Comparabilitatea ordinilor juridice avand o structura politico-socio-economica diferita. Comparabilitatea cu ordinile juridice ale sistemului socialist. Tendinte contemporane

Comparabilitatea ordinilor juridice avand o structura politico-socio-economica diferita. Comparabilitatea cu ordinile juridice ale sistemului socialist. Tendinte contemporane

Privind din perspectiva dreptului comparat, regimul de drept sovietic a constituit pentru o perioada de timp model orientativ pentru majoritatea statelor socialiste, impunandu-se ideologic in detrimentul sistemelor de drept considerate a fi consacrate, datorita factorului politic care a facilitat aplicabilitatea sa ca sistem unitar zonal.

in fapt, incepand cu anul 1917, sistemul de drept sovietic s-a aflat intr-o continua incercare de edificare a unei forme stabile de organizare statala, menita a satisface in principal, ideologia marxist-leninista, care contura oarecum aparitia: "dictaturii proletariatului', ca tipologie doctrinara.

Raportandu-ne atat din perspectiva comparativa cat si din punct de vedere constitutional, putem constata ca intreaga evolutie a regimului de drept sovietic pana in prezent s-a bazat pe experimente juridice occidentale adaptate la traditiile de tip nationalist, care au condus in marea lor parte, la esecul acestor forme de organizare politica, intrucat metodele aplicate se doreau a fi radical diferite de cele "clasice', specifice tarilor capitaliste.

Cautarile in materia dreptului comparat s-au canalizat din aceasta perspectiva, exclusiv asupra identificarii unor metode organi­zatorice inovatoare, de natura a asigura autonomia ideologica a noului sistem juridic, bazate indeosebi pe criterii de clasa, de natura a satisface interesele majore ale populatiei.

Evolutiile regimurilor socialiste, dupa cum afirmau teoreticienii dreptului comparat, prezinta: "un interes deosebit din punct de vedere comparativ, atat din perspectiva prefacerilor survenite, cat si prin ineditul transformarilor ce inca se infaptuiesc'.

Daca trecerea de la regimul de tip democratic la cel totalitar s-a realizat intr-un mod relativ simplu, marcat prin desfiintarea treptata a structurilor anterioare si trecerea la asa-numitul partid unic, viceversa a ridicat o serie de probleme, atat teoretice cat si practice, intrucat o astfel de evolutie era cam greu de realizat, in contextul aparitiei unor noi factori sociopolitici, cum ar fi spre exemplu: mentinerea temporara sau desfiintarea imediata si totala a structurilor statale de tip autocratic existente pana atunci, acceptarea unui mod pluralist de gandire si exprimare, depasirea unor ideologii preconcepute de tip totalitar.

Din punct de vedere metodic, analiza comparativa a acestor ramuri de drept socialiste in ansamblul lor, este deosebit de utila datorita existentei elementelor tipic nationaliste "atasate ideologiei-mama', care se impun a fi luate in consideratie datorita rolului stiintific, avand cel putin valoarea unui precedent judiciar.

Este important sa nu dam uitarii faptul ca fostele state din blocul sovietic au inceput, din punct de vedere organizatoric, ca republici parlamentare si s-au transformat, urmare a vointei politice, in republici prezidentiale, prin concentrarea in mainile unui singur om, respectiv a sefului statului, care era in acelasi timp si seful partidului comunist, a unei puteri absolute, discretionare.

Multitudinea transformarilor democratice in fostele state socialiste au scos in evidenta importanta dar mai ales, semnificatia initiativelor in materie juridica intreprinse de acestea pe drumul tranzitiei de la un regim autocratic, marcat de monopolul politic al asa-numitului: "partid stat', la statul de drept.

Perioada anilor 1990 a fost considerata ca fiind fundamentala in evolutia sistemelor de drept socialiste, intrucat in multe cazuri am asistat la o adevarata "renastere a constitutionalismului' intrucat, in mod sistematic, reprezentantii acestor regimuri au inteles necesitatea reintoarcerii la traditiile democratice, alocand incet dar sigur, importanta cuvenita Constitutiei si implicit, respectul fata de principiile si regulile statului de drept.

Renasterea sistemului de drept in unele state europene de tip socialist s-a realizat relativ mai usor decat in cazul Rusiei sau a statelor apartinand fostei Uniuni Sovietice, deoarece a existat un puternic curent european in materie juridica, asimilarea facandu-se indeosebi datorita celor trei mari sfere de influenta, si anume:¹³

a)   influenta de tip francez - determinata in mare parte de prestigiul dar mai ales de modelul celei de-a V-a Republici, prin formula originala de coexistenta a institutiei Presedintelui Republicii cu cea a Consiliului Constitutional;

b)  influenta de tip german - ca efect al prezentei germane in Europa Centrala si de Rasarit, sistemul de drept german fiind apreciat indeosebi de fostele state federale, ocupand astfel un loc important in orientarea juridica a tarilor din Europa de Rasarit;

c) influenta de tip american - exercitata in Comunitatea Statelor Independente, dupa caderea imperiului sovietic, prin "imprumutarea' modelului prezidential, care de exemplu, in cazul Rusiei a fost mai eficient decat regimul parlamentar adoptat in trecut.

Asa-numita "asistenta juridica' acordata fostelor regimuri so­cialiste contemporane s-a realizat prin adoptarea unor masuri radicale, si anume:

a) prin propuneri, in sensul elaborarii unor noi constitutii bazate pe respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor - in tarile unde impactul ideologic marxist-leninist era predominant -, avand ca finalitate restructurarea statului de drept;

b) prin reformarea constitutiilor existente in vigoare care s-a realizat gradual, prin reconfigurarea institutiilor fundamentale ale statului respectiv, concomitent cu abrogarea normativelor ideologice de tip socialist care ingradeau procesul democratic.

Referindu-se la importanta normelor de drept comparat, in evolutia regimului juridic socialist, in lucrarea: Droit constitutionel et institutions politiques, profesorul Milacic de la Universitatea din Bordeaux, aprecia ca fiind: "suficienta suprimarea preambulului ideo­logic si primele paragrafe principale pentru a inlocui vechea disertatie marxist-leninista prin noua disertatie democratica', fundamentand continutul acestei teorii prin prisma faptului ca pluripartidismul va lua locul monopartidismului, iar aparitia noului stat de drept va da un alt sens democratiei.¹⁴. Treptat, fostele regimuri socialiste au inteles ca procesul evolutiv in directia democratica este solutia statala ideala, fapt pentru care a inceput indeosebi dupa anul 1991 accelerarea institutionala, concretizata prin asigurarea caracterului autonom si transparent al institutiilor statului, capabile sa asigure climatul de stabilitate generat de separatia puterilor in stat. Au aparut, in toate statele ex-comuniste, aproape in aceeasi perioada, Curti Constitu­tionale menite a garanta ordinea constitutionala, in prezent, datorita compararii diverselor norme internationale juridice pe tot parcursul derularii perioadei de tranzitie, in virtutea spiritului democratic liber exprimat, statele ex-socialiste oscileaza din punct de vedere electoral, intre a adopta ca sistem "scrutinul majoritar' sau "democratia repre­zentativa', fapt care atesta ca s-au integrat perfect din punct de vedere ideologic in ansamblul juridic universal.