Divortul - motivele de divort - procedura divortului

Temeiul care justifica divortul in dreptul romanesc

Potrivit art.38 al. 1 Codul Familiei instanta de judecata poate sa desfaca o casatorie prin divort atunci cand datorita unor norme temeinice relatiile dintre soti sunt grav vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

In alin. 2 art. 38¹ se arfata ca divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti daca sunt indeplinite conditiile:

- pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei

- nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Motivele de divort

Motivele de divort admise frecvent in practica judiciara sunt: separatia in fapt indelungata a sotilor atunci cand se datoreaza unor norme imputabile in exclusivitate sotului parat, savarsirea de catre unul dintre soti a unor infractiuni care lezeaza relatiile de familie cum sunt: adulterul, incestul, violul, abandonul de familie. Neindeplinirea de catre unul dintre soti a obligatiilor conjugale, violentele fizice si verbale care trebuie sa aiba o anumita gravitate. Alcoolismul, consumul de droguri. Nepotrivirea fiziologica a sotilor Din prevederile art. 38 rezulta ca motivele de divort trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie temeinice relatiile dintre soti sa fie grav vatamate vatamarea produsa raporturilor dintre soti sa fie atat de grava incat sa nu mai poata fi remediata decat pin divort.

Procedura divortului

Dreptul de a sesiza instanta

Actiunea in divort are un caracter strict personal si de aceea nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Mostenitorii sotului nu introduc actiunea de divort si nu pot continua actiunea introdusa de autor.

Procurorul nu poate introduce actiune in divort, datorita caracterului ei strict personal (art. 45 din Codul de procedura civila). El poate interveni in instanta, in orice faza a procesului, mai ales cand din casatorie au rezultat copii. in acest caz din urma, instanta va asculta autoritatea tutelara si pe copiii care au implinit varsta de 10 ani (art. 42 alin. 1 Codul familiei). ²

Sotul alienat sau debil mintal interzis poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate.

Daca, ulterior introducerii actiunii, sotul respectiv isi pierde luciditatea, tutorele sau va putea sa-l reprezinte si sa continue actiunea.

Sotul alienat sau debil mintal interzis poate figura ca parat in procesul de divort, prin tutorele (art. 12 din Codul de procedura civila).

Cand unul dintre soti este disparut in fapt, celalalt sot va putea cere desfacerea casatoriei, procedura urmand a se face prin afisare, conform art. 95 din Codul de procedura civila.

Daca s-a obtinut o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei unuia dintre soti, atunci, potrivit art. 613 din Codul de procedura civila nu se mai aplica dispozitiile legale privitoare la termenele de gandire, presedintele instantei fixand termen de judecata.

Actiunea de divort este de competenta instantei judecatoresti in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

Schimbarea domiciliului sotilor, dupa introducerea actiunii de divort, nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de divort.

Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul dintre soti nu mai locuiette in circumscriptia instantei judecatoresti a celui din urma domiciliu comun, instanta competenta este aceea in a carei circumscriptie se afla domiciliul paratului (art. 607 din Codul de procedura civila).

In cazul in care paratul nu are domiciliu in tara sau nu are domiciliu cunoscut, instanta competenta de a judeca divortul este aceea in circumscriptia careia se afla domiciliul reclamantului.

Sotul parat poate face cerere reconventionala, cel tarziu pana la prima zi de infatisare in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Asadar, sotul parat nu are facultatea de a alege intre actiunea directa si cererea reconventionala, el fiind obligat, daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina reclamantului, sa foloseasca ultima cale.

Nerespectarea termenului privind introducerea cererii reconventionale atrage sanctiunea decaderii, sotul parat nemaiputand cere divortul pentru motivele proprii avute pana atunci.

In cazul in care motivele de divort sau ivit dupa dezbaterea asupra fondului sau in timpul judecarii in recurs, paratul va putea cere divortul numai pe calea actiunii directe.

Cererea de chemare in judecata

Pe langa elementele prevazute de art. 112 Codul de Procedura Civila. cererea de divort va cuprinde numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor de casatorie. Iar daca nu sunt copii minori se va face mentiune despre aceasta al. 2 art. 612 Codul de Procedura Civila

La cererea de divort se va alatura un extras dupa certificatul de casatorie iar daca este cazul cate un extras dupa certificatele de nastere ale copiilor minori.

Reclamantul poate formula prin cererea de divort si unele capete accesorii ale actiunii principale cum sunt cele privitoare la :

• numele pe care sotii il vor purta dupa desfacerea casatoriei
• incredintarea copiilor minori pentru crestere si educare
• fixarea contributiei la intretinerea acestora
• atribuirea locuintei comune

Cererea de divort impreuna cu inscrisurile doveditoare se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui instantei.

Primind cererea presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare iar daca acesta staruie in cerere sa va fixa un termen de judecata.

Cererea va putea fi introdusa si de catre sotul alienat sau debil mintal care nu e pus sub interdictie.

Sotul alienat sau debil mintal pus sub inerdictie, poate introduce actiunea de divort cand se afla in momente de luciditate pasagera.

Cererea reconventionala

Este cererea de chemare in judecata prin care partea chemata in calitate de parat formuleaza cererile impotriva reclamantului.

Paratul poate sa ceara desfasurarea casatoriei in cazul in care considera ca sotul reclamant este vinovat in intregime sau numai in parte de destramarea relatiilor de familie formuland in acest sens cerere reconventionala cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare.

Cererea paratului se face la aceeasi intanta ca si cererea reclamantului si se judeca impreuna cu aceasta.

In lipsa cererii reconventionale, daca se constata netemeinicia motivelor de divort invocate de reclamant, casatoria nu se va putea desface, chiar daca din dezbateri rezulta vina sotului reclamant.

Daca se face o cerere privind pensia de intretinere, va opera prorogarea de competenta in favoarea instantei investita cu judecarea actiunii de divort, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari referitoare la domiciliul partilor (art. 11 din Codul de procedura civila).  

La cererea de divort se vor anexa copii legalizate de pe certificatul de casatorie si de pe certificatul de nastere al copiilor minori.

Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei (art. 612, alin. 4, din Codul de procedura civila).

In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnfata de ambii soti, dar prezentarea ei presedintelui judecatoriei poate fi facuta personal doar de unul din soti.

Instanta competenta

Art. 607 din Codul de Procedura Civila. determina instanta competenta teritorial si material sa solutioneze cererea de divort.

Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumsciptia careia se afla in cele din urma domiciliul comun al sotilor.

Daca sotii nu au avut domiciliul comun sau nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia careia se ala domiciliul paratului. Daca paratul nu are domiciliul in tara este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiiliul reclamanul.

Obligativitatea infatisarii personale a sotilor

Potrivit art.614 Codul de Procedura Civila in fata instantelor de fond partile se vor infatisa in persoana.

De la regula obligativitatii infatisarii personale a sotilor in fata instantei de fond art. 614 Codul de Procedura Civila. instituie unele exceptii in care partile pot fi reprezentate respectiv daca:

unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate

are resedinta in straintate;

este impiedicat de o boala grava;

este pus sub interdictie.

Prezenta obligatorie a reclamantului

Pe tot parcursul procesului de divort prezenta reclamantului este obligatorie.

Daca la termenul de judecata in prima instanta reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Prezenta paratului este obligatorie sub aceeasi sanctiune a respingerii ca nesustinuta daca acesta a introdus cerere reconventionala.

Daca la termenul fixat pentru judecata lipsesc ambele parti cererea nu se va respinge ca nesustinuta ci se va suspenda judecata in temeiul art. 242 al.1 Codul de Procedura Civila

Sedinta de judecata

Conform art. 615 al.1 Codul de Procedura Civila

Cererea de divort se judeca in sedinta publica instanta putand insa sa dispuna judecarea in camera de Consilui daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrarea probelor.

Proiect: Natura juridica a actiunii in rezolutiune sau reziliere. Domeniu de aplicare Proiect: Clasificarea contractelor civile dupa modul lor de formare

In toate cazueile hotararea se pronunta in sedinta publica.

Probele in procesul de divort

In materia divortului exista unele derogari fata de dreptul comun in ceea ce priveste probele: unele mijloace de proba interzise in dreptul comun sunt admise in procesul de divort;

In dreptul comun art.189 al. 1 pct.1 Codul de Procedura Civila. prevede ca nu pot fi ascultati ca martori rudele si afinii pana la gradul al III-lea inclusiv.

In procesul de divort art. 180 Codul de Procedura Civila. permite ca rudele si afinii cu exceptia descendentilor sa fie audiati ca martori pana la declararea lui neconstitutionala prin decizia constitutionala prin decizia constitutionala nr.969 / 1997 ca interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort.

Masuri provizorii in timpul proesului de divort

Potrivit art. 613 Codul de Procedura Civila. instanta poate lua pe tot timpul procesului prin ordonanta presedintiala masuri temeinice cu privire la incredintarea copiilor minori, la alocatia pentru copii, la folosirea locuintei.

Atunci cand nici unul dintre soti nu cere luarea masurilor provizorii cu incredintarea copiilor minori instanta le va pune din oficiu incredintarea lor.

Actele de dispozitie ale partilor

Renuntarea la judecata

Potrivit art. 618 Codul de Procedura Civila reclamantul poate renunta la judecata in tot cursul acesteia inaintea instantelor de fond chiar daca paratul se impotriveste.

Reclamantul poate sa renunte la judecata chiar daca paratul se impotriveste si in apel iar in recurs numai daca paratul nu se impotriveste.

Renuntarea reclamantului la judecata nu are nici o influenta asupra cererii facute de catre parat care va fi solutionata in continuare.

Impacarea sotilor

Actiunea de divort se stinge prin impacarea  sotilor in orice faza a procesului chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs .

In aceasta situatie instanta constfata stingerea procesului dipunand incheierea dosarului.

Hotararea prin care se ia act de impacare a sotilor nu poate fi atacata cu apel sau recurs.

La primirea cererii de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare.

Aceste termene nu se mai acorda, fixandu-se direct termenul de judecata.   De asemenea, au fost abrogate dispozitiile legale speciale cu privire la propunerea probelor, la admiterea si administrarea acestora la termene diferite, prin care se urmarea prelungirea procedurii de judecata a divortului.

In cazul divortului pe baza acordului sotilor, se fixeaza un termen de doua luni in sedinta publica. Acest interval de timp intre data prezentarii cererii de divort si data termenului de judecata in sedinta publica de doua luni, care are drept scop verificarea de catre soti a mentinerii acordului lor de divort, a staruintei lor de a divorta in acest fel, caci la termenul de judecata instanta de judecata va verifica daca sotii staruie la desfacerea casatoriei pe baza acordului lor, ceea ce inseamna ca sotii pot sa revina in acest interval de doua luni la hotararea de a divorta pe baza acordului lor.

In materie de divort, partile au obligatia sa se infatiseze personal in fata instantelor de fond (art. 614 Codul de procedura civila). Aceasta obligatie nu exclude dreptul de aparare prin avocat, care poate asista partea prezenta, dar nu o poate reprezenta in lipsa acesteia.

Pentru a se asigura infatisarea personala a partilor in instanta de fond este necesara indeplinirea procedurii de citare. Instantele au obligatia de a verifica din oficiu indeplinirea acestei proceduri.

Pentru termenul de judecata, in prima instanta se cere prezenta obligatorie a reclamantului. Daca acesta lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta (art. 616 Codul de procedura civila).

Daca lipseste sotul parat, sectiunea se judeca potrivit regulilor de drept comun. in cazul in care paratul a facut cerere reconventionala, el este obligat sa se prezinte la termenul de judecata, in prima instanta, sub aceeasi sanctiune privind cererea sa reconventionala.

Daca la termenul de judecata, in prima instanta, lipsesc ambele parti, cererea va fi respinsa ca nesustinuta, cum s-ar fi intamplat daca ar fi lipsit numai reclamantul.

In cazul divortului pe baza acordului sotilor, la termenul de judecata, in prima instanta, se cere prezenta ambilor soti, pentru a se verifica staruinta lor in desfacerea casatoriei dupa aceasta procedura.

Daca aceasta procedura a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul are domiciliul la locul indicat in cerere si daca nu domiciliaza la locul indicat, va dispune citarea lui la domiciliul sau, iar daca este cazul, si la locul sau de munca.

Cand sotii au copii minori, instanta va dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare.

Potrivit art. 42 din Codul familiei, ascultarea copiilor minori care au implinit varsta de 10 ani este obligatorie in procesele de divort, in vederea incrsedintarii lor. in conformitate cu art. 144 din Codul de procedura civila ascultarea minorului se face in camera de consiliu.

Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, aceasta va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.

In cazul in care divortul se pronunta pe baza acordului sotilor, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti (art. 617 alin. 3 din Codul de procedura civila).

Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs, iar apelul sau recursul nu sunt timbrate conform legii (art. 618, alin 2 din Codul de procedura civila).

Daca dupa impacare se ivesc fapte noi, care ar justifica o noua actiune de divort, reclamantul o poate introduce, avand posibilitatea sa se foloseasca si de faptele vechi (art. 618, alin. ultim din Codul de procedura civila).

S-a decis ca actiunea de divort se stinge prin impacarea partilor, in acest caz, recursul este neintemeiat.

Reclamantul poate sa renunte la cererea de divort, in tot cursul judecatii inaintea instantei de fond, chiar daca paratul se impotriveste, iar renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat (art. 618, alin. 1 Codul de procedura civila).

Instanta de judecata are obligatia de a-si exercita rolul activ pentru a ocroti interesele copiilor minori pe tot timpul cat dureaza procesul de divort. S-a arfatat ca atunci cand nici unul dintre soti nu cere luarea masurilor provizorii corespunzatoare cu privire la incredintarea minorilor, instanta le va pune din oficiu in discutia partilor.

Masurile pe care instanta le poate ordona pe timpul procesului de divort prezinta urmatoarele caractere:

a) sunt accesorii, in sensul ca ele se pot ordona numai in masura in care exista o cerere de divort si se continua procedura divortului;

b) sunt vremelnice, adica pe timpul cat dureaza judecarea procesului de divort;

c) sunt provizorii, in sensul ca pot fi oricand modificate sau revocate, pe aceeasi cale prin care au fost dispuse, ori de cate ori imprejurarile impun aceasta.

In cazul in care sunt indeplinite cerintele art. 38 Codul familiei, instanta pronunta desfacerea casatoriei numai daca motivele temeinice au fost provocate de sotul parat.

Divortul se poate pronunta numai din vina sotului reclamant, daca paratul a introdus cerere reconventionala ori actiune de divort, si, in urma probelor administrate, cererea principala a fost respinsa, iar cererea reconventionala ori actiunea de divort a paratului a fost admisa.

Pronuntarea divortului din vina ambilor soti se va face numai atunci cand, chiar daca paratul nu a introdus cerere reconventionala, culpa concurenta a sotului reclamant este grava si bine stabilita si ar putea duce ea singura la desfacerea casatoriei.

In cazul in care divortul este cerut pentru alienatie mintala, ori debilitate mintala cronica sau pentru o boala grava si incurabila survenita inaintea sau in timpul casatoriei, ori in cazul art. 38 alin. 2 Codul familiei, instanta urmeaza sa constate desfacerea casatoriei, fara a mai pronunta divortul din vina sotului parat.

In cazul in care din casatoria ce se desface au rezultat copii iar acestia sunt minori, hotararea de divort trebuie sa arate caruia dintre parinti vor fi incrsedintati copiii minori.

Desfasurarea procesului

a) Impacarea partilor. Dupa ce primeste cererea de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare, procedandu-se in acest fel si in cazul cererii de divort bazate pe acordul partilor. La divortul intemeiat pe acordul partilor se fixeaza un termen de doua luni in sedinta publica, avand ca scop verificarea de catre soti a

mentinerii acordului lor de divort.

b) Prezenta personala a partilor. in cazul proceselor de divort, partile sunt obligate sa se infatiseze in persoana in fata instantelor de fond, afara de urmatoarele cazuri:

- cand unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

- cand unul dintre soti este impiedicat de o boala grava;

- cand unul dintre soti este pus sub interdictie;

- cand unul dintre soti are resedinta in strainatate.

Pentru divortul pe baza acordului sotilor, la termenul de judecata, in prima instanta se cere prezenta ambilor soti, pentru a se verifica staruinta lor in desfacerea casatoriei dupa procedura amintita.

c) Alti participanti la procesul de divort. in situatia in care sotii au copii minori, instanta va dispune si citarea si ascultarea autoritatii tutelare. Ascultarea copiilor minori care au implinit varsta de 10 ani este obligatory in procesele de divort in vederea incredintarii lor.

d) Sedinta de judecata. Conform legii, cererile de divort se judeca in

sedinta publica. Ca regula generala, actiunea de divort se stinge prin impacarea partilor in orice faza a procesului. in ce priveste administrarea probelor, legea prevede posibilitatea audierii ca martori si a rudelor si a finilor pana la gradul III inclusiv, in afara de descendenti. in mod cu totul special, ca probe se poate admite si inregistrarea convorbirilor telefonice. Interogatoriul poate fi folosit doar pentru combaterea motivelor de divort, nu si pentru dovedirea acestora.

e) Hotararea de divort. in situatia in care sunt indeplinite cerintele art. 38 C. fam., instanta pronunta desfacerea casatoriei facand distinctiile necesare.

Hotararea de divort poate cuprinde si unele mentiuni facultative, cum ar fi cele privind: numele pe care sotii il vor purta dupa divort, stabilirea pensiei de intretinere intre soti, impartirea bunurilor comune, parintele care va administra bunurile minorului il va reprezenta, ii va incuviinta actele in viitor. Data cand hotararea ramane definitiva se considera a fi cea a desfacerii casatoriei.

9 Hotararea de divort

Daca motivele de divort sunt temeinice sau imputabile uneia sau altuia dintre soti ori ambilor soti, instanta va putea pronunta urmatoarele solutii:

Desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului parat daca se constfata culpa exclusiv a acestuia.

Desfacerea din vina ambilor soti daca paratul a formulat cerere reconventionala iar din probele administrate rezulta ca relatiile de familie au fost grav si iremediabil vfatamate si din vina reclamantului.

Desfacerea casatoriei din vina ambilor soti se poate pronunta si in cazul in care probele administrate sa rezulte culpa concurenta a sotului reclamant care trebuie sa fie grava si poate duce ea singura la defacerea casatoriei;

Desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului reclamant.

Hotararea de divort poate cuprinde si unele mentiuni facultative, respectiv:

a) cu privire la numele pe care sotii il vor purta dupa divort (art. 40 Codul familiei);

b) cu privire la stabilirea pensiei de intretinere intre soti (art. 41 Codul familiei);

c) cu privire la impartirea bunurilor comune (art. 36 Codul familiei);

d) cu privire la atribuirea locuintei comune (art. 27 din Legea nr. 114/1997, astfel cum a fost modificfata de O.U.G. nr. 40/1997);

e) cu privire la parintele care va administra bunurile minorului, il va reprezenta sau ii va incuviinta actele;

Potrivit Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreasca, Tribunalele si Curtile de apel sunt competente, in conditiile legii, sa judece apelurile si recursurile.

Termenul de apel si cel de recurs este de 30 zile si incepe sa curga de la data comunicarii hotararii (art. 619, alin. 1 Codul de procedura civila).

In privinta apelului si recursului in materie de divort, exista urmatoarele particularitati:

- apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul (art. 619. alin. 2 Codul de procedura civila).

- hotararea care se pronunta pe baza acordului partilor la divort este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul (art. 619 alin. 4 Codul de procedura civila).

- hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii (art. 619, alin. ultim Codul de procedura civila).

Hotararea de divort poate fi fatacfata cu recurs in termen de 30 de zile chiar daca obiectul recursului nu priveste divortul.

Daca instanta a solutionat cererea de divort si cererea de impartire a bunurilor comune, termenul de recurs impotriva solutiei privind cererea accesorie este de 30 de zile.

Hotararile de divort pe baza acordului partilor nu pot fi fatacate cu apel ori recurs decat pentru cererile accesorii divortului.

Data desfacerii casatoriei.

Casatoria este considerfata desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila (art. 39, alin. 1 din Codul familiei).

Potrivit art. 377, alin. 2 din Codul de procedura civila, sunt hotarari irevocabile, in materie de divort:

- cele date in prima instanta, care nu au fost fatacate cu apel;

- cele date in apel nerecurate;

- cele date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul cauzei.

Instanta o va comunica din oficiu serviciului de stare civila pentru a face mentiunea pe marginea actului de casatorie.

Daca in cursul procesului de divort, sau chiar in instanta de recurs, unul dintre soti a decedat, instanta va inchide dosarul, casatoria incetand prin deces (art. 37 din Codul familiei).

Tot astfel, casatoria inceteaza prin deces daca, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de divort, unul dintre soti a decedat.

10 Efectele divortului

Efectele divortului cu privire la relatiile dintre parinti si copii

Incredintarea copilului

La desfacerea casatoriei instanta de judecata are obligatia sa se pronunte asupra incrsedintarii copiilor minori chiar daca aceasta nu s-a cerut existand 2 situatii:

Incredintarea copilului unuia dintre parinti

Incredintarea copilului unei terte persoane

Incredintarea copilului unuia dintre parinti

Conform art.42 c.fam o data cu pronuntarea divortului instanta va hotara cu privire la incredintarea copiilor minori ascultand in acest sens scop parintii, autoritatea tutelara si copilul care a implinit varsta de 10 ani.

In determinarea interesului copiilor minori se tine seama de o serie de factori, printre care: posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti, varsta copilului, comportarea parintilor fata de copil inainte de divort,

legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie.

Prezenta delegatului autoritatii tutelare la dezbateri nu este obligatorie dar este insa obligatorie citarea in proces aautoritatii tutelare precum si comunicarea de catre aceasta a concluziilor sale scrise rezultate in urma anchetei sociale.

Opinia copilului este importanta dar nu hotaratoare pentru instanta. In alin.4 art. 42 legiuitorul lasa parintilor posibilitatea de ase intelege cu privire la incredintarea copiilor, insa pentru ca intelegerea lor sa produca efecte este necesar ca ea sa fie incuviintfata de instanta de judecata.

Incredintarea copilului unei terte persoane prin prezumtia de orotire

Potrivit art.42 al.3 c.fam "la desfacerea casatoriei instanta de judecata poate sa incredinteze copii unor rude sau altor persoane cu consimtamantul acestora ori unor institutii de ocrotire daca exista motive temeinice in acest sens".

Efectele casatoriei putative cu privire la relatiile dintre soti cand amandoi sunt de buna-crsedinta.

In acest caz, hotararea prin care se declara nulitatea casatoriei produce efecte numai pentru viitor, nu si pentru trecut.

a) Efecte cu privire la relatiile personale dintre soti.

Pana la data cand hotararea judecatoreasca prin care s-a declarat nulitatea casatoriei a ramas definitiva, sotii au avut aceasta calitate (art. 23 alin. 1 Codul familiei).

De aceea:

- intre soti a existat obligatia de sprijin moral reciproc.

Incalcarea obligatiei de fidelitate in aceasta perioada de catre oricare dintre soti constituie adulter;

- sotul care a luat prin casatorie numele celuilalt sot nu-l poate mentine dupa declararea nulitatii casatoriei.

Asadar, sotul care si-a schimbat numele prin casatorie isi recapfata numele avut anterior;

- intre soti a operat suspendarea prescriptiei, caci ei au avut aceasta calitate.

Este vorba fatat de suspendarea prescriptiei dreptului la actiune, cat si de aceea a dreptului de a cere executarea silita.

b) Efecte cu privire la capacitatea de exercitiu.  

Sotul care, la data incheierii casatoriei, nu a avut varsta de 18 ani a beneficiat de prevederile art. 8 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954 si, prin urmare, a dobandit capacitatea deplina de exercitiu.

in cazul in care declararea nulitatii casatoriei se face inainte ca acest sot sa fi implinit varsta de 18 ani, el isi mentine capacitatea deplina de exercitiu, deoarece aceasta capacitate nu se pierde decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege (art. 6 Decretul nr. 31/1954), iar legea nu prevede ca minorul care a dobandit capacitatea deplina de exercitiu prin casatorie si care a beneficiat un timp de ea o pierde dupa aceea.

c) Efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti.

Aceste efecte sunt supuse, prin asemanare, regulilor de la divort.

in consecinta:

- comunitatea de bunuri a existat, caci bunurile au fost dobandite in timpul casatoriei.

Impartirea bunurilor comune se face potrivit dispozitiilor din materia divortului, care se aplica prin asemanare;

- obligatia de intretinere a existat intre soti si va exista si pe viitor, potrivit dispozitiilor art. 41 alin. 2 si 3 din Codul familiei, care se aplica prin asemanare (art. 24 alin. 1 din Codul familiei);

- ambii soti beneficiaza de dreptul de mostenire daca decesul celuilalt sot a avut loc inainte de data la care hotararea judecatoreasca prin care se declara nulitatea casatoriei a ramas definitiva.

Daca decesul unui sot intervine dupa aceasta data, celalalt sot nu mai este chemat la mostenirea lasata de defunct.

11 Efectele divortului psihologice si juridice

Divortul prin complexitatea sa antreneaza modificari majore la nivelul tuturor functiilor familiei. Functiile economice, de solidaritate, de socializare cunosc o destructurare sau, in cazul cuplurilor cu copii, o redimensionare de cele mai multe ori negativa. Divortul are ca efect pierderea functiei psiho-afective a familiei, stabilirea sau ruperea relatiilor formale si informale ale partenerilor.

In cazul divortului responsabilitatile paterne sunt preluate de parintele caruia i s-a incredintat minorul. Exista mai multe variante pentru restructurarea familiei:

O noua persoana vine in familie preluand indatoririle partenerului absent.

O noua persoana intra in familie preluand rolurile conjugale dar nu sipe cele parentale.

O noua persoana intra in familie realizand o parte din rolurile de partener fara a participa ca sot.

Multe familii se vor reconstrui printr-o noua casatorie.

Efecte asupra descendentilor

Divortul are de multe ori efecte negative asupra minorului afectand echilibrul psihic al acestuia. Securitatea afectiva a minorului este grav afectata, fapt ce se poate concretiza in conduite specifice bazate pe hipersensibilitate, irascibilitate, izolare, performante scolare scazute sau acte deviante si delignvente. Influenteaza negativ socializarea morala a copiilor si duce la aparitia unor deprinderi deviante. Apar altitudinile de respingere sau agresiune fata de casatorie manifestate de cei care provin din cupluri divortate. Putem aprecia ca divortul parental provoaca o slabire a relatiilor dintre parintele plecat si urmas, mentinut de cele mai multe ori la situatia unui parinte simbolic-mama sau tata- la care copilul se poate raporta pentru identificarea originii sale.

Divortul determina pentru membrii familiei importante consecinte pe plan economic, social, psihic si juridic.