Caile de exercitare a controlului in starea actuala a dreptului constitutional American

Caile de exercitare a controlului in starea actuala a dreptului constitutional American

Sistemul organelor judecatoresti. Controlul constitutionalitatii legilor, fiind in SUA un control judecatoresc difuz el poate fi exercitat de toate instantele judecatoresti si aceasta pe toate caile pe care controlul judecatoresc este practicat, ceeea ce duce la o amploare cu totul deosebita a acestei activitati. Intr-adevar in SUA exista 2 randuri de ionstante judecatorest , de curti, in denumirea Americana si anume: Curti federale si Curti ale fiecarui stat. ierarhia instantelor federale incepe cu un numar important de curti de district, care au, deasupra lor, curtile de circuit, iar in varful sistemului instantelor federale, Curtea Suprema a SUA. Osebit de instantele federale in fiecare stat exista un system propriu de instante judecatoresti, alcatuit, ca si sistemul federal, din curti de district, curs de circuit si o curte suprema a statului respective. Toate aceste curti, federale si statale, exercita controlul constitutionalitatii legilor, in toate modalitatile controlului judecatoresc, modalitati considerate in raport cu caile pe care el se exercita. Dar, desi controlul este exercitat de toate curtile americane cel exercitat de Curtea Suprema a SUA este, evidet, cel mai important, deoarece ea este aceea care prin jocul unei proceduri extreme de complicate hotaraste in ultima instanta, in cauzele cele mai insemnate-si trebuie retinut ca ea examineaza cauzele atat in drept cat si in fapt.

Clasificarea modaliutatilor de exercitare a controlului.

In literature de specialitate nu s-a realizat o unanimitate cu privire la problema de a stii care sunt aceste cai.

Denumind aceste modalitati mijloace de procedura sau in alta parte, procedura de punere in miscare a mecanismului de proteguire a libertatilor individuale, Al.Valeanu arata ca el ear fi doua: a) Declaratia de neconstitutionalitate pe cale de execptiune, procedeul classic al dreptului si b) declaratia de neconstitutionalitate pe cale de injoctiuni, la care adauga, ca sisteme menite sa inlature incertitudinea ce planeaza cu privire la constitutionalitatea unei legi, pana cand, cu ocazia judecarii unui proces. Curtea Suprema sau cel putin o curte oarecare nu s-a pronuntat: a) consultatiile prealabile; b) judecatiile declaratorii si aploicarea administrative a legii.

Andre Hauriou arata si el, ca procedee folosite de judecatorii American pentru a controla constitutionalitatea legilor: a) interpretarea constructive a legii; b) declaratia de neconstitutionalitate a legii si c) consultatiile prealabile, in care cuprinde atat adevaratele consultatii prealabile cat si judecatile declaratorii.

Precedente de control politic. Dar, daca nici una din constitutiile statelor, adoptate inainte de constituirea SUA prin constitutia de la Philadelphia, nu contine prevederi care sa consacre controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor, 3 dintre ele instaurau controlul in alte modalitati astfel, prin constitutia din 1777 a statului New York era instituit un consiliu de revizie, alcatuit din guvernator si un numar de judecatori care erau indreptatiti sa se pronunte asupra conformitatii cu constitutia sau cu binele public al textelor votate de adunarile legiuitoare. Consiliul de revizie nu era, in realitate un organ de control al constitutionalitaii legilor ci in controlul constitutionalitatii legilor era singurul indreptatit sa declanseze procedura controlului care se exercita de adunarile legiuitoare ele-in-ele.

In ce ne priveste, socotim ca o clsificare stiintifica si deci completa a modalitatilor de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor, trebuie sa distinga fiecare din caile pe care acest control se exercita in masura in care ele se caracterizeaza prin trasaturi proprii care le diferentiaza unele de altele.

De aceea, vom considera ca fiind asemenea modalitati: a) exceptia de neconstitutionalitate; b) injonctiunea; c) consultatia; d) judecata declaratorie si e) constructia judiciara a legii , ratiunile ce determina o asemenea clasificare urmand sa fie infatisate cu prilejul cercetarii fiecareia din aceste modalitati.

a)     Controlul judecatoresc al constitutionalitaii legilor pe cale de exceptie

Aceasta modalitate de exercitare a controlului nu este decat generalizarea exceptiei de ilegalitate, care poate fi de regula ridicata in fata oricaror instante judecatoresti atunci cand se pretinde ca un act inferior ca forta juridical legii este contrar prevederilor acesteia situatie in care judecatorul trebuind sa aplice actul cu cea mai inalta forta juridical va inlatura in rezolvarea cauzei cu care este sesizat actul cu forta juridica inferioara daca socoteste ca el contravine vreunei dispozitii a legii. Asa fiind, execptia de ilegalitate presupune existenta unui procesc in cursul caruia, paratul, intr-o actiune civila sau invinuitul intr-o actiune penala se apra radicand execptia de ilegalitate a unui act inferior legii invocat de reclamant, respective de procedura poentru a obtine succesul sustinerilor sale.

b)     Controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor pe calea injoctiunii

Caracterele acestei modalitati. Injoctiunea este o precedura care creatie a dreptului englez, a fost preluata de constitutia Americana din 1787, in starea in care se gasea la acea data si mentinuta in acea stare, pana in zilele noastre, desi ea si-a schimbat cu totul natura in Anglia, in cursul sec 19.

Pe calea injoctiunii, se poate obtine constatarea , ca neconstitutionala a unei legi sau a unor dispozitii dintr-o lege, de catre o curte judecatoreasca, chiar inainte ca acea lege sau acele dispozitii sa fie puse in aplicare, deci, inainte ca cel ce se adreseaza cutii sa fi suferit vreun prejudiciu. Intr-adevar, cel ce considera ca ar putea fi lezat in intresele sale, de aplicare a unei asemenea legi sau unor asemenea dispozitii, are dreptul atunci cand socoteste ca legea sau dispozitiile ar contravene prevederilor constitutionale, sa deduca in fata instantelor judecatorest, in realitate, pe cale directa, problema contitutionalitatii sis a le ceara emiterea unei injoictiuni, prin care instanta sesizata sa ordone functionarilor insarcinati cu aplicarea legii san u o faca, instanta judecatoreasca fiind obligate sa emita asemenea injoctiuni, ori de cate ori, in urma verificarii conformitatii cu constitutia a legii criticate, socoteste ca ea este necontitutionala.

Procedeul este cu atat mai energic cu cat injoctiunea imbraca 2 forme: injoctiunea negative, prin care se interzice functionarilor aducerea la indeplinire, impotriva celui care a obtinut emiterea injoctiunii, a dispozitiilor declarate ca necontitutionale si injoctiunea pozitiva, prin care se ordona functionarilor, nu san u aplice o dispozitie considerate de instanta ca neconforma cu prevederile constitutionala, ci sa execute un act pozitiv in favoarea celui care a obtinut emitrea injoctiunii in ciuda existentei unor dispozitii legale care ar impiedica un asemenea act, daca aceste dispozitii au fost declarate ca neconstitutionale.

Curtile amricane au nesocotit, insa, in mod deliberat, atat caracterul exceptional, subsidiary al procedurii injoctiunii, cat si reglementarile legislative care tindeau sa o suprime, judecatorii extinzandu-si astefel dreptul pe care si-l arogasera de a controla constitutionalitatea legilor. Dar, si in aceasta material , cain atatea altele, Curtea Suprema a SUA, pentru a putea sa-si extinda dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor a procedat cu multa prudenta, revenind, uneori, asupra unor decizii care aparea ca prea indraznete, spre a putea, apoi, cand considera ca rezistenta a slabit, sa reafirme sis a consolideze dreptul sau de control.

c)      Controlul judecatoresc al contituionalitatii legilor pe calea consultatilor prealabile

Natura juridical. Problema de a sti, daca si in ce masura, consultatiile prealabile ( advisory opinions) constituie o madalitate de exercitare a controlului judecatoresc al contitutionalitatii este pusa de faptul ca majoritatea autorilor de care ne-am ocupat mai sus, cu privire la identificarea diferitelor modalitati de exercitare a acestui control nu socotesc consultatiile prealabile ca o asemnea modalitate.

Consultaiile prealabile sunt acele avize pe care cei interesati le-ar putea obtine de la instantele judecatoresti cu privire la conformitatea cu constitutia a unui preoiect de elge supus dezbaterii adunarilor legiuitoare, inainte de votarea lui sau, chiar dupa votare, dar inainte de promulgarea ca lege, dandu-se, astfel, posibilitatea legiuitorului sa puna de accord cu prevedrile constitutionale dispozitiile proiectului pe care instanta judecatoreasca le-ar fi declarat ca necontitutionale.

Aceste consultatii, purtand asupra unor texte inainte de promulgarea lor ca legi apare ca o modalitate de control prealabil, preventive ceea c ear impiedica plasarea lor prin modalitatile de exercitare a controlului judecatoresc al contitutionalitatii legilor care este ulterior, represiv, asa cum sunt controlul judecatoresc al contitutionalitatii legilor pe cale de exceptie, ca sic el pe cale de injoctiune de care ne-am ocupat deja.

In 1880, Curtea Suprema a statutlui Maine a decis ca asemenea consultatii rpealabile leaga instantele judecatoresti ce au a se pronunta ulterior ca ele au aceeasi forma obligatory ca si precedentele judiciare astfel ca cel putin pentru acel moment, consultatiile prealabile constituiau o modalitate de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor.

d)     Controlul judecatoresc al contitutionalitatii legilor pe calea judecatilor declaratorii.

Caracterele judecatilor declaratorii. Ca si injoctiunea, judecatile declaratorii, ca modalitate de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor, a fost preluata de dreptul privat constituind cea mai recenta modalitate de exercitare a acestui control, adoptata in SUA pentru largirea lui.

Judecata declaratorie este o precedura preventive, menita sa evite deducerea unui litigiu spre rezolvare in fata unei instante judecatoresti, in care scop, reclamantul cere instantelor sa arate partilor intre care s-ar putea produce litigiul, dar care sunt dormice sa se supuna legilor pe care nu le cunosc, sa le arate care sunt drepturile si indatoririle ce le revin in temeiul unor conventii sau raporturi juridice preexistente, precizand aceste drepturi si indatoriri printr-o hotarare care sa aiba puterea de lucru judecat. Aceasta procedura de un real sprijin pentru particulari deoarece era de natura sa ii scuteasca de angajarea unei proceduri contencioase, in general, foarte indelungata si extreme de costisitoare, a carei origine se regaseste chiar in dreptul roman de unde a patruns in dreptul canonic ca si in dreptul francez a fost introdusa inca din sec 16 in dreptul scotia, iar, in sec 19, dreptul englez si drept consecinta in dreptul principalelor colonii engleze.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Transpusa pe planul dreptului constitutional, aceasta procedura a dreptului privat a capatat o configuratie deosebita. Ea intervine atunci cand functionarul competent cu aducerea la indeplinire a unei legi are unele reserve atunci mai ales, cand particularul caruia I se adreseaza refuza sa execute dispozitiile legii care il intereseaza, invocand neconformitatea lor cu prevederile contitutionale. Pentru a se evita angajarea unui proces inevitabil daca s-ar purcede la executarea silita a legii functionarul competent convine sa astept emiterea unei judecati declaratorii, la cererea particularului, judecata declaratorie care prutand nemiojlocit asupra conformitatii cu constitutia a dispozitiilor ce au a fi aplicate, determina si atitudinea functionarului chemat sa aplice legea el nemaiputand sa treaca la aplicarea ei daca s-au hotarat prin judecata declaratorie ca dispozitiile legii in cauza contravin prevederilor contitutionale si, dimpotriva, trecand la aplicarea ei, daca s-au hotarat ca acele dispozitii sunt contitutionale.

Pozitia Curtii Supreme. Pozitia initiala a Curtii Supreme a SUA a fost motivate de lipsa ei de competenta de a se pronunta in abstract asupra conformitatii cu prevederile constitutionale ale unor dispozitii cuprinse intr-o lege, fie federala, fie a unui stat in parte, ea pretinzand ca nu se poate pronunta decat cu prilejul rezolvarii unei case sau unei controversy, adic a unui process de dus in fata instantelor judecatorest pentru solutionarea unui litigiu dintre parti, parti care au calitatea de a proceda astfel.

Dupa cum se paote foarte usor observa motivarea Curtii Supreme pentru a respinge cererile de judecati declaratorii se sprijinea pe primul argument invocat de ea pentru a nu admite exercitarea controlului constitutionalitatii legilor pe calea consultaiilor prealabile.

e)     Controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor pe calea "constructiei"

Natura juridica a constructiei. Controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor pe calea constructiei nu este unanim admis in literature de specialitate.Dar,daca,in ceea ce priveste calea consultatiilor prealabile,Geoges Burdeanu,ca si N.Prisca au ramas la aprecierea ca ea nu ar constitui o cale de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor,devreme ce nu o includ printre caile de exercitare a acestui control ,spre deosebire de N.Prisca ,Georges Burdeanu a revenit asupra primei sale aprecieri ,cu privire la cea de-a doua cale ,considerand si cercetand ,intr-o lucrare ulterioara,constructia ca una din caile de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor.

Ni se pare ca cea mai exacta definitie a constructie legii,ca una din caile de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitaii legilor,este aceea elaborate de Andre Hauriou care arata ,examinand ca primul procedeu ,datorita faptului ca el furnizeaza cele mai semnificative elemente ale acestui control,ca:"interpretarea constructive a legii-este metoda de interpretare a legilor votate de adunarile legiuitoare ale statelor de Congres,impinsa intr-un mod tendentious,pentru a le readuce la principiile constitutionale si mai ales la vechile principii individuale ale common-law-ului.Aceasta interpretare nu tine,in nici un  fel ,seama de vointa legiuitorului si de formele legii,pentru a o supune fata de ceea ce judecatorii considera a fi legitimitatea constitutionala".Din aceasta definitie,asupra elementelor carora va trebui sa mai revenim,in cercetarea constructiei legilor ca una din caile controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor ,apare si temeiul ,dupa parerea noastra ,care determina pe unii autori san u admita constructia ca una din caile de exercitare a acestui control ,ca si temeiul,care ,de asemenea,dupa parerea noastra a determinat pe alti autori sa admita constructia printre caile de exercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor sa o admita dupa o cercetare mai adancita,printre aceste cai.

S-ar parea,in-adevar,la o prima vedere,ca nu ar putea fi vorba de o axercitare a controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor ,deoarece,pe calea constructiei judiciare a legii judecatorii nu controleaza conformitatea cu prevederile constitutionale a dispozitiilor din legi,asa cum au fost ele adoptate de adunarile legiuitoare,legislaturile statelor sau congresul,spre a le declara ca neconstitutionale.

Temeiurile pentru care o lege sau o dispozitie dintr-o lege pot fi declarate ca potrivnice prevederilor constitutionale.

Clasificarea acestor temeiuri.

Georges Burdeau ,in manualul sau arata ca ,aceste temeiuri ,pe care le denumeste mijloacele de control,sunt patru:a) violarea clauzei due process of law (procedura valabil legala) ; b) ignorarea a ceea ce se numeste rule of reasonableness (regula rezonabilitatii) ;c) clauza contractelor ; d) clauza egalitatii. Exact aceleasi temeiuri sunt admise si de N.Prisca cu singura deosebire ca el le denumeste cauzele pentru care se poate invoca neconstitutionalitatea.In schimb,Andre Hauriou ,desi retine tot numai patru asemenea mijloace de control sau cauza acestea difera de cele retinute in lucrarile citate ale primilor doi autori ,intrucat el considera ca cele patru feluri de ratiuni ce pot fi invocate pentru a obtine o declaratie de neconstitutionalitate : a) due process of law ; b)depravation of liberty (lipsirea de libertare); c)depravation of property (lipsirea de proprietare) ; d) impairing the obligation of contracts (alterarea obligativitatii contractelor). Dupa cum se poate observa,Andre Hauriou nu retine,dintre temeiurile aratate in primele doua lucrari the rule of reasonableness,nici clauza egalitatii,dar,adauga the depravation of liberty ,care lipseste in acele lucrari. Prima problema care se pune fata de aceasta neconcordanta este aceea de a sti daca the rule of reasonableness ,clauza egalitatii si the depravation of liberty ,constituie ,totusi,temeiuri pentru care,o lege sau o dispozitie dintr-o lege ,pot fi declarate potrivnice prevederilor constitutionale,de vreme ce unii autori,desi fara vreo motivare,nu le recunosc un asemenea character.

Astfel,vom cerceta aceste temeiuri,folosind clasificarea lor in: I) Temeiurile generale de declarare ca neconstitutionale a legilor,temeiuri generale care sunt : a) the due process of law si b) the rule of reasonableness . II) temeiurile accesorii,pentru care instantele americane declara neconstitutionalitatea legilor , temeiuri accesorii care sunt a) the depravation of liberty ;b) the depravation of property; c) clauza egalitatii si d) the impairing of obligation of contracts.

Temeiurile generale pentru care se poate obtine declararea unei legi sau a unei dispozitii dintr-o lege ca neconstitutionale.

Caracterul acestor temeiuri.Denumim temeiuri generale,pentru care se poate obtine declararea de neconstitutionalitate in ceea ce priveste o lege sau o dispozitie generala,acele temeiuri pe care le invoca instantele americane,in acest scop,fara referire la vreun text constitutional,care sa impuna respectarea vreunui drept anume,précis identificat.

The due process of law

Sensul real al acestui temei.Astfel,cum am mai amintit ,the process of law ,inexistenta in textul din 1787 al constitutiei,a fost introdusa pe calea amendamentelor,pentru prima oara in 1791,in amendamentul V ,si realuata pentru a doua oara ,in 1868,in amendamentul XIV ,prin ea instituindu-se ,ca o garantie a drepturilo constitutionale ,garantie procedurala,de vreme ce se referee la necesitatea instituirii unei proceduri legale,pentru a se putea obtine trasnformarea in realitate a drepturilor proclamate prin amendamentele constitutionale.

Principalele reguli procedurale cuprinse in the due process of law ,care apar inca in 1215 ,in Magna Charta Libertatum ,sub denumirea per legem terrae,dupa legea pamantului,sunt ,dupa cum le prezinta Al.Valeanu ,in lumina si al amendamentului VI al constitutiei:

Due process of law garanteaza judecarea oricarui invinuit de catre un juriu ;

In temeiul aceleiasi clause,in nicio cauza criminala,nimeni nu poate fi constrans sa depuna marturia impotriva lui insusi;

Confruntarea invinuitului cu martorii acuzarii este intotdeauna obligatory;

Nimeni nu poate fi judecat de doua ori pentru una si aceeasi fapta;

Drepturile individuale nu pot fi restranse sau atinse , in niciun fel ,prin legi retroactive;

Citarea justitiabililor in fata judecatorului ,cu aratarea precisa a faptelor pentru care se face citatea;

Ascultatea celui citat in fata tribunalului;

Dreptul de a obtine probe in apararea sa;

Dreptul la asistenta unui avocet pentru a fi aparat.

Lectura atenta a acestor amendamente arata ca ,in realitate,drepturile consecrate prin aceste amendamente se impart in patru categorii:

Drepturi intangibile,in sensul ca nu pot fi incalcate, nici restranse in exercitarea lor , in niciun alt mod ,altul decat modificarea constitutiei.

Drepturi care pot fi incalcate sau restranse , dar numai in consditiile prevazute de lege cum sunt drepturile prevazute de amendamentul III .

Drepturile care pot fi incalcate sau restranse,dar numai in conditiile prevazute de common law , cum sunt cele din amendamentul VII .

Drepturi care pot fi incalcate sau ingradite numai cu o procedura stabilita de lege,the due process of law.

2)The rule of reasonableness

Justificarea acestui temei.Cel de-al doilea temei general,folosit de instantele constitutionale americane ,pentru declararea ca neconforme cu prevederile constitutionale a unor legi sau dispozitii de legi este incalcare regulii rationabilitatii,care,asa cum am vazut,desi nu este prevazuta in niciun text constitutional,a fost "construit" de curtile americane ,care au "construit" si constitutia afirmand ca ar avea izvorul Constitutiei,prin legatura sa indisolubila cu due process of law ,care este prevazuta in amendamentul V si XIV .

Pe temeiul regulii rationalitatii , Curtea Suprema a SUA si-a arogat ,pur si simplu dreptul de a hotari daca o lege adoptata de Congres este rationala declarand-o contrara prevederilor constitutionale si ,prin aceasta , lipsind-o de orice efecte,cand ea o socoteste nerationala.Este , in folosirea acestui temei de declarare a neconstitutionalitatii,ilustrarea cea mai convingatoare a inlocuirii Congresului,de catre instantele judecatoresti americane,in exercitarea functiunii sale de a legifera ,de a adopta reglementarile care le socoteste utile si necesare pentru conducerea societatii,prin aceea ca instantele judecatoresti hotarasc ele,daca o reglementare este rationala ,cand caracterul rational al legislatiei este de esenta insasi a legiferarii ,atributul esential a puterii legiuitoare.

Desigur ca si in atribuirea acestui drept ,ca in toate situatiile asemanatoare,Curtea Suprema a SUA si-a pregatit indelung pozitia ,a imaginat o fundamentare si a procedat pee tape.

Fundamentarea a construit-o pe ceea ce se numeste the balance of convenience (echilibru de interese). Rationand ,cum este si firesc,in conditiile statului capitalist,judecatorii americani au constatat antagonismul dintre interesele cetatenilor si interesele statului,antagonism inevitabil de vreme ce statutul capitalist nu este decat instrumental prin care burghezia isi asigura dominatia sa de clasa.Dar,fiind propriul sau instrument de clasa, burghezia intelege ca statul sa protejeze pe fiecare dintre membri ei.Pentru aceasta judecatorii americani au hotarat ca trebuie sa existe un echilibru intre sarcinile care se impun cetatenilor,in realitate burgheziei,si foloasele pe care ei le dobandesc de la stat ,ca echivalent al sarcinilor ce le sunt impuse de catre aceasta.Se distinge ,astfel,intre intereseul cetateanului si interesul statului ,si se afirma ca intre ele trebuie sa exista un echilibru,adica tocmai the balance of convenience, judecatorii socotindu-se ca ei sunt cei indreptatiti sa aprecieze daca o lege asigura echilibrul de interese,daca sarcinile pe care le impun cetatenilor si foloasele care ei le folosesc se echilibreaza-se poate foarte usor vedea,ca in fapt,judecatorii americani si-au asumat,astfel,un drept directionar,de a hotari asupra oricarei legi ,deoarece aprecierea existentei echilibrului este , prin esenta ,subiectiva.Pentru a masca puterea discretionara, pur si simplu arbitrara,pe care si-au asumat-o judecatorii americani,ferindu-se,ca si pentru due process of law si pentru aceleasi ratiuni,sa precizeze continutul concret al acestui echilibru,au faurit the rule of reasonableness , ca ansamblu de directive si standarde care ar ingadui sa se spuna ca se apreciaza cu obiectivitate in fiecare caz in parte ,daca exista sau nu balance of convenience.

Evolutia aceasta ascendenta a reguli rezonabilitatii s-a dezvolatat, mai ales, cu prilejul reglementarilor intervenite pentru a proteja, pe cat era posibil pe cei ce foloseau caile ferate, atat pentru transportul lor cat si pentru transportul marfurilor si a fost usurata prin aceea ca legislatia federala a itnervenit creand comisii administrative insarcinate cu luarea de masuri si aplicarea de sanctiuni, impotriva concurentei excesive dintre diferitele companii de cai ferate si mai ales impotriva stabilirii de catre aceste companii a unor tarife excesive.

Va trebui obsrevat ca si in aceasta amteri e a reglementarii de catre state a activitatii companiilor de cai ferate Curtea Suprema a SUA a adoptat aceeasi pozitie ca si aceea pe care o adoptase fata de reglementarile privind exploatarea antrepozitelor de cereale, pozitia exprimata in hotararea pronuntata in procesul Munn v. Illinos. Astfel in procesele Chicago, Burlington and Quincy Railroad v.Iowa si in Peik v.Northvestern Railway , de care ne vom ocupa in paragraful urmator ca si de intreaga evolutie a pozitiei Curtii Supreme fata de reglementarile referitaore la caile ferate, ca unul din mijloacele prin care aceasta curte a modificat Constitutia din 1787, cu privire la continutul federalismului astfel cum fusese el conceput la Philadelphia, Curtea Suprema arata ca orice reglementare privind caile ferate, in ceea ce priveste activitatea lor pe teritoriul unui stat este de compentnta exclusive a legislaturii acelui stat.

Noua ani mai tarziu, in hotararea de la 1886 prenuntata in procesul Wabash, St. Louis and Pacific Railway Co. v.Illinois Curtea se dizicea, adoptand solutia contrara, pentru ca in 1890, in hotararea data in procesul Chicago, Millwaukee v. Minnesota, Presedintele SUA a avut prilejul sa-si exercite, de 13 ori dreptul sau de numire in Curtea Suprema. Or, de la inceputul acestei perioade judecatorii au fost alesi, nu numai in functie de stiinta lor juridical . dar si in functie de conceptiile lor economice .

Nu este, deasemenea, lipsit de interes sa se observe ca evolutia pozitiei Curtii Supreme a SUa in creearea si folosirea regulei rezonabilitatii coincide in timp si cu evolutia ei in folosirea lui due process of law coincidenta ce este departe de a fi intamplatoare, ea fiind rezultatul nemijlocit al schimabrii compunerii Curtii in care capitalismul monopolist si-a asigura o confortabila majoritate.

Prima etapa a costituit-o subsitutirea Curtii Supreme, urmata, de altfel, de curtile statelor, activitatii comisiilor guvernamentale constituite prin lege pentru a reglementa activitatea companiilor de cai ferate si de a statornici, in cadrul acestei reglementari daca tarifele pe care le stabileau aceste companii erau rezonabile. Era, in realitate, o delegare de legislatii, de vreme ce Congresul, care era in mod evident indreptatit sa stabileasca, el, care tarife puteau fi considerate rezonabile a delegate acest drept comisiilor infiintate in acest scop prin lege in fapt Congresul transmitea acestor comisii dreptul de a aplica the rule of reasonablness. Curtea Suprema ar fi putut, desigur, sa declare legea ca necostitutionala, prin aceea ca se dezinvestea, afara ca vreo rpevedere constitutionala s ail autorizeze de dreptul sau exclusive de a legifera. Dar, Curtea Suprema in loc de a proceda astfel, a dezinvestit comisiile guvernamentale de dreptul de a aplica the rule of reasonableness declarand ca aceasta este o problema de compententa sa, ca stabilirea caracterului rezonabil al tarifelor companiilor de cai ferate era o problema judecatoreasca. Era, desigur, o uzurpare de catre Curtea Suprema a puterii legiuitoare a Congresului, o uzurpare numai partiala, de vreme ce nu tagaduia dreptul congresului de a aprecia asupra caracterului rezonabil al legilor pe care le adopta, ci se marginea sa nu ingaduie comisiilor guvernamentale sa aplice the rule of reasonableness, desi ele fusesera create, prin lege, cu o asemenea competenta, ceea ce, de altfel, a fost elemental care a favorizat actiunea Curtii Supreme, deoarece ea nu isi asuma un drept al Congresului, ci numai un drept al comisiei guvernamentale. Dar, nu era vorba decat de o etapa, de prima etapa.

Cea de-a doua etapa a constituit-o largirea dreptului arogat de Curtea Suprema de a aplica, ea, the rule of reasonableness, nu numai in locul cumisiilor guvernamentale instituite pentru reglementarea activitatii companiilor de cai ferate, ci in locul a foarte numeroaselor comisii guvernamentale ce au fost create pentru reglementarea diferitelor activitati.

Cea de-a treia etapa a constituit-o, in sfarsit, extinderea acestui drept, dreptul de a aplica the rule of reasonableness nu numai cu privire la masurile luate, in temeiul legilor, de catre comisiile guvernamentale, dar si cu privire la masurile luate de legislator, el insusi. Astfel ca la capatul acestei evolutii, dreptul de a aprecia caracterul rezonabil al unei reglementari, deci, in realitate, oportunitatea adopatarii unor dispozitii legislative, care tin de insasi esenta puterii legiuitoare, s-au transformat in problema de competenta judecatorilor, au transformat practice, pe judecatori in legiuitori.

De fapt, atribuirea, cu de la sine putere, a aplicarii, de catre Curtea Suprema si celelalte instante judecatoresti americane, a regulei rationalitatii constituie unul din cele mai importante mijloace prin care judecatorii s-au substituit legiuitorilor.

In SUA, insa, desi Curtea Suprema a considerat ca unele imprejurari, ca razboiul, catastrophe naturale sau grave crize economice, justificand starea de emergency, sunt de natura sa faca rezonabile, masuri pe care in timp normal le considera nerezonabile, a statornicit ca ea singura este indreptatita sa aprecieze daca este cu adevarat stare de urgenta si aceasta aplicand la declararea starii de urgenta the rule reasonableness astfel ca , si in asemenea situatii aprecierea Congresului este subordonata controlului Curtii Supreme si a judecatorilor americani care pot declara ca neconstitutionala orice lege de instituire a starii de urgent ape care ar considera-o contrara regulii rezonabilitatii. Astfel ca, in dreptul constitutional American nu exista nici macar limita starii de urgenta, in aplicarea de catre judecatori a the rule of reasonableness-ului.

The rule of reasonableness, constituie unul din pricipalele temeiuri pentru care curtile americane declara nu numai legile, dar si amendamentele constitutionale, ca neconforme cu prevederile constitutionale, asadar ea trebuie retinuta intr-o clasificare a acestor temeiuri.