Drept constitutional-Institutii politice

Drept constitutional-Institutii politice

Intrebarile sunt cele adresate de parlament organelor de stat cu privire la activitatea acestora (sunt solicitari de raspunsuri).

Intrebarile sunt solicitari de explicatii.Ele au importanta mai mare.Sunt depuse in scris la biroul camerei,care prin vot aproba sau nu adresarea acestora.Regulamentele Parlamentului stabilesc tipul in care cei interpelati sau intrebati sunt obligati sa raspunda.

La Senat interperarile se adreseaza in nume propii la Camera Deputatiilor ele se adreseaza prin intermediul presedintilor grupurilor parlamentare).

Forma cea mai ampla a interpretarii este este motiunea simpla.De regula intrebarile si interpelarile se adreseaza in fiecare zi de luni dupa amiaza ministrului pentru relatia cu Parlamentul.

~Solicitarea de catre parlamentar de obtinere a unor informatii necesare.

Mentionam ca aceste informatii se solicita in scris Birroului Camerei si ca ele trebuie sa serveasca exclusive in scop de control,iar nu in scopui private.De aemenea daca informatiile solicitate sunt clasificate (se refera la siguranta nationala),Guvernul poate refuza motivat furnizarea acestora.

~Control exercitat prin rezolvarea unor petitii ale cetatenilor.Parlamentul are in organizarea si biroul de primire a sesizarilor .Aceste petitii se dezbat uneori public in Parlament si se depun eforturi pe langa Guvern ca ele sa fie rezolvate.

~Controlul exercitat prin OMBUDSMAN (avocatul poporului).Este o institutie de origine suedeza (1766) ,care a fost preluata de majoritatea statelor democrate sub diferite denumiri(avocatul poporului,aparatorul poporului,comisar parlamentar,mediator parlamentar etc).De fapt,este vorba despre una sau mai multe personae aleasa de catre Parlament pentru a supraveghea administratia(functionand deci,ca institutie independenta).

In principiu, avocatul poporului are o competenta generala:

-sa primeasca plangerile cetatnilor privind abuzurile Administratiei,sa le ancheteze sis a intervina pe langa Guvern,pentru a le solutiona(avocatul poporului nu are putere deliberativa,putere de decizie).De aceea performantele lui depind mult de calitatea personala investita in acest domeniu.

In multe state exista mai multi avocati ai poporului,unii avand competente speciale.

In Romania, instit. Avocatului poporului este reglementata prin art. 58-60 din Constitutie si prin legea 35/1997(republicata in iulie 2004)

Avocatul poporului este numit pe o durata de 5 ani(are dreptul la maxim 2 mandate) de catre Camerele reunite ale Parlamentului.Avocatul poporului are adjuncti specializati pe domenii. Pe perioada mandatului, nu are dreptul sa indeplineasca nici o alta functie publica sau privata cu exceptia celei de cadru didactic in invatamantul superior,nu pot face parte din partide politice.

Isi exercita atributiunile la cerere dar si din oficiu,iar autoritatile publice sunt obligate sa colaboreze si sa il sprijine pe avocatul poporului.

Anual prezinta rapoarte de activitate in Parlament,in care poate face inclusive recomandari privind legislatia. Dupa revizuirea Constitutiei, a primit si dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate a legii.

5.Functia externa a Parlamentului.

Desi Parlamentul a pierdut comprtitia cu Guvernul, initiative in politica externa ( ramanand doar un organ de reflectie in acest domeniu), totusi el pastreaza cateva atributii importante in domeniu.

Ratifica sau denunta Tratatele Inernationale (retragere unilaterala dintr-un tratat).

6.Functia de organizare interna si functionare a Parlamentului.