Actiunea actelor normative in timp

Actiunea actelor normative in timp

Actele normative sunt adoptate de catre stat pentru a reglementa relatiile sociale care exista in cadrul societatii, determinand conduita si comportamentul subiectelor de drept conform vointei statului, si de aceea este foarte important sa se stabileasca momentul in care acestea se afla in vigoare si produc efecte juridice.

Un act normative intra in vigoare  la 3 zile de la data publicarii sale intr-o publicatie oficiala, cum este in tara noastra"Monitorul Oficial", existand insa si situatii cand actul normative, datorita importantei sale deosebite, se aplica de la o data ulterioara, expres mentionatain cuprinsul actului normative si care poate fi de 30,60,90 de zile sau chiar de 6 luni sau un an de la data publicarii sale.

Principiul care guverneaza intrarea in vigoare a unui act normative este principiul neretroactivitatii legii, care isi are baza in art. 15 alin 2 din Constitutie si stipuleaza ca:"Legea dispune numai pentru viitor", ea neputandu-se aplica retroactive, pentru situatii care existau deja in momentul aparitiei sale.

Cu toate acestea de la principiul neretroactivitatii legii exista si unele exceptii ale retroactivitatii legii,care apar datorita unor necesitati practice sau unor principii de ordin umanitar, astfel retroactivitatea actului normativ este admisa, in principiu, in urmatoarele situatii:

a)     cand este vb de legea penala sau contraventionala mai favorabila sau mai blanda

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

a. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul disponibilitaTii.

b. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul inalienabilitaTii bunurilor proprietate publica.

c. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul transparentei.

ANS C

51. Ce fel de persoana este statul, potrivit art.25 din Decretul nr.31/1954?

a. Statul este persoana juridica.

b. Statul este persoana juridica speciala.

c. Statul este persoana juridica drept privat.

ANS A

52. Ce fel de persoane sunt unitaTile administrativ teritoriale, potrivit art.19 din Legea nr.215/2001 a administraTiei publice locale?

a. UnitaTile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.

b. UnitaTile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept privat.

c. UnitaTile administrativ teritoriale sunt persoane fizice de drept public si privat.

ANS A

53. PrecizaTi cum sunt drepturile si obligaTiile care alcatuiesc patrimoniul aparTinand unei persoane fizice.

a. Sunt independente unele faTa de altele.

b. Nu au conTinut economic.

c. Sunt legate intre ele, formand un tot unitar.

ANS C

54. PrecizaTi cate patrimonii poate sa aiba o persoana fizica sau juridica.

a. Orice persoana fizica sau juridica are doua sau mai multe patrimonii.

b. Orice persoana fizica sau juridica are un singur patrimoniu.

c. Orice persoana fizica sau juridica are o universalitate de patrimonii.

ANS B

55. Este divizibil patrimoniul unei persoane fizice sau juridice?

a. Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri.

b. Patrimoniul fiecarei persoane nu este divizibil in mai multe mase de bunuri.

c. Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri, dar numai cu respectarea anumitor condiTii prevazute de lege.

ANS A

56. Ce fel de drepturi sunt drepturile patrimoniale?

a. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conTinut

economic, fiind evaluabile in bani.

b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale.

c. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conTinut ce nu poate fi evaluat in bani.

ANS A

57. Din cate componente este format patrimoniul public?

a. Patrimoniul public este format din doua componente: una activa si una pasiva.

b. Patrimoniul public este format din trei componente: una activa si doua pasive.

c. Patrimoniul public este format din patru componente: doua active si doua pasive.

ANS A

58. Care dintre componentele patrimoniului public are legatura cu noTiunea de domeniu?

a. NoTiunea de domeniu are legatura cu pasivul patrimonial.

b. NoTiunea de domeniu are legatura cu activul patrimonial.

c. NoTiunea de domeniu are legatura atat cu activul, cat si cu pasivul patrimonial.

ANS B

59. Ce fel de drepturi sunt permisiunile domeniale?

a. Permisiunile domeniale sunt drepturi de creanTa.

b. Permisiunile domeniale sunt drepturi reale.

c. Permisiunile domeniale sunt drepturi reale principale.

ANS A

60. Ce fel de drepturi sunt locaTiunile domeniale?

a. LocaTiunile domeniale sunt drepturi reale principale.

b. LocaTiunile domeniale sunt drepturi de creanTa.

c. LocaTiunile domeniale sunt drepturi reale constituite pe baza dreptului de

proprietate publica.

ANS B

61. ConTin dispoziTii referitoare la bunurile care aparTin domeniului public:

a. Codul Civil si Legea nr.18/1991, republicata, legea fondului funciar.

b. Codul de Procedura Civila si Legea nr.213/1998.

c. O.U.G. nr.54/2006 si H.G. nr.168/2007.

ANS A

62. Ce se intelege prin clasare domeniala?

a. Clasarea domeniala este o operaTiune legala sau administrativa.

b. Clasarea domeniala este o modalitate juridica folosita in dreptul administrativ.

c. Clasarea domeniala este o situaTie juridica sau un fapt administrativ.

ANS A

63. Ce se intampla in situatia in care are loc declararea unui bun ca aparTinand domeniului public?

a. Declararea unui bun ca aparTinand domeniului public nu scuteste pe titularul domeniului respectiv sa faca dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod legal.

b. Declararea unui bun ca apartinand domeniului public scuteste pe titularul

domeniului respectiv sa faca dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod legal.

c. Declararea unui bun ca aparTinand domeniului public nu condiTioneaza sa se faca dovada ca bunul a intrat in proprietatea titularului domeniului in mod legal.

ANS A

64. Ce cuprinde domeniul public maritim?

a. Cuprinde soselele si caile ferate.

b. Cuprinde uliTele, drumurile, soselele si padurile.

c. Cuprinde marea teritoriala, Tarmurile marii si porturile maritime.

ANS C

65. Ce cuprinde domeniul public aerian?

a. Cuprinde spaTiul atmosferic marginit intre graniTele statului.

b. Cuprinde uliTe, drumuri, sosele, paduri.

c. Cuprinde Tarmurile marii si porturile maritime.

ANS A

66. Ce cuprinde domeniul public terestru?

a. Cuprinde litoralul marii si lacurile sarate care au facut parte din mare.

b. Cuprinde spaTiul atmosferic marginit intre graniTele statului.

c. Cuprinde sosele, drumuri, uliTe.

ANS C

67. Ce cuprinde domeniul sacru?

a. Cuprinde obiectele afectate cultului.

b. Cuprinde cursurile de apa navigabile si flotabile.

c. Cuprinde spaTiul de aer de deasupra teritoriului statului.

ANS A

68. Din ce categorie a bunurilor domeniului public fac parte strazile?

a. A bunurilor destinate uzului direct.

b. A bunurilor destinate uzului direct si colectiv.

c. A bunurilor domeniului public nominalizate de legi.

ANS B

69. PrecizaTi ce fel de drept este dreptul de proprietate.

a. Dreptul de proprietate este un drept real.

b. Dreptul de proprietate este un drept de creanTa.

c. Dreptul de proprietate este un drept personal.

ANS A

70. PrecizaTi ce fel de drept este dreptul de proprietate privata.

a. Dreptul de proprietate privata este un drept real principal.

b. Dreptul de proprietate privata este un drept personal.

c. Dreptul de proprietate privata este un drept de creanta.

ANS A

71. Dreptul de proprietate privata reprezinta:

a. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului de creanta.

b. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului de proprietate.

c. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului personal nepatrimonial.

ANS B

72. PrecizaTi in funcTie de ce criterii a definit Codul civil, dreptul de proprietate

a. In funcTie de atributele juridice care formeaza conTinutul acestui drept.

b. In funcTie de anumite modalitaTi juridice prin care se dobandeste acest drept.

c. In funcTie de caracteristicile esenTiale ale acestui drept.

ANS A

73. ArataTi daca dreptul de proprietate publica reprezinta o limitare a dreptului de proprietate privata.

a. Dreptul de proprietate publica reprezinta o limitare a dreptului de proprietate privata.

b. Dreptul de proprietate publica nu reprezinta o limitare a dreptului de proprietate publica.

c. Dreptul de proprietate publica reprezinta o limitare a dreptului de proprietate in general.

ANS A

74. Care sunt atributele dreptului de proprietate?

a. Atributele dreptului de proprietate sunt:posesia si folosinTa.

b. Atributele dreptului de proprietate sunt: folosinTa si dispoziTia.

c. Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia, folosinTa si dispoziTia.

ANS C

75. Ce se intelege prin caracterul absolut al dreptului de proprietate?

a. Insusirea de a fi opozabil tuturor.

b. Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinTa si dispoziTia.

c. Insusirea de a dura in mod nelimitat.

ANS A

76. Ce se intelege prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate?

a. Insusirea de a dura in mod nelimitat.

b. Insusirea de a fi opozabil tuturor.

c. Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinTa si dispoziTia.

ANS C

77. Ce se intelege prin caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?

a. Insusirea de a dura in mod nelimitat.

b. Insusirea de a fi opozabil tuturor.

c. Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinTa si dispoziTia.

ANS A

78. PrecizaTi cum este format domeniul public natural.

a. Domeniul public natural este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.

b. Domeniul public natural este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activitaTi omenesti.

c. Domeniul public natural este domeniul public format in urma achiziTionarii unorbunuri.

ANS A

79. PrecizaTi cum este format domeniul public artificial.

a. Domeniul public artificial este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activitaTi omenesti.

b. Domeniul public artificial este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.

c. Domeniul public artificial este domeniul public format in urma achiziTionarii unor bunuri.

ANS A

80. Ce se intampla cu dreptul de proprietate publica in situaTia in care bunul a pierit?

a. Dreptul de proprietate inceteaza.

b. Dreptul de proprietate se suspenda de drept.

c. Dreptul de proprietate suporta unele modificari importante.

ANS A

81. Care este instanTa competenta unde poate fi atacata hotararea adoptata pentru trecerea unui bun din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoiriale in domeniul privat?

a. La instanTa de drept comun din raza teritoriala unde se afla bunul.

b. La instanTa de drept civil si administrativ din raza teritoriala unde se afla bunul respectiv.

c. La instanTa de contencios administrativ si fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul.

ANS C

82. Care este natura juridica a exproprierii?

a. Exproprierea reprezinta o operaTiune juridica de drept public.

b. Exproprierea reprezinta un instrument juridic prin care se reconstituie dreptul de proprietate publica.

c. Exproprierea reprezinta o modalitate de reconstituire a dreptului de proprietate publica.

ANS A

83. Care este efectul principal al exproprierii?

a. Efectul principal al exproprierii il reprezinta constituirea domeniului public prin dobandirea dreptului de proprietate publica asupra unor bunuri proprietate privata.

b. Exproprierea nu produce nici un fel de efect.

c. Efectul exproprierii poate fi diferit, in funcTie de natura bunului care poate face obiectul ei.

ANS A

84. Ce fel de bunuri pot face obiectul exproprierii?

a. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile mobile.

b. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile imobile.

c. Pot face obiectul exproprierii atat bunurile mobile, cat si cele imobile.

ANS B

85. Ce fel de regim juridic se aplica exproprierii?

a. Un regim juridic mixt, predominant de drept public.

b. Un regim juridic numai de drept public.

c. Un regim juridic numai de drept privat.

ANS A

86. Ce obligaTie impune expropriatorului, principiul conform caruia exproprierea se poate realiza numai dupa o dreapta si prealabila despagubire?

a. ObligaTia de a-l compensa pe proprietarul imobilului, cat si pe ceilalTi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.

b. ObligaTia de a-l compensa numai pe proprietarul imobilului, fara a fi obligat sa-I compenseze si pe ceilalTi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.

c. ObligaTia de a-i compensa numai pe titularii de drepturi reale, nu si pe proprietarul imobilului, prin plata unei despagubiri drepte.

ANS A

87. Cum se poate declara utilitatea publica, in situaTii excepTionale?

a. Prin lege.

b. Prin hotarare a consiliului judeTean.

c. Prin hotarare a consiliului local.

ANS A

88. PrecizaTi care sunt fazele procedurii exproprierii.

a. Faza administrativa si faza judiciara.

b. Faza comuna si faza administrativa.

c. Faza judiciara si faza comuna.

ANS A

89. Din ce etapa a procedurii exproprierii face parte initierea declararii utilitatii publice?

a. Aceasta face parte din etapa masurilor premergatoare exproprierii.

b. Aceasta face parte din etapa declararii propriu-zise a utilitaTii publice.

c. Aceasta face parte din etapa declararii utilitaTii publice.

ANS C

90. Comisiile care efectueaza cercetarea prealabila a declararii utilitaTii publice sunt numite:

a. Comisiile sunt numite de Parlamentul Tarii.

b. Comisiile sunt numite de Guvern.

c. Comisiile sunt numite Presedintele Tarii.

ANS B

91. De catre cine se declara utilitatea publica pentru lucrarile de interes naTional:

a. De catre Guvern.

b. De catre Presedintele Tarii.

c. De catre Parlamentul Tarii.

ANS A

92. In ce faza a procedurii exproprierii se incadreaza etapa masurilor premergatoare acesteia?

a. In faza administrativa a procedurii exproprierii.

b. In faza judiciara a procedurii exproprierii.

c. In faza administrativa si judiciara a procedurii exproprierii.

ANS A

93. Care este termenul prevazut de lege in care proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate pot face intampinare cu privire la propunerile de expropriere?

a. Termenul este de 30 zile de la primirea notificarii.

b. Termenul este de 45 zile de la primirea notificarii.

c. Termenul este de 25 zile de la primirea notificarii.

ANS B

94. PrecizaTi din ce se compune despagubirea, in cazul exproprierii.

a. Despagubirea se compune numai din valoarea reala a imobilului.

b. Despagubirea se compune numai din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptaTite.

c. Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptaTite.

ANS C

95. In condiTiile carei legi, actul administrativ de retrocedare va putea fi contestat de catre cei interesaTi?

a. In condiTiile legii nr.33/1994.

b. In condiTiile legii nr.554/2004.

c. In condiTiile legii nr.18/1991, republicata.

ANS B

96. Care este natura juridica a rechiziTiei?

a. Un instrument juridic cu caracter excepTional.

b. O masura cu caracter excepTional.

c. O metoda juridica cu caracter excepTional.

ANS B

97. Care este natura juridica a raportului de rechiziTie?

a. Este un raport juridic de drept civil.

b. Este un raport juridic de drept administrativ.

c. Este un raport juridic de drept fiscal.

ANS B

98. Cine sunt subiectele active ale raportului juridic de rechizitie?

a. Subiectele active ale acestui raport sunt forTele destinate apararii naTionale sau autoritaTile publice.

b. Subiectele active ale acestui raport sunt agenTii economici.

c. Subiectele active ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care sunt proprietarii sau deTinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziTiei.

ANS A

99. Cine sunt subiectele pasive ale raportului juridic de rechiziTie?

a. Subiectele pasive ale acestui raport sunt forTele destinate apararii naTionale sau autoritaTile publice.

b. Subiectele pasive ale acestui raport sunt instituTiile publice.

c. Subiectele pasive ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care nu sunt proprietarii sau deTinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziTiei.

ANS B

100. Care sunt bunurile ce pot fi rechiziTionate, Legii nr.132/1997?

a. Pot fi rechiziTionate obiectele de uz personal si de gospodarie casnica.

b. Pot fi rechiziTionate partile din imobilele strict necesare ocupanTilor.

c. Pot fi rechiziTionate mijloacele de transport cu tracTiune animala, auto, feroviare, aeriene si navale.

ANS C

101. Care bunuri nu pot fi rechizitionate, potrivit dispozitiilor din Legea nr.132/1997?

a. Nu pot fi rechiziTionate bunurile din patrimoniul cultural-naTional sau

internaTional.

b. Nu pot fi rechiziTionate alimentele si materialele pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana.

c. Nu pot fi rechiziTionate sursele de alimentare energetice.

ANS A

102. Care este actul ce se incheie la predarea bunurilor rechiziTionate?

a. Acest act se numeste hotarare.

b. Acest act se numeste proces-verbal.

c. Acest act se numeste dispoziTie.

ANS B

103. In subordinea cui se afla Comisia Centrala de RechiziTii, ca organ de pregatire si executare a rechiziTiilor?

a. Este comisie aflata in subordinea Guvernului.

b. Este comisie aflata in subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

c. Este comisie aflata in subordinea Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a łarii.

ANS A

104. Sunt acte prin care se dispune rechiziTionarea?

a. Decretele emise de Presedintele Tarii.

b. Ordinele ministrilor.

c. Decizii ale primarilor.

ANS A

105. In ce situaTii se dispune rechiziTionarea de bunuri?

a. RechiziTionarea de bunuri se dispune numai la institu

b)     in cazul legilor interpretative care apar ulterior actului interpretat dar intra in vigoare odata cu acesta deoarece se considera ca fac parte din acesta.

c)      Cand actul normative prevede in mod expres ca se aplica si unor fapte petrecute anterior

Iesirea din vigoare a actelor normative sau incetarea actiunii lor are loc, in forme diferite,intalnindu-se in mai multe situatii:

Atunci cand durata de timp a unui act normative este limitata, cum este cazul legilor temporare care sunt date pe o perioada bine determinate si isi inceteaza actiunea prin ajungerea la termen, fara a mai fi nevoie de o constatare in acest scop.

Atunci cand durata de timp a unui act normative nu a fost limitata si atunci incetarea actiunii sale are lor prin una din formele abrogarii, abrogarea fiind conceptual prin care se exprima incetarea actiunii actului normative, scoaterea lui din vigoare.