Declaratiile partilor si ale martorilor

Declaratiile partilor si ale martorilor

Fara indoiala invinuitul este figura centrala a procesului penal, deoarece intreaga activitate procesuala se desfasoara in vederea dovedirii activitatii infractionale a acestuia si tragerii acestuia la raspundere penala.

Solutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea cu exactitate a situatiei de fapt si a imprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe langa declaratiile invinuitului sau inculpatului, la aflarea adevarului in cauza, o contributie substantiala pot aduce si declaratiile celorlalte parti in procesul penal, respectiv ale partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente.

In intelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit prin infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul penal.

Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila. Dupa cum este cunoscut, constituirea ca parte civila nu se poate face decat in vederea repararii pagubelor pricinuite prin infractiune. In conformitate cu prevederile legale, persoana vatamata se poate constitui ca parte civila atat impotriva invinuitului sau inculpatului, cat si impotriva partii responsabile civilmente, care potrivit legii procesual penale este persoana care este chemata in procesul penal, sa raspunda potrivit legii civile, pentru pagubele pricinuite prin fapta invinuitului sau inculpatului.

Ascultarea partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente reprezinta o obligatie a organului de cercetare penala.

Cat priveste functia declaratiilor acestor parti din procesul penal, literatura de specialitate este unanima in a sublinia ca acestea sunt de natura sa reliefeze diversele elemente de fapt care pot servi la aflarea adevarului, ca proba, cu referire la fapta savarsita, modul de comitere, participantii la infractiune, urmarile produse s.a.m.d.

Ascultarea acestor parti poate fi facuta numai daca sunt indeplinite anumite conditii, astfel:

organul de cercetare penala sesizat despre savarsirea infractiunii sa fi dispus inceperea urmaririi penale in cauza care face obiectul ascultarii;

daca, potrivit legii, inceperea urmaririi penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate ori la sesizarea sau autorizarea organului expres prevazut, organul de cercetare penala este obligat -inainte de a trece la ascultarea partilor - sa indeplineasca conditiile prevazute de lege.

In ceea ce priveste valoarea probatorie, ca si in cazul celorlalte mijloace de proba, declaratiile partii vatamate, partii civile si ale partii responsabile civilmente -facute in cadrul procesului penal- pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu faptele si imprejurarile ce rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza.

Regulile generale, statuate de tactica criminalistica, si generalizate de experienta pozitiva a organelor de cercetare penala constau in:

regulile stabilite pentru ascultarea invinuitului sau inculpatului se aplica in mod corespunzatori in cazul ascultarii uneia din persoanele mentionate mai sus;

partea responsabila civilmente are, in ceea ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat.

Dintre regulile speciale amintim:

persoana care a suferit o vatamare prin infractiune are posibilitatea de a opta, in sensul ca poate participa la proces fie in calitate de parte vatamata, fie in calitate de parte civila, fie, renuntand la cele doua posibilitati, in calitate de martor;

o persoana nu poate cumula mai multe calitati procesuale in una si aceeasi cauza penala;

spre deosebire de partea vatamata sau partea civila, partea responsabila civilmente nu are posibilitatea de optiune;

in cazul infractiunilor flagrante, urmarite si judecate conform procedurii speciale, declaratia de constituire ca parte civila se face in cuprinsul procesului verbal de constatare.

Avand in vedere ca regulile stabilite pentru ascultarea invinuitului sau inculpatului se aplica in mod corespunzator si acestor parti din procesul penal, ascultarea parcurge urmatoarele etape:

1. verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale;

2. relatarea libera;

3. ascultarea dirijata sau adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor.

Declaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente se consemneaza pe coala de hartie netipizata.

Declaratiile martorilor:

Persoanele care pot fi ascultate ca martori ;

Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata de organele judiciare in calitate de martor .

In principiu, orice persoana fizica fara deosebire de sex, varsta, religie, cetatenie, situatie sociala etc. care are cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare ce poate servi la aflarea adevarului intr-o cauza penala, poate avea calitatea de martor.

De la aceasta regula exista si exceptii. Astfel, Codul de procedura penala prevede anumite categorii de persoane care nu pot fi ascultate ca martori decat dupa indeplinirea unor conditii. Aceste categorii de persoane sunt urmatoarele:

a)  Persoana obligata a pastra secretul profesional, nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele sau imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a organizatiei fata de care este obligata a pastra secretul.

Calitatea de martor are intaietate fata de cea de aparator cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a deveni aparator sau reprezentant al vreunei dintre parti.

b) Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna marturie.

Organul judiciar, dupa ce a stabilit ca persoana ce urmeaza sa fie ascultata ca martor este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, are obligatia sa-i aduca la cunostinta ca se poate abtine sa dea declaratie. Daca consimt sa dea declaratie, li se aminteste ca se supun obligatiilor si drepturilor legale ale martorilor.

c) Persoana care are calitatea de parte in procesul penal.

Nimeni nu poate fi martor in propria sa cauza si in propriu sau interes. Totusi, cand o parte in procesul penal pierde sau renunta la aceasta calitate poate fi ascultata ca martor.

d) Minorul pana la varsta de 14 ani.

Minorul poate fi ascultat ca martor. Pana la varsta de 14 ani va fi ascultat in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare.

2. Drepturile si obligatiile procesuale ale martorilor;

a)  Drepturile procesuale ale martorilor sunt urmatoarele:

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

- de a lua cunostinta de obiectul cauzei si de a i se arata care sunt faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora va fi ascultat;

- de a refuza sa raspunda la intrebarile care nu au legatura cu cauza;

- de a cere sa i se consemneze declaratia in modul cum o considera reala;

- de a i se restitui cheltuielile de transport, intretinere locuinta si alte cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea sa.

b) Obligatiile procesuale ale martorilor sunt urmatoarele (art. 83 C. proc. pen.):

- sa se prezinte la locul, ziua si ora indicata in citatie sau in mandatul de aducere;

- sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.

c) Reguli ce trebuie respectate pe timpul luarii declaratiilor martorilor:

- in raport cu fazele procesului penal se poate face atat in faza urmaririi penale cat si in faza de judecata;

- organele judiciare care au dreptul sa procedeze la ascultarea martorilor sunt, dupa caz, procurorul, organele de cercetare penala sau instanta de judecata;

- in conformitate cu prevederile legii sunt obligate sa ia declaratii de martori si comandantii de nave si aeronave, agentii de politie de frontiera, precum si organele de constatare expres prevazute;

- organele de cercetare penala, ca de altfel si celelalte organe judiciare, au datoria sa stabileasca persoanele ce urmeaza a fi ascultate in calitate de martori, sa dispuna chemarea lor si sa asigure prezenta acestora la activitatea procesuala;

- organele de cercetare penala sunt obligate sa citeze persoanele aratate in plangere sau denunt, precum si cele propuse ca martori de catre parti;

- minorii, chiar daca nu au implinit varsta de 14 ani, pot avea calitatea de martori, ascultarea lor facandu-se in prezenta reprezentantului legal, parinte, tutore, curator etc.;

- cu exceptia martorului care nu a implinit 14 ani, celelalte categorii de martori depun juramantul prevazut de lege, astfel :

'Jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!' sau

'Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu!',

Martorul care din motive de constiinta sau confesiune nu depune juramantul va rosti formula: 'Ma oblig ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu!'

- martorului ii revin o serie de obligatii: de a se prezenta in fata organului judiciar, de a spune tot ce stie in legatura cu fapta ce face obiectul ascultarii si de a nu face afirmatii mincinoase;

- martorul are dreptul la recuperarea cheltuielilor de transport, cazare si intretinere facute in cursul procesului penal si ocazionate de prezenta sa pentru a fi ascultat ca martor; de asemenea martorul beneficiaza de sumele de bani ce i se cuvin, ca venit realizat din munca, pe timpul cat a lipsit de la serviciu pentru a raspunde chemarii organelor judiciare;

- cu prilejul ascultarii martorilor este cu desavarsire interzis sa se foloseasca mijloace de constrangere pentru a se obtine declaratii in sensul dorit;

- ascultarea martorilor se face de regula la sediul organelor de cercetare penala;

- sunt exceptate de la obligatia de a depune ca martor persoanele ca martor persoanele care sunt obligate sa pastreze secretul profesional: medicii, avocatii, preotii, notarii s.a.;

- nu sunt obligate sa depuna ca martor sotul si rudele apropiate, ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin infiere astfel de rude;

- pentru minorii care nu au implinit varsta de 14 ani, legea procesual penala prevede unele dispozitii speciale, in sensul ca ascultarea se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere;

- in cazul in care, din diverse motive obiective, persoana nu se poate prezenta in fata organelor judiciare pentru a fi ascultate in calitate de martori, organul de cercetare penala va proceda la ascultarea acestuia in locul unde se afla;

- daca martorul nu cunoaste limba romana, ascultarea acestuia trebuie sa se faca in prezenta unui interpret;

- daca martorul se afla in imposibilitatea de a scrie sau de a semna declaratia data se va face mentiunea despre aceasta in declaratia scrisa;

- in situatia in care infractiunea a fost constatata in flagrant, iar faptuitorului urmeaza sa i se aplice procedura speciala de urmarire si judecata, declaratia martorului se consemneaza in cuprinsul procesului de constatare a infractiunii flagrante;

- ascultarea martorilor se poate efectua si prin comisie rogatorie ori delegare.

3. Pregatirea in vederea ascultarii:

 studierea materialelor existente la dosar;

In timpul studierii materialelor cauzei este necesar sa se stabileasca:

- ce fapte sau imprejurari de fapte pot fi lamurite cu ajutorul fiecarui martor, daca sunt mai multi;

- datele, probele si mijloacele de proba care confirma faptele si imprejurarile cunoscute de martori;

-succesiunea in care vor fi chemati si ascultati pentru a nu comunica intre ei etc.

In interesul documentarii sale, organul de cercetare penala foloseste acte normative, manuale de specialitate corespunzatoare, consulta specialisti, se deplaseaza in teren la fata locului etc. in raport de fiecare caz in parte.

 strangerea de date in legatura cu persoanele ce urmeaza a fi ascultate ca martori;

Cadrele de politie cu atributiuni de cercetare penala trebuie sa afle cat mai multe date referitoare la: relatiile martorului cu invinuitul sau inculpatul, cu celelalte parti din cauza; conditiile de loc si timp ale perceperii faptelor si imprejurarilor pe care urmeaza a le relata; starea psihica a martorului; posibilitatile sale de inregistrare, memorarea si redarea a celor vazute sau auzite; daca este interesat in vreun fel in solutionarea cauzei; starea sanatatii, profesia, antecedente penale etc.

Toate aceste date pot fi obtinute prin mijloacele de care dispun cei ce fac cercetarea: ascultarea altor martori, a invinuitilor sau inculpatilor din cauza, a partii civile, prin munca speciala etc.

 intocmirea planului de ascultare sau a chestionarului;

Spre deosebire de planul sau chestionarul intocmit pentru ascultarea invinuitului sau inculpatului, in cazul martorului, planul sau chestionarul se va axa pe evenimentele la care persoana respectiva a asistat sau despre care a luat cunostinta si care sunt necesare cercetarii ce se efectueaza.

In timpul ascultarii, unele intrebari cuprinse in plan sau chestionar vor putea fi modificate, altele completate, iar atunci cand situatia impune se vor formula noi intrebari.

 stabilirea modului de citare, a timpului si locului ascultarii;

Invitarea martorului la organele de cercetare penala se face prin citatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica, ori prin alte asemenea mijloace.

Oricare ar fi modalitatea de chemare a martorului, acestuia trebuie sa i se comunice: locul, ora, ziua si anul cand trebuie sa prezinte, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.

In mod obisnuit, martorii se asculta la sediul organului de cercetare penala. In cazul in care este necesara ascultarea de urgenta a martorului acesta poate fi ascultat si la locul de munca, dar in conditiile in care sa se excluda posibilitatea comunicarii lui cu alti martori ascultati in aceeasi cauza.

Daca martorul este bolnav la domiciliu sau internat in spital, in prealabil, se obtine avizul medicului care il supravegheaza pentru a putea discuta cu martorul, in aceasta situatie putand fi ascultat la domiciliu sau spital.

Este interzisa ascultarea martorului la domiciliul invinuitului sau al altor persoane care sunt interesate ca rezolvarea cauzei sa se faca in favoarea lor.

 alte activitati referitoare la pregatirea in vederea ascultarii martorilor.

Acestea se refera la:

- invitarea unui interpret, traducator, tutore, invatator, parinte, profesor, medic etc. in raport de persoana ce trebuie ascultata;

- pregatirea materialelor necesare pentru ascultare (eventuale probe care se prezinta martorului, fotografii, schite, formulare, cele necesare scrisului etc.).

4. Ascultarea martorilor:

 intrebari si lamuriri prealabile;

Cu ocazia prezentarii martorului la organul de cercetare penala, mai intai i se pune intrebarile prealabile, referitoare la nume, prenume, etate, adresa, ocupatie, i se aduce la cunostinta obiectul cauzei aratandu-i-se care sunt faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus si citat ca martor, dupa care se intreaba daca este sot sau ruda apropiata a invinuitului sau inculpatului, in ce raporturi se afla cu celelalte parti si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii.

In cazul in care martorul este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, i se pune in vedere ca nu este obligat sa depuna ca martor. Daca a acceptat sa faca declaratii, acest lucru se va consemna in partea introductiva a declaratiei.

Potrivit prevederilor art. 85 C. proc. pen. inainte de a fi ascultat martorul depune juramantul: 'Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'.

In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.

Referirea la divinitate din formula juramantului se schimbapotrivit credintei religioase a martorului.

Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: 'Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'.

Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: ' Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'.

Dupa depunerea juramantului, se va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.

Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.

Dupa caz, martorului i se poate inmana Codul penal si Codul de procedura penala. Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.

In continuare martorului i se cere sa declare tot ce stie cu privire la persoanele, faptele si imprejurarile cauzei respective.

 ascultarea relatarii libere a martorului;

Dupa ce i s-a adresat intrebarea referitoare la obiectul cauzei, martorul este lasat sa relateze liber tot ce cunoaste in legatura cu cauza pentru care a fost chemat.

Aceasta da posibilitatea martorului sa arate faptele in succesiunea lor fireasca asa cum stie el ca s-au petrecut, putand in acelasi timp ca sa-si reaminteasca toate aspectele faptului perceput. Pe de alta parte, da posibilitatea celui ce face ascultarea sa-l examineze pe martor, sa observe daca este sau nu sincer, precum si de a afla date noi pe care nu le cunostea anterior.

Pe timpul relatarii libere este indicat ca martorul sa nu fie intrerupt. Aceasta se va putea face totusi numai atunci cand se constata ca martorul se indeparteaza de subiect.

Ascultarea martorului nu va incepe niciodata cu citirea sau reamintirea declaratiilor date anterior de acesta. De asemenea, martorul nu va putea prezenta ori citi o declaratie scrisa mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut. Fiecare martor se va asculta separat.

In timpul relatarii libere facuta de martor, organul de cercetare penala poate sa-si noteze unele probleme necesare relatarii declaratiei si eventual spre a lamuri prin intrebari unele relatari contradictorii, confuze, incomplete si neverosimile ale acestuia.

Dupa terminarea relatarii libere, martorului i se pun intrebari asupra aspectelor importante pe care acesta le-a omis, ori pe care nu le-a explicat suficient.

Unele intrebari ce se pun martorului se pot referi la conditiile in care acesta a luat cunostinta de cele relatate, daca faptele declarate le-a cunoscut direct sau din relatarea altor persoane etc. Uneori este important sa i se puna martorului intrebari despre aspecte care pot fi verificate cu ajutorul altor probe.

Organul de cercetare penala nu trebuie sa-si exteriorizeze diferite atitudini de aprobare sau dezaprobare, sa puna intrebari sugestive sau cu intentia de intimidare a martorului.

Atunci cand martorul se abate neintentionat de la intrebarea ce i s-a adresat, el va fi oprit si discutia va fi reluata. Daca aceasta abatere este intentionata i se va atrage atentia sa declare numai adevarul reamintindu-i obligatiile sale legale si sanctiunile la care se expune in situatia cand nu spune adevarul.

 consemnarea declaratiei martorului.

Declaratiile martorului se consemneaza in scris pe formular tipizat la persoana I singular de catre organul de cercetare penala. Pe formularul tipizat al declaratiei se vor consemna numai relatarile care au legatura cu infractiunea savarsita si care rezulta elementele constitutive ale acesteia.

Organul de cercetare penala, dupa ce a consemnat in scris cele relatate de martor, ii citeste declaratia sau la cererea acestuia ii va permite sa o citeasca. Formula de incheiere a declaratiei, in sensul ca cele scrise corespund celor declarate de martor se va scrie de catre acesta la sfarsitul declaratiei dupa ce i s-a citit sau a citit-o.

Declaratia va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsit, atat de martor cat si de organul de cercetare penala. Daca martorul solicita sa-si scrie personal declaratia i se permite dar i se pretinde sa completeze preambulul imprimatului.

Declaratia martorului va fi consemnata conform dispozitiilor art. 84 - 86 C. proc. pen. In plus urmeaza a se face si aplicarea art. 71 - 74 C. proc.pen. care se aplica corespunzator si la ascultarea martorului.

5. Confruntarea

Confruntarea poate fi definita ca o activitate de tactica criminalistica si de urmarire penala ce consta in ascultarea simultana a doua persoane, care au fost ascultate anterior si intre declaratiile carora exista contraziceri esentiale cu privire la aceeasi problema. De fapt, confruntarea este tot o ascultare. Ea se constituie intr-un procedeu probatoriu complementar in care, prin derogare de la dispozitiile legii procesual penale, persoanele sunt ascultate una in prezenta celeilalte, in legatura cu faptele, imprejurarile sau problemele in care au aparut contraziceri esentiale.

Are ca scopuri:

 eliminarea contrazicerilor esentiale existente intre declaratiile persoanelor ascultate in cauza, cu privire la una si aceeasi problema a cauzei;

 obtinerea de noi probe in cauza ce face obiectul dosarului de urmarire penala;

 intarirea declaratiilor anterioare, in special in cazul persoanelor care au o conduita oscilanta pe parcursul cercetarilor ori atunci cand exista date ca persoanele in cauza, invocand diverse pretexte, vor incerca sa retracteze declaratiile date in fata organelor de urmarire penala.

Regulile generale aplicabile confruntarii se pot sintetiza astfel:

 confruntarea se efectueaza numai intre persoane care se cunosc;

 confruntarea se efectueaza intre doi martori, intre un martor si un invinuit sau inculpat ori intre doi invinuiti sau inculpati; desi tactica criminalistica nu recomanda efectuarea confruntarii intre partea vatamata (ori partea civila) si invinuit sau inculpat, aceasta recomandare nu trebuie privita ca o interdictie cu caracter absolut;

 contrazicerile care determina organizarea si efectuarea confruntarii sa fie esentiale pentru cauza;

 confruntarea se poate efectua numai dupa ce persoanele in cauza au fost ascultate anterior cu privire la faptele, imprejurarile etc. in legatura cu care au aparut contraziceri esentiale;

 confruntarea se poate efectua numai dupa ce, in prealabil, s-a discutat cu persoana considerata sincera si aceasta a fost de acord cu aceasta activitate.

Referitor la regulile speciale ce trebuie avute in vedere cu ocazia efectuarii confruntarii este de subliniat faptul ca ele deriva, prin analogie, din dispozitiile legii procesual penale referitoare la invinuit, inculpat, martor, parte vatamata, parte civila s.a.m.d.:

 cand una dintre persoanele ce urmeaza a fi confruntate nu se poate prezenta in fata organului de cercetare penala, confruntarea se va efectua la locul unde se afla persoana respectiva;

 dispozitiile privitoare la prezenta aparatorului (in conditiile expres prevazute de lege), a interpretului ori a reprezentantului legal, parinte, tutore etc. se aplica in mod corespunzator;

 cu incuviintarea organului de cercetare penala, persoanele confruntate isi pot adresa una alteia intrebari;

 daca vreuna din persoanele confruntate este in imposibilitatea de a semna procesul verbal ori, din diverse motive, refuza sa faca acest lucru, situatia aparuta se va consemna atat in procesul verbal de confruntare, cat si intr-un proces verbal de constatare a refuzului sau imposibilitatii.

Confruntarea se face obligatoriu in prezenta a doi lucratori de cercetare penala, urmarindu-se anumite aspecte: sa reiasa din intrebarile adresate persoanelor confruntate daca acestea se cunosc si sa se elimine contrazicerile esentiale care au determinat aceasta activitate. Atat intrebarile cat si raspunsurile vor fi consemnate in procesul verbal incheiat cu ocazia desfasurarii acestei activitati.

5. Prezentarea pentru recunoastere

Potrivit literaturii de specialitate, prezentarea pentru recunoastere este o activitate consacrata de tactica criminalistica, ea fiind efectuata in vederea identificarii persoanelor, cadavrelor, lucrurilor sau animalelor de catre persoanele care le-au perceput anterior si au retinut semnalmentele, trasaturile exterioare ori caracteristicile acestora.

Prezentarea pentru recunoastere are un scop si o finalitate bine conturate, caracterizate in:

 identificarea unor persoane;

 identificarea unor cadavre;

 identificarea unor parti din cadavru;

 identificarea unor bunuri;

 identificarea unor animale.

Prin analogie cu ascultarea martorilor, invinuitilor, inculpatilor, partii vatamate si partii civile, pentru a se recurge la prezentarea pentru recunoastere trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

 sa existe un proces penal aflat in curs de desfasurare in fata organelor de cercetare penala ori a altor organe judiciare;

 sa existe o persoana care, prin declaratiile sale, face dovada ca a perceput semnalmentele participantilor la savarsirea infractiunii ori caracteristicile lucrurilor ce fac obiectul cauzei;

 persoana ce urmeaza a fi prezentata pentru recunoastere sa fi fost ascultata anterior de catre organele de cercetare penala.

Dintre regulile generale amintim:

 de regula, prezentarea pentru recunoastere, fie a persoanelor si cadavrelor, fie a lucrurilor sau animalelor, se efectueaza in faza initiala a cercetarii;

 prezentarea pentru recunoastere a persoanelor trebuie sa se faca dintr-un grup de cel putin trei persoane avand semnalmente asemanatoare cu cele ale persoanei ce urmeaza a fi prezentata pentru recunoastere, inclusiv sub aspectul tinutei vestimentare, incaltamintei etc.;

 daca e vorba despre o recunoastere dupa fotografie, trebuie respectate aceleasi reguli;

 recunoasterea din grup trebuie sa se faca intotdeauna la sediul organului de cercetare penala;

 prezentarea pentru recunoastere a unui cadavru nu se face din grup;

 atat lucrurile, cat si animalele se pot prezenta pentru recunoastere si in alte locuri decat sediul organului de cercetare penala;

 in cazul lucrurilor, prezentarea pentru recunoastere se face dintr-un grup de obiecte avand caracteristici generale si individuale asemanatoare;

 pentru asigurarea obiectivitatii prezentarii pentru recunoastere este cu desavarsire interzis ca persoanele participante sa paraseasca incaperea pe timpul cat se desfasoara activitatea; de asemenea, din aceleasi ratiuni se interzice intrarea altor persoane in incaperea respectiva.

Regulile speciale, aplicabile prezentarii pentru recunoastere, se concretizeaza in:

 atunci cand situatia impune, prezentarea pentru recunoastere se poate face si dupa mers, voce sau vorbire;

 in cazul in care nu pot fi procurate lucruri cu caracteristici asemanatoare, prezentarea pentru recunoastere a obiectului in litigiu se va face individual;

 in situatia in care cadavrul a fost descoperit intr-o stare avansata de putrefactie este indicat sa se faca identificarea acestuia prin prezentarea pentru recunoastere a obiectelor de imbracaminte ori a lucrurilor gasite asupra acestuia;

 si cu ocazia prezentarii pentru recunoastere trebuie respectate intocmai dispozitiile privitoare la asistenta juridica;

 in cazul minorilor, a persoanelor cu handicap, in special a surdo-mutilor sau orbilor, precum si in cazul celor care nu cunosc limba romana, organul de cercetare penala are obligatia sa asigure prezenta la efectuarea prezentarii pentru recunoastere a reprezentantului legal -parinte, tutore, curator etc.- si a interpretului.

Rezultatele prezentarii pentru recunoastere se consemneaza in scris printr-un proces verbal.