Lucrare - - metode de invatare a driblingului

INTRODUCERE

Perfectionarea procesului instructive-educativ la nivelul copiilor si juniorilor a constituit o preocupare pentru un numar mare de autori.

Valorificarea talentelor cu performante psiho-motrice deosebite reprezinta un proces complex care impune solutii de instruire bazate pe multiple informatii, experimente, cercetari si studii.

Procesul de instruire al copiilor si juniorilorare o serie de caracteristici datorate mai ales particularitatilor pe care le prezinta diferitele perioade ale dezvoltarii lor.

Este motivul pentru care de la inceput am abordat problema dezvoltarii la varsta de 17-18 ani descriind amanuntit caracteristicile morfo-functionale si psihologice ale acestei perioade.o pregatire care tine seama de particularitatile jucatorului permite si obtinerea unor rezultate optime.

Insusirea si consolidarea corecta a exercitiilor din scoala alergarii, a sariturii precum si formarea bazelor tehnice ale alergarilor sunt obiective majore in instruirea tinerilor jucatori.Consideram ca modul in care sunt rezolvate aceste aspecte in instruirea grupelor studiate este de stricta actualitate.

Majoritatea tehnicienilor care lucreaza in fotbal considera ca, in prezent, acest joc se afla in epoca sa de maturitate, in ceea ce priveste organizarea locului si a posibilitatilor de exprimare ale jucatorilor.

Dincolo de pasiuni si satisfactii, fotbalul se adreseaza unor virtuti profund umane : forta, inteligenta, cinste, loialitate, maiestries aceste calitati preyente la aproape toti marii jucatori, fac ca ei sa devina intruchiparea idealurilor si pasiunilor a milioane de suporteri. In joaca lor, copiii le imprumuta numele si ii iau ca model.

Daca vom reflecta cu toata profunzimea si seriozitatea, vom ajunge in mod cert la concluzia ca aceasta atractie neobisnuita a fotbalului rezida in farmecul sau deosebit : el are un scop imediat, marcarea de goluri, si un scop ulterior- apropierea victoriei.

Fotbalul, prin evolutia si valoarea sa, a devenit un fenomen social, chiar politic, si de afaceri.Dupa felul in care evolueaza fotbalul pe plan mondial, putem anticipa ca nivelul de dezvoltare va fi depasit.

Jucatorii, prin valoarea lor individuala, insumata in randamentul colectiv, dau echipei posibilitatea sa evolueze corespunzator si sa aspire la performante.

De aici, rezulta necesitatea eforturilor de amortizare, de cuplare eficienta a randamentului fiecarui jucator in angrenajul liniei in care evolueaza si in cadrul echipei.

Atitudinea si comportamentul jucatorului ca model se pot caracteriza prin anumiti termeni, cum ar fi : jucator total, complet, angajament total in joc aproape de limita riscului.

Echipele care au in componenta lor jucatori valorosi, au si posibilitatea atingerii unor obiective de performanta ridicate, avand posibilitatea, in perioada pregatitoare de iarna, sa intreprinda cu maximum de eficienta actiuni tehnice, tactice, fizice, cu un moral puternic si cu maximum de participare intelectuala si volitiva.

Modelul jucatorului modern indica in general, un jucator cu gabarit, cu calitati motrice si insusiri psihice deosebite, dublate de reactii prompte, abilitate, creativitate si anticipatie.

Una dintre trasaturile jocului de fotbal modern, o constituie permanenta si multipla interferare a liniilor si a posturilor, efectuata cu participarea tuturor jucatorilor, atat in faza de atac cat si in aparare.Aprecierea calitatii jucatorilor trebuie sa ia in consideratie in mod preponderent starea e sanatate, tipul somatic, capacitatea motrica si dezvoltarea tehnicitatii.O mare parte dintre autorii studiati, considera ca pregatirea fizica si tehnica ocupa primele doua locuri in pregatirea sportivilor de performanta.Aceasta din urma, presupune dezvoltarea capacitatii de insusire, fixare si perfectionare a diferitelor acte motrice.

De asemenea, o mare importanta in individualizarea pregatirii o are si capacitatea psihica a materialului uman, trebuind sa se cunoasca si aspectele spihice cele mai importante ( gradul de emotivitate, curaj, dorinta de performanta, vointa, inteligenta, memorie, imaginatie, talent, precum si capacitatea rapida de a analiza si de decizie ).

Modelul jucatorului de fotbal este factorul de la care trebuie sa se porneasca in alegerea elementelor de baza, cu ajutorul carora se va proceda la conceperea si desfasurarea proceselor de antrenament.Pe fondul modelului general, exista si unele exceptii date de anumite calitati si insusiri care determina totusi jucatorii respectivi sa indeplineasca anumite roluri de baza in echipa.

Capitolul I

1.1 Gradul de actualitate

Fotbalul este un joc sportiv care solicita din partea jucatorilor eforturi diferite. Acestea sunt determinate de sensul actiunilor de joc si se caracterizeaza prn alergari cu viteza diferita, cu schimbari de directie si ritm, prin sarituri din pozitii neasteptate, intoarceri, accelerari etc. In acelasi timp, fotbalul solicita forta necesara unor lovituri puternice, a unei detente cat mai mari precum si in lupta pentru pasarea mingii.

1.2. Motivatia alegerii temei

Datorita formelor de instruire, care sunt din ce in ce mai perfectionate, bazate pe aportul stiintelor generale si specifice, jocul de fotbal a atins un grad inalt de dezvoltare.Urmarind problema acestui joc din punct de vedere al performantei, remarcam tendinte de sporire a preocuparilor specialistilor pentru esalonul copii si juniori.Tehnicieni si specialisti de pretutindeni cauta noi metode si mijloace de instruire privind invatarea driblingului in carul grupelor de copii si juniori.

Astfel am ales tema aceasta ca de-a lungul unor studii amanuntite teoretice si apoi urmarite practic, sa inteleg si sa impartasesc mai departe metodele de invatare a driblingului .

1.3. Scopul lucrarii

Scopul lucrarii este de a realiza un studiu experimental privind metode si mijloace de instruire cu privire la invatarea driblingului la copii si juniori din cadrul echipei C.S.M. Targoviste. Am ales aceasta echipa pentru ca este una din echipele ce se dueleaza pentru un loc fruntas in clasamentul destul de strans in care debuteaza.

1.4. Ipoteza lucrarii

In realizarea lucrarii am considerat ca prin mijloacele utilizate in aceasta cercetare se poate ajunge la optimizarea procesului de antrenament si perfectionarea in ceea ce priveste driblingul in cadrul echipei experiment.

CAPITOLUL II

2.1 Conceptia F.R.F. cu privire la jocul de fotbal

Fotbalul din patria noastra,cu o buna traditie de joc si dispunand de jucatori inzestrati cu calitati si insusiri valoroase, este capabil sa realizeze plasarea acestui popular joc sportiv la cote valorice inalte.

Federatia Romana de Fotbal prin Colegiul Central al Antrenorilor a stabilit continutul conceptiei noastre de fotbal tinand seama de urmatoarele elemente:

trasaturile native ale poporului nostrum si posibilitatile de adaptare ale jucatorilor romani;

exemplul marilor scoli cu fotbal avansat;

concluziile trase in urma participarii echipei nationale si a aechipelor fruntase de club la marile evenimente internationale;

lucrarile si publicitatile de specialitate,conferinte,congrese,simpozioane care dezbat caile de dezvoltare a fotbalului.

2.2 Tehnica jocului de fotbal

Tehnica reprezinta ansamblul de deprinderi motrice, specifice ca form si continut, care se desfasoara dupa legile activitatii nervoase superioare si ale biomecanicii, folosite in scopul practicarii jocului cu randament maxim.

Tehnica include :

elemente tehnice

procedee tehnice.

Elementul tehnic - reprezinta forma generala motrica, cu si fara minge, specifica jocului de fotbal.

Procedeul tehnic - reprezinta modalitati concrete de realizarea a elementului tehnic.

Tehnica este importanta prin economia miscarii si eficacitatea acesteia; insusirea unu bagaj de priceperi si deprinderi de miscare realizeaza o solicitare superioara a sistemului senzorial, fapt ce favorizeaza invatarea miscarilor.( Dragnea A. 1996; Prescornita A. 2004 ).

Tehnica cuprinde un sistem specializat de structuri motrice consituite potrivit regulamentului ficarui sport, in vederea obtinerii randamentului superior in activitatea competitionala ( Siclovan I. 1977 ) .

Alti autori sustin ca tehnica este reprezentata de ansamblul mijloacelor cu o structura identica sau apropiata de actiunile motrice prevazute de regulamentul de concurs, prin care sportivul, echipa sau echipajul, insusindu-le, concretizeaza performanta diferentiata ca specific. Sau mai simplu spus, totalitatea mijloacelor care prin forma si continutul lor specific, permit practicarea unei ramuri de sport, in conformitatea cu regulamentul concursului si alcatuiesc tehnica ramurii de sport respective ( Alexe N. 1993; Dragnea A. 1996).

Tehnica unei ramuri de sport cuprinde totalitatea actiunilor motrice,executate ideal din punct de vedere al eficientei acestora.

In procesul de pregatire este necesar ca fotbalistul sa ia contact cu mingia si sa familiarizeze cu actiunile fundamentale ale jocului.Apolzan D. ( 1998 ) evidentiaza faptul ca abilitatile tehnice din fotbal reprezinta toate formele de comunicare motorie specifica. Ele sunt fundamentele pe care se bazeaza actiunea de joc iar calitatea lor influenteaza probabilitatea de succes in intreprinderea unor intentii tactice.Tehnica trebuie considerata un element de transmitere motorie a unor eventuale decizii luate de jucator iar prin controlul automatizat al elementului tehnic se permite jucatorilor sa acorde mai multa atentie scopurilor jocului.

Miscarea tehnica se va exprima variind modalitatile sale de executie in functie de urmatorii parametrii: solicitarea fortei, directia de unde vine mingea si in care aceasta este transmisa, diferentele de viteza, ritmul, frecventa, anticipatie, solicitare mentala si motivatie. Tehnica de joc este numita pe drept cuvant partea de aur a fotbalului, constituind fundamtentul pe care se dezvolta si se perfectioneaza jocul si solicitand jucatorii polivalenti sub aspect tehnic.

Tehnica este importanta prin economia miscarii si eficacitatea acesteia; insusirea unui bagaj de priceperi si deprinderi de miscare realizeaza o solicitare superioara a sistemului senzorial, fapt ce favorizeaza invatarea miscarilor ( Dragnea A. 1996 ).

Importanta tehnicii se reflecta si in influenta pe care o exercita asupra celorlalti factori ai antrenamentului, mai ales asupra celui tactic, pentru a aplica o tactica superioara fiind necesare in primul rand executii tehnice superioare ( Stanculescu V. 1997 ).

In realizarea unei pregatiri tehnice superioare, consideram ca trebuie sa se asigure toate conditiile pentru ca sportivii sa-si insuseasca aceasta tehnica in conditii similare competitiilor.

Aceasta implica modelarea permanenta a exercitiilor folosite, incepandu-se cu exercitii efectuate liber, cu intensitate scazuta, continuandu-se cu aparitia adevrsarului semiactiv si activ si incheindu-se cu executii efectuate in conditii de criza de timp, criza de spatiu si adversitate. In acest scop sistematizarea tehnicii reprezinta o conditie pentru elaborarea unor sisteme de actionare care sa vizeze perfectionarea pregatirii tehnice.

Sistematizarea tehnicii arata astfel :

Elemente tehnice fara minge : alergari si variante e alergari, schimbari de directie, caderi si ridicari, porniri si opriri, sarituri si rostogoliri.

Elemente tehnice cu mingea :

a.     elemente tehnice de intrare in posesia mingii:

preluarea mingii ;

conducerea mingii ;

deposedarea adversarului de minge.

b.     elemente tehnice de pastrare a posesiei mingii:

protejarea mingii ;

conducerea mingii ;

miscarea inselatoare.

c. elemente tehnice de transmitere a mingii:

- lovirea mingii cu piciorul ;

- lovirea mingii cu capul ;

aruncarea mingii de la margine.

3. Elemente tehnice ale portarului: pozitia fundamentala, deplasarea in teren, prinderea mingii, boxarea mingii, devierea mingii, blocarea mingii, repunerea mingii in joc cu mana, repunerea mingii in joc cu piciorul.

Astfel majoritatea antrenorilor acorda o mica importanta individualizarii pregatirii fotbalistilor in functie de postul de joc, in aceasta perioada, ceea ce consituie un impediment in realizarea obiectivelor propuse.

Invatarea corecta a tehnicii de baza - se cunoaste faptul ca un procedeu tehnic gresit sau fara eficienta tehnico-tactica, are repercursiuni negative ireversibile asupra evolutiei pertinente, prin stimularea la intrecere.

Cu toata marea diversitate a tehnicii sportive, pot fi evidentiate cateva prioritati metodice privind invatarea tehnicii sportive:

stabilirea, pentru fiecare esalon de instruire a fondului pregatirii tehice, actiune echivalenta cu precizarea principalelor procedee tehnice care vor forma obiectul instruirii subiectilor respectivi;

la toate nivelurile de instruire, concomitent cu insusirea temeinica a procedeelor tehnice programate, se va tine seama si de inclinatiile si optiunile personale ale subiectilor fata de unele executii tehnice, favorizandu-se astfel valorificarea maima a disponibilitatilor acestora pentru obtinerea virtuozitatii tehnice;

la nivelul tututor esaloanelor de instruire, insusirea tehnicii se conjuga strans cu exigentele complexe ale competitilor;

stabilirea, de catre antrenor, a sistemului de actionare necesar fiecarui procedeu tehnic;

exersarea independenta a procedeelor tehnice dublata de executii in conditii analoage concursului;

evaluarea periodica a pregatirii tehnice cu ajutorul unor probe si norme de control.

2.3 Tactica jocului de fotbal

Tactica - reprezinta totalitatea actiunilor individuale si colective organizate, coordinate unitar si rational, atat in aparare cat si in atac, in limitele regulamentului de joc si al corectitudinii, in vederea obtinerii victoriei, valorificand calitatile proprii, precum si lipsurile adversarului.

SISTEMATIZAREA TACTICII

I . Tactica in atac - succesiunea necesara si distincta a actiunilor individuale si colective intreprinse de atacanti si relatiile dintre ei, de la intrarea in posesia mingii pana la finalizare sau deposedare.

II. Tactica colectiva pentru atac reprezinta folosirea principiilor de atac si a regulilor dupa care actioneaza echipa, atunci cand toti jucatorii colaboreaza intre ei, actionand asupra apararii adverse.

III. Tactica colectiva in aparare reprezinta folosirea principiilor si a regulilor de colaborare dintre doi sau mai multi aparatori, avand ca scop intarzierea, oprirea sau destramarea actiunilor de atac ale adversarului prin deposedarea acestora de minge si inlaturarea pericolului de a primi gol.

Jocul de fotbal are un caracter de echipa, trasatura ce atrage dupa sine necesitatea efortului colectiv, indreptat spre atingerea scopului urmarit; scopul reprezinta factorul cel mai important in desfasurarea jocului, dupa un plan dinainte stabilit.

Scopul jocului de fotbal ( VICTORIA) poate fi atins numai daca cei 11 jucatori care alcatuiesc exhipa colaboreaza in mod eficient.In caz contrar, cand unul sau mai multi jucatori nu respecta sarcinile ce le revin, rezultatul urmarit nu poate fi obtinut.

2.4 Corelatia dintre tehnica si tactica jocului de fotbal

Aceasta este o problema ce a preocupat permanent specialistii din fotbal, ea fiind mereu actuala si in atentia tehnicienilor.

Toata lumea stie care sunt factorii antrenamentului, dar mereu continuam sa estimam cum si cat folosim din acestia in fiecare perioada a antrenamentului sportiv.

Toti specialistii in domeniu descriu cu precizie ce reprezinta fiecare factor al antrenamentului, arata cum sunt foositi, metode, mijloace etc.

Ceea ce este mai greu , si tine de exerienta antrenorilor, de stiinta acestora in domeniu, reprezinta reteta ce trebuie folosita in vederea unei foarte bune pregatiri pentru competitia la care participa sau pentru meciul ce urmeaza.

Pentru a nu trata problema numai la modul general trebuie subliniat ca nu putem situa pe locul intai nici unul din factori, de exemplu nu se poate sustine ca tehnica este primordiala, sau pregatirea fizica sau cea tactica.

Toti factorii antrenamentului se sprijna si se ajuta reciproc, intr-o perfecta interferenta, cu alte cuvinte, o echipa sau un jucator de fotbal trebuie sa fie foarte bine pregatit fizic pentru ca sa poata juca in lupta cu adversarul, cu executii tehnice variate, adecvate situatiei de joc, cu scop tactic bine definit, cu o pregatire psihologica si un moral foarte bun.

Putem sublinia ca tactica are ca suport material pregatirea fizica si tehnica deci, atat tactica colectiva cat si elementele sale individuale in cadrul sistemului de joc, nu pot fi materializate decat cu o foarte buna pregatire fizica si tehnica.

Echipa si jucatorii actioneaza tactic prin mijloace fizice si tehnice, depasirea adversarului se face folosindu-se de insusirea si exprimarea tuturor factorilor antrenamentului.

In orice joc sau actiune de joc, oricat ar fi de simpla, apar si sunt prezenti toti factorii antrenamentului si ai jocului chiar daca la una dintre faze se evidentiaza unul sau altul dintre acestia.

2.5 Pregatirea fizica in jocul de fotbal

Pregatirea fizica constituie baza de plecare pentru intregul proces de pregatire.Prin ea se asigura o capacitate functionala ridicata a organismului la toate nivelurile de instruire fiind diferita de la o ramura de sport la alta.

Pregatirea fizica generala imbogateste fondul general de deprinderi motrice, asigura dezvoltarea calitatilor motrice si conditioneaza practicarea ramurii de sport.

Fotbalul actual reclama ca pregatirea sa fie desavarsita in asa masura, incat jucatorii sa suporte in conditii optime si fara repersursiuni eforturile mari ale jocului modern.Realizarea acestei cerinte este posibila numai in conditiile unei pregatiri fizice superioare, determinate de atingerea unui inalt nivel de dezvoltare a calitatilor fizice: forta, indemanare si rezistenta.

Pregatirea fizica in fotbal are drept scop cresterea capacitatii functionale a organismului, dezvoltarea calitatilor motrice de baza si imbogatirea fondului motric al jucatorului.Insemnatatea pregatirii fizice este astazi recunoscuta pe plan mondial deoarece:

constituie baza pe care se sprijina activitatea sportiva;

cu ajutorul ei se pune in miscare mecanismul de functionare al echipei;

actiunile jucatorului fara minge reprezinta aproximativ 87 minute in durata jocului, cat si miscarile cu mingea vor fi executate rapid si precis in functie de nivelul pregatirii fizice;

intre nivelul pregatirii fizice si legile obtinerii si mentinerii formei sportive exista o stransa legatura organica.

Din cele expuse mai sus, reiese clar ca pregatirea fizica cuprinde:

a)     Dezvoltarea fizica cu cele doua aspecte ale sale:

dezvoltarea somatica ( talie, greutate, dezvoltarea musculaturii etc. );

dezvoltarea functionala, prin care se intelege dobandirea unei ridicate capacitati de munca a organismului, in vederea efectuarii intense si prelungite.

b)     Pregatirea fizica generala si pregatirea fizica specifica, cele doua laturi ale pregatirii fizice.

O baza subreda a pregatirii fizice va avea ca rezultat un grad inalt de oboseala.Oboseala afecteaza calitatile tehnice ale sportivului. De asemenea, oboseala influenteaza negativ rationamentul tactic marind probabilitatea ca o echipa sa piarda jocul.

Pregatirea fizica generala

Exercitiile generale nu au o asemanare directa cu practica sportiva, ca de exemplu alegerea pentru un ciclist sau canotor.Nu influenteaza mult performanta, insa indeplinesc un rol insemnat in pregatirea fizica generala pentru a compensa carentele si pot constitui substitute ale lucrului fundamental opusa cand este imposibila organizarea acesteia.

Pregatirea fizica specifica

Exercitiile specifice se situeaza la jumatatea drumului intre exercitiile generale si cele tipice competitionale. Este o asemanare cu exercitiul competitional, permitand potentarea unui anumit aspect al acestuia.Exercitiile pot fi de :

initiere, si vizeaza dezvoltarea tehnicilor in stadiul lor initial intr-un mod pregatitor;

dezvoltarea , care poseda un nivel suficient de stabilitate tehnica, dezvolta deprinderile cu ajutorul unor exercitii fie simplificate, fie fragmentate, in care rezistentele au fost marite sau diminuate si a caror durata a fost modificata.

Pregatirea fizica in fotbal are drept scop, cresterea capacitatii functionale a organismului, dezvoltarea calitatilor motrice de baza si imbogatirea fondului motric al jucatorului.

Importanta pregatirii fizice este astazi recunoscuta pe plan mondial deoarece :

. constituie baza pe care se sprijina activitatea sportiva;

. cu ajutorul ei se pune in miscare mecanismul de functionare al echipei;

. intre nivelul pregatirii fizice si legile obtinerii si mentinerii formei sportive exista o legatura organica;

. actiunile jucatorului fara minge care reprezinta aproximativ 87 de minute din durata jocului, cat si miscarile cu mingea vor fi executate rapid si precis in functie numai de nivelul pregatirii fizice.

Pregtirea fizica cuprinde :

a)     Dezvoltarea fizica cu cele 2 aspecte ale sale :

dezvoltarea somatica ;

dezvoltarea functionala.

b)     Pregatirea fizica generala si pregatirea speciala, cele 2 laturi ale pregatirii fizice.

Pregatirea fizica generala in jocul de fotbal

Pregatirea fizica generala urmareste sa asigure organismului o buna capacitate de lucru in tmpul efortului.In acelasi timp, printr-o rationala si sistematica pregatire fizica generala, sunt realizate urmatoarele sarcini :

dezvoltarea generala a corpului, perfectionarea organelor si sistemelor corpului;

intarirea si mentinerea sanatatii jucatorilor, cresterea rezistentei organismului;

imbunatatirea deprinderilor motrice si o capacitate marita de adaptare la orice procedeu nou sau la orice situatie dificila, de perfectionare a tehnicii si a actiunilor tactice;

perfectionarea formelor de manifestare a calitatilor fizice, viteza, forta, indemanare si rezistenta;

obtinerea unui grad general de antrenament cat mai ridicat, de intrare mai usoara in forma sportiva.

In fotbal, pregatirea fizica generala, trebuie sa dea jucatorului, dezvoltarea morfologica, motrica si functionala, de care el are nevoie pentru obtinerea calitatilor necesare practicarii jocului.De aici si importanta selectionarii mijloacelor pentru pregatirea fizica generala a fotbalistilor.

Principalul este ca mijloacele folosite sa contribuie la dezvoltarea calitatilor fizice de baza, la imbunatatirea deprinderilor motrice, in conformitate cu continutul real al jocului.

Lipsurile in pregatirea fizica generala si subaprecierea importantei ei, reduc din capacitatea de efort a jucatorului, iingreuneaza perfectionarea tehnicii, cauzeaza aparitia greselilor in executarea elementelor tehnice deja insusite.

Tot ca o subapreciere a pregatirii fizice generale, trebuie considerata si mentalitatea unor tehnicieni care cred ca odata cu inceperea campionatului se termina si pregatirea fizica generala, argumentand ca ea se dezvolta si se mentine cu ajutorul pregatirii tehnice sau prin efortul jocurilor oficiale sau amicale.De-a lungul campionatului, unele deprinderi si abilitati pierd din valoarea lor, daca nu se lucreaza permanent pentru mentinerea lor.Daca jucatorul pierde din viteza, din rezistenta, pierde si din valoarea tehnica si tactica.

Ponderea cea mai mare a pregatirii fizice generale o intalnim la nivelul incepatorilor, une atinge procente de 40-50 % din volumul total al pregatirii.Pe masura ce jucatorul avanseaza si se perfectioneaza ponderea pregatirii fizice generale scade, procentele varind intre 20-35 % .

In procesul de antrenament se planifica lectii cu profil de pregatire fizica generala, care predomina in prima parte a perioadei pregatitoare si se mentin cu 1-2 lectii in cadrul ciclului saptamanal din perioada competitionala.

Continutul lectiilor de pregatire fizica generala se caracterizeaza prin varietatea metodelor si mijloacelor folosite. Valoarea lectiilor de pregatire fizica generala, prin efectele fiziologice pe care le are, se recomanda si ca factor de refacere a organismului, cand eforturile sunt aerobe. De exemplu, in prima zi dupa un joc oficial sau dupa o lectie de intensitate maxima.

La fotbal, mai pregnant, ca la alte jocuri, factorul pregatire fizica isi are o pondere foarte mare. Asa cum se stie, un jucator de fotbal are mingea in posesie din cele 90 min cam 3-5 min. ; cea mai mare parte din timpul meciului il detine jocul fara minge, demarcarile. Marcajul si toate miscarile executate fie pentru a intra in posesia mingii, fie pentru a pregatii si a da posibilitatea coechipierilor de a patrunde sau de a usura jocul, precum si posibilitatile de finalizare.

La nivelul noilor cerinte si performante ale fotbalului nici nu poate fi vorba de o participare adecvaa fara un potential fizic corespunzator.

Pregatirea fizia speciala

Pregatirea fizica speciala repreznta modelarea calitatilor fizice de baza, in vederea dobandirii celor mai inalti indici morfo-functionali, in concordanta cu cerintele tehnice si tactice ale jocului.

Pregatirea fizica speciala asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si a deprinderilor motrice specifice fotbalului, cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii din jocuri.

Pregatiea fizica speciala se concretizeaza prin :

miscarile specifice pregatitoare in tehnica si tactica jocului de fotbal.Din aceasta categorie fac parte alergarile si sariturile specifice jocului,precum si exercitiile pregatitoare pentru toate elementele tehnice.

Asigurarea unei pregatiri fizice superioare, cerinta conceptiei noastre de joc se face numai daca la baza ei sta pregatirea fizica multilaterala.Acestea se obtin prin imbinarea armonioasa a pregatirii fizice generale cu cea speciala.

In metodica antrenamentului sportiv, legatura stransa dintre cele doua laturi ale pregatirii fizice, se face evidenta in urmatoarele doua sensuri :

se lucreaza pentru asigurarea bazei generale a calitatilor fizice si numai dupa aceea, cu ajutorul pregatirii fizice speciale se desavarseste aspectul particular, specific calitatilor si care se imbina armonios cu tehnica si tactica jocului;

legatura armonioasa intre pregatirea fizica generala si cea speciala, se extinde pe toata durata anului in functie de perioadele antrenamntului sportiv.

In prima etapa a perioadei pregatitoare de iarna, predomina mijloacele pregatirii fizice generale, in proportie de aproximativ 50 % ( crosuri, alergari in aer liber, gimnastica, etc. ). In general, importanta si greutatea specifica a mijloacelor de pregatire fizica generala scad odata cu apropierea perioadei competitionale, facand loc treptat exercitilor specifice.

In perioada competitionala, cu toate ca ponderea cade pe pregatirea fizica speciala, dobandirea si mentinerea unei pregatiri fizice superioare, nu se obtine decat in conditiile unei imbinari armonioase a pregatirii fizice speciale cu cea generala.

Pregatirea fizica specifica reprezinta modelarea calitatilor fizice de baza, in vederea dobandirii celor mai inalti indici morfo-funcionali, in concordanta cu cerintele tehnice si tactice ale jocului.

Pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si a deprinderilor motrice specifice fotbalului, cu cerintele de dezvoltare a tehnicii si tacticii din jocuri.Pregatirea fizica specifica se concretizeaza prin :

miscarile care dezvolta si perfectioneaza calitatile fizice cerute de particularitatile tehnicii si tacticii jocului de fotbal;

exercitii specifice pregatitoare in tehnica si tactica fotbalului.Din aceasta categorie fac parte alergarile si sariturile specifice jocului, precum si exercitiile pregatitoare pentru toate elementele tehnice.

Asigurarea unei pregatiri fizice superioare, cerinta a conceptiei noastre de joc, se face numai daca la baza ei sta pregatirea fizica multilaterala.Aceasta se obtine prin imbinarea armonioasa a pregatirii fizice generale cu cea specifica.

In metodica antrenamentului sportiv, legatura stransa dintre cele doua laturi ale pregatirii fizice se face evidenta in urmatoarele doua sensuri.In primul rand, se lucreaza pentru asigurarea bazei generale a calitatilor fizice si numai dupa aceea, cu ajutorul pregatirii fizice specifice, se desavarseste aspectul particular, specific calitatilor si care imbina armonios pregatirea fizica generala si cea specifica se extinde pe toata durata anului, in functie de perioadele antrenamentului sportiv.

In prima etapa a perioadei pregatitoare, de iarna, predomina mijloacele pregatirii fizice generale, in proportie de 50 % ( crosuri, alergari in aer liber, gimnastica, etc. ) .In general, importanta si greutatea specifica a mijloacelor de pregatire fizica generala generala, scad o data cu apropierea perioadei competitionale, facand loc, treptat , exercitiilor specifice.

In perioada competitionala, cu toate ca ponderea cade pe pregatirea fizica speciala, dobandirea si mentinerea unei pregatiri fizice superioare nu se obtine decat in conditiile unei imbinari armonioase a pregatirii fizice specifice cu cea generala.

Componentele pregatirii fizice specifice sunt determinate de continutul si structura elementelor tehnice si tactice, de dinamica efortului in joc, ca si de cerintele conducerii mingii in colaborare cu coechipierii si in opozitie cu adversarii.Aceste componente sunt exprimate in capacitatile fizice cerute de actiunile tehnice, tactice, de structura efortului de joc si de motricitatea specifica ( alergari, variatii de viteza, miscari spontane, actinui de lupta cu adversarul, etc. ) .

Din multitudinea si diversitatea metodelor de pregatire fizica specifica, credem ca mai importante sunt cele legate de alergari si sarituri, de actiunile tehnico-tactice si de specificul efortului de joc.In privinta alergarilor si sariturilor specifice fotbalului, trebuie aratat ca mijloacele de realizare a acestora sunt de o mare varietate; totusi, cele mai eficiente in pregatirea completa a jucatorilor, avand uneori implicatii directe in actiunile tehnice, sunt urmatoarele :

alergari in sensuri si directii mereu schimbate ( alternativ ) ;

alergari de variante de alegere : inainte, inapoi, lateral;

alergari cu viteze permanent variabile;

actiuni tehnice individuale efectuate in alergare, cu schimbarea sensului si vitezei;

actinui tehnico-tactice in grupuri de 2-3 jucatori;

jocuri cu efective reduse ( 3 la 3, 4 la 4 );

jocuri in formatii de la 2 la 2, 3 la 3, la doua porti, cu capul;

lergarile si sariturile sa se faca cu precadere in legatura cu conducerea mingii, mai ales pe teren redus si in formatii reduse.

In legatura cu pregatirea fizica specifica legata de efectuarea actiunilor tehnico-tactice, este de remarcat ca aceasta pregatire nu se poate realiza in afara dezvoltarii calitatilor motrice necesare acestor actiuni.Oricare deprindere specifica, pentru a fi efectuata in conformitate cu cerintele concrete ale fazei, trebuie dublata de un anumit nivel al vitezei, rezistentei sau fortei.

Instruirea fotbalistica actuala foloseste din ce in ce mai mult procedeul de exersare a elementelor de joc in acelasi timp cu solicitarea calitatilor motrice: viteza, rezistenta si forta. Aceasta inseamna ca in structura deprinderilor tehnice si tactice intra, ca si componente inseparabile, aceste trei calitati motrice; ele confera acestor deprinderi nivelul de functionalitate si eficienta necesare. Iata cateva reguli de aplicare :

- se va lucra la dezvoltarea ambelor laturi ale instruirii( tehnico-tactice, calitatile motrice ), intr-o dozare raportata la nivelul fiecarei laturi;

- calitatile motrice vor avea o pondere diferita pe parcursul instruirii, in functie de etapele si obiectivele acesteia, de nivelul general si de varsta jucatorilor;

Efortul fizic specific in fotbal difera fundamental de structura si dinamica eforturilor din alte ramuri de sport.Aceste diferente se bazeaza pe duratele inegale de angajare in efort, ca si in refacere, pe alternarile aciclice de eforturi de viteza, rezistenta si forta, ca si eforturi maxime, medii si mici.

Metoda trebuie sa dezvolte structuri de efort asemanatoare celor din joc, adica sa foloseasca mijloace specifice in succesiunea si alternanta necesara. Datorita aparentei de joc , metoda se aplica pe parcursul intregii sedinte de antrenament.Pentru ca dezvoltarea calitatilor fizice sa se realizeze in concordanta cu efortul de joc, trebuie sa se tina seama, in antrenamente, de urmatoarele reguli metodice :

exercitiile vor avea durata variabila,similara cu durata eforturilor de joc ( 1-30 de sec. Efort maxim, 1-200 de sex . Efort mediu . 1-4 sau chiar 5 minute efort redus ) ;

pauzele de refacere vor avea durate inegale si ordinea aleatorie ( 1-30-40 sec. ) ;

exercitiile trebuie sa solicite viteza, rezistenta, forta intr-o succesiune intamplatoare ;

efortul din timpul exercitiilor trebuie realizat prin mijloace nespecifice sau specifice, cu o pondere sporita a acestora din urma.

Calitatile motrice sunt cuprinse in toate actiunile tehnico-tactice ale jocului; ele se manifesta fie in forma generala, fie ca parti componente ale deprinderilor specifice.Exista legi ale dezvoltarii si perfectionarii calitatilor motrice stabilite prin cercetari si experimente.Aceste lefi ne invata urmatoarele adevaruri, de care este bine sa se tina seama in procesul de pregatire a jucatorilor de fotbal :

ritmul de dezvoltare a calitatilor motrice este inegal, el depinzand de aptitudinile initiale ale jucatorilor, de experienta motrica anterioara, de caracteristicile fiecarei calitati in parte, de directia de actiune a procesului instructiv;

dezvoltarea calitatilor motrice este de neconceput in afara cresterii corespunzatoare a posibilitatilor morfofunctionale ale organismului;

efortul depus pentru dezvoltarea calitatilor motrice trebuie permanent corelat cu evolutia vitezei, fortei, rezistentei ;

cresterea treptata a efortului trebuie sa fie marcata ritmic si intercalata cu perioade de efort redus, pentru refacerea potentialului fiziologic si psihologic.

In antrenamentul de fotbal se utilizeaza, alternativ, metode de dezvoltare generala nespecifica a calitatilor motrice si metode de perfectionare specifica a acestor calitati. Impletirea lor trebuie sa tina seama de perioada si etapa de antrenament, de obiectivele speciale si de nivelul valoric al jucatorilor.

2.6 Particularitatile de varsta ale juniorilor I

In comparative cu celelalte stadii de dezvoltare,juniorii mari de 17-18 ani prezinta particularitatile adolescentului sportive cu tendinta de promovare la echipele de seniori.Particularitatile psihologice si morfo-functionale,cat si aspiratiile acestor viitori performeri au reprezentat subiecte de analiza pentru specialistii domeniului,cat si pentru domeniile ajutatoare fotbalului.

Juniorii pot fi caracterizati dupa urmatoarele particularitati psihologice de manifestare,limitele fiind enumerate astfel:

tipul coleric- puternic,neechilibrat,excitabil;

tipul sanguin- puternic echilibrat,mobil;

tipul flegmatic- puternic,echilibrat inert;

tipul melancolic- slab,lent.

Aceasta etapa a adolescentului definitiveaza trasaturile viitorului fotbalist pregatindu-l atat pentru viata cat si pentru marea performnta,iar personalitatea jucatorului este conditionata si influentata direct de mediul social si pedagogic cu care vine in contact.Pe de alta parte,antrenamentul in fotbal trebuie sa condca la dobandirea capacitatii profesionale si a independentei conduitei.De asemenea,motivatia si interesele juniorului se intrepatrund cu originalitatea personalitatii jucatorului.

Acest adolescent da dovada de o capacitate extraordinara de mobilizare a capacitatii psihice,spirit de sacrificiu si o atitudine pozitiva fata d oameni,de munca si societate.Promovarea unor tineri dotati la echipele de juniori poate duce la rezultate poztive privind formarea viitorului performer.

Particularitatile psiho-pedagogice se contureaza pe fondul echilibrarii proceselor de excitatie si inhibitie,sportivii fiind capabili de autocontrol comportamental.Se inregistreaza o dezvoltare evidenta a sesibilitatii cutanate si a simtului muscular;eficienta observatiei creste concomitant cu durata concentrarii atentiei,fiind o perioada de organizare a activitatii inrtelectuale,insa randamentul este oscilant in functie de interesele fluctuante si particularitatile de instalare a oboselii;apare dominant atitudinea ferma,posibilitatea stapanirii de sine;creste exigenta sportivului fata de propria persoana dar si receptivitatea fata de modelele din viata;dezvoltarea calitatilor motrice se realizeaza cocomitent cu imbunatatirea deprinderilor motrice ceea ce permite exercitii de mare dificultate.

Particularitatile psihologice ale varstei juniorilor I

In ceea ce priveste particularitatile psihice,acestea sunt reprezentate astfel:intelectul atinge un bun nivel de cunoastere a realitatii;se constituie constiinta de sine;se manifesta afirmarea EU-lui;continua erotizarea conduitei,se contureaza clar idealul de viata.

Particlaritatile psihice au urmatoarele caracteristici:viata psihica este dominate de preocupari superioare intelectuale si morale,de interese affective puternice si de necesitatea pregatirii pentru viata; personalitatea se formeaza sub influenta complexa a scolii,familiei si antrnorului,aparand schimbarea de optica prin raportarea la lume,la cunoasterea ei si la firmarea de sine;afectivitatea este legata de aparitia prieteniei juvenile,a pasiunilor exclusive si excessive;la inceputurile integrarii sociale,echilibrul emotional se stabilizeaza;gandirea este legata de aparitia propriei personalitati,la idea insusirii profesiunii de fotbalist(exemplul nostrum).D asemenea se respecta obliatiile scolare si cele de fotbalist,iar sentimentele fiind in mare masura interiorizate.Referitor la vointa,tanarul de 17-18 ani este capabil de abnegatie si sacrificiu,sentimentul prieteniei fiind dezvoltat.

Alte particularitati psihice sunt etalate astfel:procesele de cunoastere se organizeaza la un nivel superior;cunostintele theoretic si practice se insusesc pe baza unui discernamant selective;memoria si atentia sunt functiuni din ce in ce mai active ce sprijin gandire si judecata,putand fi efectuate cele mai complexe operatii de analiza si sinteza psihica;gesturile si opiniile personale se afirma cu mai multa vigoare,punand in evidenta din ce in ce mai mult caracterele individuale si se acorda mai multa atentie stilului de munca,exercitandu-se mai mult spiritual autocritic.

Aceasta perioada poate fi numita perioada senzitiva-fiina cea mai propice in dezvoltarea maxima a fiecarei functiuni,calitati sau cantitati.

Privind particularitatile psihice ale adolescentei 17-18 ani,mentionam ca la aceasta varsta erotizarea senzoriala continua si apare in plus o intelectualizare a acestei dimensiuni.Se stabilizeaza campul visual si chromatic,individual dobandind o capacitate suplimentara in a denumi culorile.La fete apare si o acuitate odorifica specifica.Intereseul pentru activitatea scolra este fluctuant,nu de putine ori aparand perioade cand acestea I se pare anosta,devitalizata si in compensatie,se activeaza deschiderea sa culturala.

Pe plan intellectual,specific este stadiul operatiilor formalecare,este punctual terminus in evolutia gandirii si inteligentei.Apare un nou tip de gandire:logic,dialectic,causal.Astfel spus,gandirea individului evadeaza din perimetrul lui "aici si acum",dominana cu pertinenta si dezinvoltura probleme complexe,ipotetice si,in general,lumea abstractiunilor.De asmenea,in aceasta perioada se dobandesc cateva abilitati noi:

distinctia dintre real si posibil;

utilizarea de simboluri secundare(acela care pot desemna alte simboluri)

coordonarea unor variabile multiple.

Dupa parerea autorilor Epuran M.,(1980);Niculescu M.,(2000),tipul de memorie characteristic acestei perioade este cel de lunga durata,iar in adolescenta prelungita,atat memoria de lunga durata,cat sic ea de scurta durata.

Aceeasi autori afirma ca limbajul prezinta urmatoarele caracteristici:

debitul verbal continua sa creasca,atat cel oral(200 cuvinte/minut),cat sic el sris(14-20 cuvinte/minut)

apare limbajul literar,dar,in acelasi timp,se cristalizeaza si un anumit stil personal de exprimare;

vocabulaul continua sa nuanteze,fiind prezente si numeroase expresii tehnice;

se consolideaza corectitudinea gramaticala a limbii materne;

se stabilizeaza caracteristicile scrisului si ale semnaturii;

apare placerea discutiilor in contradictoriu;

se formeaza o deschidere spre limbile straine,fenomen imucarator daca avem in vedere ca,exista si o abilitate deosebita in aceasta directie.

De asemenea,viata afectiva se nuanteaza si ea in perioada adolescentei.

Emotivitata devine mai echilibrata.Pe fondul acestei deschideri fata de bine si frumos,apar sentimente superioare(intelectuale,estetice,morale),iar cat priveste raporturile cu familia,asperitatile se estompeaza si armonia se restabileste.In alegerea partenerului,modul cum individului se raporteaza la imaginile parentale nu trebuie deloc minimalizat,deoarece,in caz de respingere al acestora,mecanismul alegerii va functiona dupa criterii antimonice sau aleatoare.

Conform opiniilor autorilor Epuran M., (1980,1994);Niculescu M.,(2000),referitor la motivatie,in aceasta perioada,este present intregul set de trebuinte,critice fiind trebuintele sinelui(de cunoastere si estetice).Luand in considerare raportul dintre motivatie si parghia recompense-pedeapsa, s-a constata ca succesul si recompense sunt mai stimulative decat insuccesul si pedeapsa.Aceasta din urma e mai fertile decat indiferenta.Nu se pedepseste un esec pentru ca accentueaza setimentul de insecuritate.In pubertate (si in adolescenta),daca pedeapsa este supradimensionata apare revolta,daca e subdimentionata,apare culpabilitatea.Pentru elevii slabi se recomanda(este mai stimulativa)incurajarea,iar pentru cei buni reprosul discret.

Dupa parerea lui Stanculescu V., (1982);Motroc I.,(1994);Apolzan D.,(2000);Miu St.,(2001);Colibaba-Evulet D.,(2002);Dragnea C.,(2002);Dragan A.,(2002);Radulescu M.,Cojocaru V.,Dragan A.,(2003),capacitatea fizica la juniorii mari imbraca urmatoarle aspecte:

dimensiuni corporale in conformitate cu cerintele modelului de jucator de post;

baterii de teste care sa demonstreze nivelul de pregatire specifica(fizica,tehnica,tactica)sunt bine fundamentate;

variabile ale capacitatii fizice specifice:probe de posturi in care calitatile motrice specifice (precizie,indemanare,viteza,forta,combativitate)sunt implementate in principalele elemente tehnice si actiuni tactice este individuale;

capacitatea ppsihica va fi apreciata prin calificative sau semen care sa consemneze prezenta(+) sau absenta(-) uramtoarelor calitati psihice:viteza si calitatea gandirii operative,viteza de receptionare a informatiilor(legate de atentie),tipul de atentie manifestat,precizia perceptiilor spatiale si temporale,timpul de coincidenta,viteza de reactie motrica,privirea periferica,reactiile kinestezice,capacitatea de diferentiere a fortei musculare implementata in procedeele tehnice fundamentale(pase,tras la poarta,degajari,deposedari),viteza de alergare si de executie a stereotipurilor dynamic formate,combativitatea si perseverenta,patima pentru practicarea jocului.

Observatiile asupra acestor manifestari psihice trebuie facute atat in procesul de pregatire cat si in cadrul jocurilor oficiale(Epuran M.,1994; Niculescu M.,2000)

In ceea ce priveste particularitatile fiziologice caracteristice varstei de 17-18 ani,musculature bine reprezentata,acompaniata de o buna coordonare neuromotorie si o capacitate crescuta de invatare,asimilare si fixare,constituie baze ale ameliorarii capacitatii de performanta la acaeasta varsta.

Aceasta faza este o a doua etapa(dupa cel de-al doilea stadium scolar)de ameliorare a performantei motrice,cand accentual se poate pune pe volum si intensitate.Acest lucru este dictat si de stabilizarea secretiilor hormonale si,in principal,a axului hipotalamo-hipofizar implicat in eficienta reglarilor corspunzatoare.

Adolescenta este perioada de perfectionare a tehnicii si de dobandire a tuturor cailtatilor fizice,specifice unei discipline sportive.Echilibrul proportiilor corpuuli,atingerea nivelului de la adult a parametrilor biologici si funstionali,stabilitatea psihica si nivelul intellectual,fac ca aceasta etapa sa fie considerate a doua varsta de aur a invatarii.

Exista o deosebire neta intre pubertate si adolescenta.Aceasta noua etapa,adolescenta,poate fi caracterizata ca o etapa de schimbare a propietatilor corporale,de perfectionare functionala,si anume:tesutul muscular se dezvolta mult si subcutanat apare un stat cutanat de grasime;coloana vertebrala isi delimiteaza curburile,adolescentul prezentandu-le pe toate(cervicala,dorsala,lombara)ca o cerinta obligatory pentru o postura corecta bineinteles cu conditia de a se incadra in limitele fiziologice;statura continua sa creasca,limitele la 17-18 ani fiind cuprinse intre 1,75-1,85 m..

Conom opniilor autorilor Epuran M.,Motroc I.,(1996),in perioada adolescentei efectul anabolizant proteic al hormonului de crestere este preluat la baieti de hormonii masculini,iar muschii scheletului raspund la testosterone,marindu-si greutatea si dimensiunile fibrelor.La 18 ani capacitatea vitala ajunge la 4000-4500 cm3,iar frecventa respiratorie(care scade concomitant cu inaintarea in varsta) ajunge la 15-18 respiratorii/min(frecventa adultului).Apneea voluntara se amelioreaza depasind un minut,iar la 18 ani globulele rosii ating 4-4,5 milioane si globulele albe 6000-7000.Cantitatea de hemoglobina este de 80-97% apropiindu-se de valorile adultului,iar secretia hormonala prezinta si ea unele aspecte particulare.

Pe de alta parte lupta continua pentru minge,raspunderea morala in fata echipei,momentele de mare dimensiune din timpul unor faze fierbinti,reprezinta un adevarat stress fizic si psihic pentru fiecare jucator.In aceste conditii hiperexcitabilitatea corticala este sustinuta prelungita,intarita de hipotalamus,producandu-se secretia hormonului hipofizar adenocorticotrop(ACTH)care,la randul sau comanda productia sporita de hormoni corticosuprarenali (cortizol,cortizon).De asemenea,invingerea emotiilor puternice,relaxarea binefacatoare,stapanirea de sine,sunt calitati de mare prêt pentru fotbalistii juniori,de multe ori deficitari in asemenea situatii.

Dupa parerea autorilor Ardeleanu C.,(1972),Motroc I.,(1996) Radulescu M. (1984),particularitatile somatice sunt descries astfel:dezvoltarea organismului se apropie de maturitate;aparatul cardiovascular isi incheie dezvoltarea spre sfarsitul perioadei creste volumul si greutatea miocardului,iar reteaua vasculara a muschilor scheletici si a celorlalte organe periferice se mareste.De asemenea pariscularitatile funstionale sunt prezentate in urmatoare maniera:frecventa cardiaca si tensiunea arteriala sunt in general apropiate de cele ale adultului;frecventa respiratorie se apropie de cea a adultului avand valoarea de de 18 respiratii/minut;oxigenarea tesuturilor se imbunatateste datorita echilibrului dintre dimesiunile inimii si vaselor;glandele cu secretie interna se maturizeaza si se definitiveaza dezvoltand caracterele sociale.

Dupa Stanculescu V.,(1982);Apolzan D.,(2000); Cojocaru V.(2002); Radulescu M., Cojocaru V., Dragan A.,(2003), caracteristicile morfofunctionale sunt descries destul de detaliat.Astfel,urea creste in urina dovedind valoarea crescuta a metabolismului proteic si buna functionare a aparatului renal;s adimite ca in jurul varstei de 17-18 ani creierul atinge greutatea sa maxima,funstiile psihice se dezvolta multilateral prin cresterea diametrelor si perimetrelor corpul se apropie de dimensiunile adultului.Proportiile dintre segmente se fixeaza si raman definitive,organelle ajung la dimensiuni normale iar functiunile lor se incadreaza in sinergia globala a organismului, sistemul nervos ajuns la un nivel corespunzator de dezvoltare controleaza si regleaza acest complex functional.

Asadar, particularitatile morfo-functionale si psihice la 17-18 ani pot crea premise pentru abordarea marii performante,suportul pe care se va dezvolta sportivul.

Consultand literature de specialitate,am constatat ca modelul morfofunctional si psihic la varsta de 17-18 ani care se profileaza pe o serie de caracteristici si sunt esentiale cresterii performantei fiecarui fotbalist junior,include caracteristicile morfologice de baza ale fotbalistilor la varsta de 17-18 ani ce sunt definite de o musculatura bine dezvoltata,muschii marindu-si greutatea si dimensiunile fibrelor,manifestandu-se o crestere a diametrelor si perimetrelor corpului,care asigura apropierea de dimensiunile adultilor.

Cu privire la caracteristicile psihice personalitatea fotbalistilor la varsta de 17-18 ani este intr-o continua dinamica,asupra careia isi exercita influenta scoala,familia,antrenorul de fotbal,gandirea fiind intr-o consexiune puternica cu aceasta formare a personalitatii.Vointa este puternica,fotbalistii fiind capabil de abnegatie si sacrificiu,memoria si atentia ajungand la un grad inalt de devoltare asigura efectuarea unor analize si sinteze psihice cu un grad superior de complexitate.

Asadar,conturarea sistemelor morfologice,functionale si psihice ale fiecarui fotbalist la paramertii optimi ai varstei de 17-18 ani,determina cresterea performantelor sportive ale acestora,fiecare fotbalist fiind o feriga de baza ce participa la dinamismul echipei.

2.8 Obiectivele generale de instruire la echipa de fotbal participanta (C.S.M TGV)

a)     obiective pentru pregatirea fizica generala:

-definitivarea tipului constitutional viguros,abil,agresiv;

-solicitarea progresiva si intensive a pincipalelor grupe musculare si a marilor functiuni,pentru atingerea unor indici superiori ai capacitatii de effort anaerob;

-perfectionarea mobilitatii,supletei si indemanarii.

b)     obiective pentru pregatirea fizica speciala:

dezvoltarea calitatilor fizice specifice cu sjutorul mijloacelor tehnico-tactice;

dezvoltarea,in continuare,a fortei de lovire a mingii cu piciorul si cu capul;

Referat: Necesarul de Bioelemente Minerale Proiect: Identificarea peroxidazei

dezvoltarea fortei si rezistentei de lupta cu adversarul.

c)      obiective pentru pregatirea tehnica:

perfectionarea mijloacelor tehnice specifice pentru sporirea eficacitatii de recuperare,constructie finalizare(obiectiv general).

obiective pentru atac:

-perfectionarea preluarilor sub "presiunea adversarului"

-perfectionarea,pana la maietrie,a tehnicii pressingului,a deposedarilor si a actionarilor asupra mingilor cu traiectorie inalta si joasa.

d)     obiectiv general pentru pregatirea tactica:

2.9 Exercitii pentru invatarea si perfectionarea driblingului

Exercitiul 1

Cu ajutorul a 5-10 jaloane puse in linie cu distanta de 2-3 m intre ele se executa individual conducerea mingiei printre ele ; avand un colectiv de copii/ juniori, executia de inceput se va realza la o viteza redusa, urmand apoi marirea acesteia, dupa cateva executii .

Pentru ingreunarea exerctiului, in locul jaloanelor se vor plasa 5-10 dintre subiectii executiei; acestia vor avea rolul de a ingreuna trecerea adversarului cu mingia la picior, deci nu vor fi mobili si vor ingreuna executia driblingului si finalizarea exercitiului.

Exercitiul 2

Individual se executa conducerea mingiei in jurul terenului de joc sau a unei portiuni de teren cu executie de artificii tehnice,la alegere la inceput la o viteza redusa apoi cu se mareste viteza de executie si exeercitiul se va realiza si cu schimbarea directiei de deplasare.

Exercitiul 3

Cu ajutorul a 3 executanti exercitiul se realizeaza dupa cum este prezentat in fugura urmaotare: jucatorul A situat la centrul terenului va primii pasa de la jucatorul B situat in extrema dreapta a terenului ; jucatorul A va primii mingia, va executa conducerea ei in cea mai mare viteza pana aproape de jucatorul C, pe care va trebuii sa il depaseasca cu ajutorul executiei driblingului, dupa care va finaliza executia cu sut la poarta.

Exercitiul 4

Subiectul A al exercitiului va executa trecerea printre jaloane pe una din laturile terenului ; in apropierea careului advers , dupa ce trece de toate jaloanele va centra catre subiectul B care va finaliza executia cu sut la poarta; executia se realizeaza de pe ambele parti ale terenului .

Exercitiul 5

Pe o jumatate de teren subiectul B paseaza catre subiectul A care va conduce mingiea in viteza catre centrul terenului, va executa dribling pentru trecerea de adversaul C ; dupa aceasta trecere va pasa catre subiectul D , se va deplasa catre poarta demarcandu-se pentru reprimirea pasei de la subiectul D si va finaliza.

Capitolul operational al lucrarii - Capitolul III

3.1 Metode de cercetare

Am folosit pentru contruirea, desfasurarea si interpretarea acestei cercetari urmatoarele metode : Metoda documentarii : documentare bibliografica, - documentare computerizata; Metoda observatiei; Metoda testelor; Metoda statistico-matematica.

Antrenamentele sustinute in vederea realizarii experimentului s-au desfasurat in cadrul clubului sportiv CSM Targoviste, cu acordul si sprijinul domnilor profesori Ion pitaru si Tobosaru.

3.2 Subiectii cercetarii

Subiectii care au fost suspui experimentului practica fotbal de la varsta de la varsta de 8-9 ani .

In urmatoarele doua tabele vor fi mentionate cele doua grupe de copii si juniori ale echipei CSM Targoviste.

TABEL NOMINAL CU JUCATORII GRUPEI 1996 ( COPII )

Antrenor : Tobosaru

TABEL NOMINAL CU JUCATORII GRUPEI 1993/1992

( JUNIORI )

Antrenor : Ion Pitaru

CAPITOLUL IV

Tehnologia de actionare si rezultatele obtinute la probele de control

4.1 Descrierea probelor de control

Pentru a aprecia nivelul dezvoltarii indicilor motrici al fotbalistilor juniori, a fost intreprins un experiment, unde rezultatele celor doua echipe au fost comparate cu baremurile F.R.F. Probele pe care le-am folosit in vederea desfasurarii experimentului au fost urmatoarele :

. 30 m - alergare de viteza

. Saritura in lungime de pe loc

. Alergare 12' (m) - alergare de rezistenta

. 30 m dribbling - conducerea mingii contra timp

. 5 x 30 m - alergare de viteza

. Transmiterea mingiei la distanta

Rezultatele la proble de control in cadrul testarii initiale ale echipei de juniori ( 1992/1993)

4.3 Rezultatele la proble de control in cadrul testarii initiale ale echipei de copii 1996

Capitolul V

Prezentarea si interpretarea rezultatelor cercetarii

5.1 Parcursul echipei C.S.M. Targoviste

Fisa de inregistrare nr. 1

C.S.M. Targoviste -

5.2 Concluzii

Urmarirea procesului instructiv-educativ desfasurat la nivelul echipelor de juniori a aratat o crestere a preocuparii antrenorilor pentru pregatirea fizica, realizata fie printr-o atentie mai mare acordata acestui factor al antrenamentului , fie prin cooptarea in echipa tehnica a unor specialisti din alte domenii.

Studiul literaturii de specialitate, referitoare la particularitatile de varsta si performantele realizate de multi jucatori de 17-18 ani in fotbalul de mare performanta, duce la concluzia ca la acest esalon procesul de pregatire, dupa structura si continutul sau, trebuie sa se apropie de procesul de pregatire al jucatorilor seniori.

Analiza de pregatire a juniorilior I , scoate in evidenta faptul ca este necesara o foarte buna pregatire fizica pentru a avea suportul necesar intreprinderii de noi actiuni tenico- tactice si de a perfectiona actiunea de dribling in cadrul jocului de fotbal.

Din cercetarea realizata se poate constata ca factorul antrenamentului sportiv pregatirea fizica sta la baza pregatirii fotbalistului.Randamentul actiunilor tehnico-tactice specifice unui meci au la baza o pregatire fizica minutios realizata.

Din fisele de observatie anexate acestei lucrari se evidentiaza numarul crescut de actiuni de atac, actiuni construite cu ajutorul mijloacelor tehnice in cadrul carora se incadreaza si actiunea de dribbling, ajungandu-se la multe actiuni incheiate cu centrare sau finalizare.

5.3. Propuneri

Programarea continutului antrenamentului juniorilor fotbalisti sa se faca tinandu-se cont de particularitatile somato-functionale specifice fiecarei varste si de obiectivele prioritare de instruire.

La nivelul juniorilor A sa se acorde o atentie sporita insusirii corecte a tehnicii de alergare, saritura sau aruncare, precum si folosirii adecvate a exercitiilor din scoala alergarii si a sariturii. Nu trebuie neglijata astfel importanta tehnicii de baza la varstele de juniorat nici aspectul tactic.

Folosirea acestor exercitii specifice jocului de fotbal va creea premisele realizarii in bune conditii a pregatirii fizice generale si multilaterale, fara de care nu este posibil progresul ulterior al jucatorilor.

Datele privind dezvoltarea somatic ape fiecare varsta, cele referitoare la valorile probelor de pregatire fizica , sunt concretizari care pot oferi un termen de comparative pentru toti cei care se ocupa cu instruirea juniorilor si a copiilor.