Compromiterea unor interese de stat

Compromiterea unor interese de stat

1. Continutul legal

Potrivit prevederilor art. 168 C.pen. aceasta infractiune consta in distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau inscris in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca fapta este de natura sa compro­mita interesele de stat.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este identic cu cel al tuturor in­fractiunilor contra sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al infractiunii este reprezentat de relatiile sociale refe­ritoare la siguranta nationala a Romaniei, a caror normala evolutie este asigurata prin protejarea intereselor si drepturilor statului roman in raporturile sale cu· o putere straina, drepturi care au fost stabilite intr‑un document sau inscris.

c) Compromiterea unor interese de stat este o infractiune care are intotdeauna si un obiect material, constand in documentul sau inscrisul in care sunt consemnate drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina. Aceste documente sau inscri­suri pot fi tratate, acorduri, conventii etc. care sunt susceptibile sa produca efecte juridice, adica sa dea nastere, sa modifice sau sa stinga drepturi ori obligatii ale sta­tului nostru, in raporturile sale cu o putere straina.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii prevazute de art. 168 C.pen. poate fi orice persoana, legea nefacand nici un fel de precizare in legatura cu o eventuala calitate a acestuia. Participatia penala poate fi realizata in toate formele sale.

b) Subiectul pasiv al infractiunii este statul. In secundar ar putea exista un subiect pasiv in persoana institutiei care detine in pastrare documentul sau inscrisul.

Nu exista nicio conditie de loc si timp privind comiterea infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material in cazul compromiterii unor interese de stat se realizeaza prin mai multe actiuni alternative, prevazute in mod expres de lege, si anume: distrugerea, alterarea ori ascunderea documentului sau inscrisului.

Prin distrugere se intelege operatiunea de lichidare, desfiintarea materiala a docu­mentului sau inscrisului prin ardere, rupere, manjire, stergerea scrisului, astfel incat acesta nu mai poate fi refacut si utilizat de statul roman.

Alterarea reprezinta acea manopera prin care se aduce o anumita modificare a continutului documentului sau inscrisului, in asa fel incat prin noua formulare este schimbata pozitia juridica a statului roman in raport cu puterea straina.

Ascunderea presupune o dosire a documentului, prin schimbarea pozitiei sale initiale si plasarea sa in alte locuri decat cele cunoscute de persoanele care erau insar­cinate oficial cu pastrarea si manipularea sa, in asa fel incat acesta sa nu mai poata fi descoperit si folosit in interesul statului roman.

b) Cerinte esentiale. Latura obiectiva a infractiunii de compromitere a unor intere­se de stat este intregita de doua cerinte esentiale, formulate in textul art. 168 C.pen. O prima cerinta prevede ca actiunea faptuitorului sa fie indreptata impotriva unor documente sau inscrisuri care consemneaza drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina. Aceste drepturi pot fi de natura teritoriala, pot privi retrocedarea anu­mitor valori si bunuri lasate temporar in depozit, debite valutare, garantii etc.; nu are relevanta vechimea documentului sau inscrisului, nici daca acesta este originalul, copie, duplicat sau triplicat, daca a fost sau nu recunoscut de puterea straina. Pentru existenta infractiunii, mai este necesar a fi indeplinita si o a doua cerinta esentiala, si anume, actiunea faptuitorului sa fie de natura a compromite interesele de stat, cu alte cuvinte sa ingreuneze dovedirea si valorificarea drepturilor statului roman in ra­porturile sale cu puterea straina. Daca nu se indeplineste aceasta cerinta, fapta va fi incadrata la art. 242 C.pen., ca sustragere sau distrugere de inscrisuri.

c) Urmarea imediata consta in producerea consecintelor cerute de lege in raport cu fiecare modalitate normativa. Aceste consecinte sunt distincte de actiunea incrimi­nata, chiar daca legiuitorul foloseste o expresie prin care le comprima in insasi actiunea incriminata. Prin prisma acestor consecinte se creeaza starea de pericol pentru siguranta statului.

d) In raport de urmarile mentionate, va fi necesar sa se stabileasca si legatura de cauzalitate intre actiune si rezultat.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta; daca faptele sunt savarsite din culpa vor fi incadrate ca sustragere sau distrugere de inscrisuri [art. 242 alin. (2) C.pen.] sau neglijenta in pastrarea secretului de stat
(art. 252 C.pen.), in raport de natura documentului sau inscrisului.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Compromiterea unor interese de stat poate cunoaste atat forma actelor pregatitoare, cat si a tentativei, insa numai aceasta din urma este pedepsita. Infrac­tiunea se consuma in momentul in care s‑a produs rezultatul, adica documentul sau inscrisul a fost distrus, alterat sau ascuns.

B. Modalitati. Infractiunea poate fi savarsita in una din cele trei modalitati nor­ma­tive: distrugere, alterare ori ascundere si intr‑o varietate nelimitata de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.