinta pe teritoriul unui Stat Membru UE.
|
ANS: C
96.
Conceptul de libera circulatie a persoanelor are doua
componente:
a) dreptul de a exercita o profesie ca lucratori salariati sau
care desfasoara o activitate independenta, intr-un alt stat
mebru decat cel in care si-a obtinut calificarile profesionale;
b) dreptul de stabilire (libertatea de stabilire);
c) dreptul de a exercita o profesie ca lucratori nesalariati sau
care nu desfasoara o activitate independenta, intr-un alt
stat mebru decat cel in care si-a obtinut calificarile
profesionale.
ANS: A
97. Libera
circulatie a lucratorilor
implica dreptul:
a) de a accepta ofertele reale de incadrare
in munca;
b) de a circula liber in acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de sedere intr-un stat membru pentru a desfasura o
activitate salarizata in conformitate cu actele cu putere de lege si
actele administrative care reglementeaza incadrarea in munca a
lucratorilor statului respectiv.
ANS: C
98. Legislatorul comunitar s-a marginit
a fixa elementele caracteristice esentiale care servesc la identificarea
ajutoarelor de stat , respectiv:
a.
|
ajutorul sa nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de
stat, indiferent de forma;
|
b.
|
ajutorul ameninta sa distorsioneze concurenta prin
favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri;
|
c.
|
ajutorul sa nu afecteze comertul intre statele membre.
|
ANS: B
99. Legislatorul
comunitar s-a marginit a fixa elementele caracteristice esentiale
care servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a.
|
ajutorul sa fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat,
indiferent de forma;
|
b.
|
ajutorul nu ameninta sa distorsioneze concurenta prin
favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri;
|
c.
|
ajutorul sa nu afecteze comertul intre statele membre.
|
ANS: A
100. Legislatorul
comunitar s-a marginit a fixa elementele caracteristice esentiale
care servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a.
|
ajutorul sa nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de
stat, indiferent de forma;
|
b.
|
ajutorul nu ameninta sa distorsioneze concurenta prin
favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri;
|
c.
|
ajutorul sa afecteze comertul intre statele membre.
|
ANS: C