Sistematizarea exercitiilor fizice, procedeelor si metodelor de gimnastica medicala

Exercitiul fizic repetat metodic si gradat, dupa principii si reguli stabilite in concordanta cu varsta, sexul si starea de sanatate a individului asigura cresterea si dezvoltarea armonioasa si imbunatateste functiile tuturor aparatelor organismului.

Miscarea, care sta la baza exercitiului fizic se apreciaza ca directie, viteza, forta si amplitudine.

Dupa felul contractiei musculare, exercitiul fizic poate fi:

a)      static;

b)      dinamic.

Exercitiile fizice statice sunt realizate in gimnastica medicala sub forma pozitiilor si a contractiilor izometrice. Pozitiile corpului omenesc sunt asigurate de contractii musculare statice care fixeaza trunchiul si segmentele sale. Prin aceste contractii musculare se opune gravitatiei si fortelor mecanice care tind sa modifice pozitia corpului. Efortul static este necesar si ca punct fix de sprijin segmentelor corpului pentru a se putea misca.

Dupa consumul de energie, intensitatea efortului static poate fi minima, mijlocie sau mare.

In functie de marimea bazei de sustinere si a unghiului de stabilitate, grupele musculare care asigura pozitia precum si conditiile oferite functiei respiratorii, efortul poate fi incadrat in unul din cele trei moduri de apreciere (minim, mijlociu, mare).

Dupa consumul de energie necesar pastrarii pozitiilor, se disting:

- pozitii de repaus sau odihna;

- pozitii de obisnuinta (habituale);

- pozitii profesionale;

- pozitii de lucru in gimnastica medicala;

In gimnastica medicala, contractiile izometrice (statice) sunt folosite pentru dezvoltarea fortei si a volumului muscular. Efortul static poate fi foarte bine dozat. Efectele contractiilor izometrice sunt in special morfo-genetice si educative, remarcabile in corectarea atitudinilor gresite si a deficientelor fizice.

Exercitiile fizice dinamice se realizeaza in gimnastica medicala sub forma miscarii active. In aceasta grupa se inscriu si miscarile pasive deoarece lucrul dinamic inseamna deplasarea corpului sau a segmentelor sale, ceea ce se poate realiza si cu o forta externa. Miscarile active sunt rezultatul contractiilor musculare izotonice. Ele stau la baza tuturor procedeelor si metodelor de gimnastica medicala, fiind clasificate dupa diverse criterii:

- anatomic si biomecanic (dupa axele si planurile de miscare ale articulatiilor; flexie-extensie, abductie-adductie);

- tehnic (libere sau cu folosirea unor obiecte si aparate);

- metodic (simple, compuse, complexe).

Specializat, perfectionat si aplicat in conditii similare, exercitiul fizic devine procedeu.

Asocierea exercitiilor si procedeelor intr-o ordine logica, utila, servind aceleasi functii, devine metoda de practicare. Astfel s-au format metode de lucru pentru aparatul respirator, circulator, digestiv.

Intre exercitiu, procedeu si metoda s-au stabilit relatii care au dus la o ordine sistematica in folosirea exercitiilor fizice putandu-se include intreaga gama de exercitii specifice gimnasticii medicale.