Compunerea Curtii Europene a Drepturilor Omului

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este compusa in acest moment din 41 de judecatori, adica un numar egal cu acela al statelor parti la Conventie. Referitor la cetatenia acestor judecatori, desi Conventia nu prevede nici o restrictie referitoare la numarul de judecatori de aceeasi cetatenie, in practica, fiecare stat parte la aceasta are un judecator membru al Curtii.

Statutul judecatorilor, membrii ai Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai inalta consideratie morala si sa indeplineasca acele conditii cerute pentru exercitarea de inalte functii judiciare sau sa fie juristi posedand o competenta notorie.

Judecatorii sunt independenti si impartiali si isi exercita functiile fara a reprezenta statele ai caror cetateni sunt. Ei se pronunta in functie de convingerile lor juridice si neavand in vedere alte considerente.

Judecatorii nu pot exercita pe durata mandatului lor nici o activitate politica sau administrativa si nici vreo activitate profesionala incompatibila cu obligatia lor de independenta si de impartialitate.

Judecatorii sunt alesi de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru un mandat de 6 ani, dupa urmatoarea procedura:

statele membre inainteaza o lista de 3 persoane nominalizate in vederea numirii in functia de judecator;

Adunarea Parlamentara, din lista prezentata de statele membre, alege un judecator pentru un mandat de 6 ani;

La terminarea mandatului judecatorul are dreptul de a fi reales.

O data la 3 ani are loc o reinnoire partiala a numarului de judecatori, respectiv pentru jumatate din numarul de judecatori expira mandatul si vor fi inlocuiti de alti judecatori sau vor fi realesi pentru un nou mandat de 6 ani. Pentru aceasta, mandatul a jumatate dintre judecatorii desemnati cu ocazia primei alegeri ia sfarsit dupa o perioada de 3 ani, acestia fiind desemnati prin tragere la sorti efectuata de Secretarul general al Consiliului Europei.

Mandatul judecatorilor se incheie de drept la data la care au implinit varsta de 70 de ani.

Daca un judecator nu mai corespunde cu cerintele functiei sale, poate fi revocat de catre ceilalti judecatori cu o majoritate de 2/3 din numarul acestora.

Ordinea rangurilor judecatorilor este urmatoarea:

1. Presedintele Curtii;

2. Vicepresedintii;

3. Presedintii sectiilor;

4. Ceilalti judecatori.

La egalitate de pozitie este avantajat judecatorul cu mai multa vechime in functie.

Organizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului

Judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt organizati in structuri specifice, dupa cum urmeaza:

Sectii de 10, respectiv 11 judecatori;

Comitete de 3 judecatori;

Camere de 7 judecatori;

Document online: Generalitati privind incheierea contractului individual de munca Document online: Obiectul contractului de vanzare cumparare

Mari Camere de 17 judecatori.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este organizata pe patru Sectii si doua Mari Camere a caror compunere este stabilita de plenul Curtii pentru o perioada de 3 ani, Comitete de filtraj de 3 judecatori care sunt stabilite in interiorul fiecarei Sectii pe o durata de 12 luni si Camere de 7 judecatori.

Curtea este condusa de un Presedinte si doi Vicepresedinti, Vicepresedintii Curtii fiind in acelasi timp si Presedintii a doua din cele patru Sectii.

Presedintele, Vicepresedintii, Presedintii de Sectii sunt alesi de Curtea Europeana a Drepturilor Omului reunita in adunarea plenara, mandatul lor fiind de 3 ani.

Curtea este organizata pe 4 Sectii, fiecare Sectie cuprinde un numar de 10 sau 11 judecatori, astfel ca fiecare din cei 41 judecatori membrii ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, face parte dintr-o anumita Sectie.

Numarul minim de Sectii in care poate fi organizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului este de patru Sectii, dar la propunerea Presedintelui Curtii, Curtea reunita in plen poate constitui o Sectie suplimentara.

Presedintele Sectiei este cel care repartizeaza cazurile catre judecatorii raportori, membrii ai Sectiei, de asemenea, la propunerea Presedintelui Sectiei, Presedintele Curtii stabileste numarul de Comitete din cadrul fiecarei Sectii.

In cadrul fiecarei Sectii, la propunerea Presedintelui Sectiei, Presedintele Curtii stabileste un anumit numar de Comitete de filtraj.

Comitetele reprezinta structuri foarte importante ale Curtii fiind alcatuite din trei judecatori, judecatorii membrii ai unui Comitet de filtraj sunt membrii ai aceleiasi Sectii.

Alcatuirea Comitetelor ramane neschimbata pe o durata de 12 luni. Comitetele de filtraj sunt conduse de catre unul dintre membrii Sectiilor care are gradul cel mai inalt.

In componenta Comitetelor intra prin rotatie membrii ai Sectiilor, mai putin Presedintii Sectiilor.

Daca vreunul dintre membrii unui Comitet din anumite motive nu isi poate exercita atributiile, el poate fi inlocuit de un alt membru al aceleiasi Sectii care nu este membru al nici unui Comitet de filtraj.

Deci, Comitetele au un rol deosebit in cadrul functionarii Curtii, intrucat exercita atributiuni de filtrare a admisibilitatii cazurilor, atributii care fusesera exercitate, anterior, pe vechea organizare a Curtii, de catre Comisia Europeana a Drepturilor Omului.

Camerele compuse dintr-un numar de 7 judecatori, constituie o alta structura organizatorica a Curtii si au fost create in scopul examinarii pe fond a cauzelor.

In alcatuirea Camerelor se porneste tot de la Sectii, Camerele de 7 judecatori fiind constituite in interiorul Sectiilor, prin rotatie, tinandu-se seama ca in cadrul fiecarei Camere sa fie prezent, in semn de respect fata de statul parte in proces, judecatorul care are cetatenia statului implicat. Judecatorii care alcatuiesc o Camera sunt toti membri ai aceleiasi Sectii.

Daca insa judecatorul, statului membru caruia i s-au adus critici, nu face parte in mod normal din Camera desemnata sa solutioneze litigiul, atunci acesta va fi desemnat ca membru ex officio al Camerei.

Camera este compusa din Presedintele Sectiei si judecatorul ales in numele oricarui stat parte contractanta aflat in cauza. Ceilalti membri ai Camerei sunt desemnati de catre Presedintele Sectiei, potrivit unui sistem de rotatie, dintre membrii Sectiei.

Deciziile luate de Camera trebuie sa indeplineasca majoritatea numarului de voturi ale judecatorilor membri ai Camerei.

In cazul in care judecatorii, membri ai unei Camere apreciaza ca nu pot solutiona corespunzator o anumita problema ce se iveste in cadrul spetei in cauza, acestia se desesizeaza in favoarea Marii Camere.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului are doua Mari Camere fiecare cuprinzand un numar de 17 judecatori si 3 judecatori supleanti.

Alcatuirea Marii Camere ramane neschimbata pentru o perioada de 3 ani.

Fiecare dintre cele doua Mari Camere are in componenta ei urmatorii membrii:

Presedintele Curtii (1);

Vicepresedintele Curtii (2);

Presedintii Sectiilor (2).

In afara de acesti 5 judecatori mentionati, fiecare Mare Camera mai are in compunerea sa un numar de inca 12 judecatori si 3 supleanti.

Marea Camera are in sarcina sa sa solutioneze acele plangeri de care s-a desesizat in favoarea sa vreuna din Camere intrucat Marea Camera solutioneaza acele petitii care ridica probleme deosebite privind interpretarea Conventiei ori, daca solutionarea acelei probleme ar duce la pronuntarea unei hotarari ce s-ar afla in contradictie cu o hotarare sau cu principiile de drept formulate anterior de Curte.

Conditiile de admisibilitate a cererii

Pentru ca o plangere sa fie declarata admisibila si astfel, Curtea sa poata examina pe fond problema in speta, trebuie sa fie indeplinite trei conditii:

sa existe o violare a Conventiei;

sa fie epuizate toate caile de atac interne;

sa nu fi decazut din termenul de 6 luni.

Curtea poate cerceta numai plangeri referitoare la drepturile enumerate in Conventie.

Plangerile trimise spre solutionare Curtii trebuie sa fie facute impotriva unui stat parte contractanta care a ratificat Conventia.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu este o instanta de apel impotriva hotararilor instantelor nationale si nu poate anula sau modifica deciziile lor, dupa cum nici nu poate interveni direct pe langa autoritatea de care partea se plange.

Curtea poate fi sesizata cu privire la probleme ce tin de responsabilitatea unei autoritati publice (legislatie, instante de judecata, etc.). Curtea nu poate cerceta plangeri impotriva persoanelor fizice sau a organizatiilor private.

Inainte de a sesiza Curtea, trebuie ca reclamantul sa fie incercat sa-si afirme dreptul ce i-a fost incalcat exercitand toate remediile in statul respectiv adresandu-se tuturor autoritatilor juridice sau administrative care ar fi putut rezolva cererea. Aceasta epuizare a cailor de atac interne include si sesizarea celei mai inalte instante de judecata care este competenta a rezolva cererea.

Dupa ce a fost pronuntata decizia de catre cea mai inalta instanta de judecata sau autoritate competenta, partile dispun de un termen de 6 luni pentru a se putea adresa Curtii.

Daca nu se trimit detalii ale plangerii partilor, chiar si intr-o forma sumara, in cele 6 luni, Curtea nu va putea sa examineze cererea, deoarece termenul de 6 luni este un termen de decadere, neexercitarea dreptului de a introduce plangerea in intervalul indicat ducand la pierderea acestui drept.