Rezolutiunea in dreptul
grec
La fel ca si legiuitorul
roman care s-a inspirat din Codul civil francez, asa si legiuitorul
grec s-a inspirat din Codul civil german la redactarea Codului civil grec.
Asemenea Codului civil german, doar imposibilitatea culpabila de executare
a contractului si intarzierea in executare pot duce la rezolutiunea
contractului sinalagmatic. Aceasta imposibilitate poate sa fie
totala sau partiala, iar in functie de aceasta creditorul
poate aprecia daca prestatia partiala prezinta interes
pentru el.
In Codul civil grec, in art.
281 este interzisa exercitarea abuziva a drepturilor, iar in art. 376
se apreciaza "daca una dintre parti a efectuat
prestatia partial, cealalta parte nu poate sa refuze
contraprestatia, daca refuzul va fi contrar bunei-credinte in
raport cu imprejurarile particulare, in special cu faptul ca partea
neexecutata a prestatiei este de mica importanta".
Daca una dintre
parti nu-si executa obligatia asumata prin
contract cealalta parte poate sa-i fixeze un termen rezonabil
declarand totodata ca va refuza prestatia dupa expirarea
acestui termen. Daca aceasta parte nu-si executa integral
prestatia in termenul in care i-a fost acordat, cealalta parte poate
sa ceara fie daune-interese pentru neexecutarea totala fie
rezilierea contractului.
La fel ca si in Codul
civil german rezolutiunea are un caracter subsidiar si unul
conventional. Din aceasta rezulta ca partea interesata
poate sa-si exercite dreptul de a rezilia contractul printr-o
declaratie unilaterala comunicata celeilalte parti.
Avand in vedere caracterul rezolutiunii, se trage concluzia ca
tribunalul nu pronunta rezolutiunea, aceasta fiind aplicata
prin vointa creditorului, tribunalul doar verificand daca sunt
indeplinite conditiile pentru ca sa opereze aceasta
sanctiune. Intemeindu-se pe dispozitia referitoare la
imbogatirea fara justa cauza, rezolutiunea
are ca efect repunerea partilor in situatia anterioara,
adica restituirea tuturor prestatiilor efectuate initial pe
temeiul contractului.
