Cursuri de inot Cum invata incepatorul tehnica (corecta) de inot.?

Cum invata incepatorul tehnica (corecta) de inot . ? 

            Dintre formele cunoscute cel mai ades, acest lucru, se face prin imitarea miscarilor celor din jur. Ca forma de invatare si complementar ca o calitate importanta a comportamentului, imitarea usureaza adaptarea  copilului incepator la cerintele activitatii si a obisnuirii sale cu mediul inconjurator. 

            In cazul sportului, a inotului  imitarea este foarte des intalnita - prin exemplul sau prin demonstratiile antrenorului, monitorului, cel mai ades prin observarea altora care atrag atentia executantului interesat.

            O nota ar trebui sa retina cel care conduce activitatea: imitarea nu poate fi comandata 'dictatorial' ci stimulata pedagogic oferind copilului un camp larg de initiativa, suficiente de multe incercari cu erorile lor inerente.

            Totusi, reusita invatarii miscarilor de inot nu poate fi atribuita in totalitatea unui ansamblu de 'imitatii' (care reprezinta activitatea 'primului sistem de semnalizare').

            Aceasta trebuie completata cu forta sugestiva a cuvintelor ('al doilea sistem de semnalizare'); comunicarea -  prin explicatii directe, lectii (sau mini-lectii) teoretice (vezi Intuitia, cap.II, Comunicarea, capitol anterior dezbatut). 

            Monitorul experimentat, antrenorul bun practician, de multe ori un anonim nestiut chiar, ar trebui sa poata aplica, in activitatea sa de predare a tehnicii - un algoritm cu care reproduce, poate repeta conditile prielnice unei invatari reusite a tehnicii (ALGORITM -dupa numele matematicianului arab AL HOREZMI, sec.IX d.H.).

            Alogitmul selectat pentru invatarea inotului poate fi reprezentat, condensat, dintr-o posibila definitie, adica: "Ansamblul operatiilor de baza, elementare care sunt caracteristice, specifice unui fenomen, mecanism repetabil (in cazul nostru - motricitatea avand originea in SNC), care, pe masura ce este repetat aidoma,  aplicarea lui va conduce, sigur si logic, la reproducerea, la progresul si la finalizarea unui fenomen / exercitiu de baza, a unui mecanism / deprinderi, in cazul nostru invatarea progresiva a inotului etc."

(Algorithm-vezi Oxford Dictionary of Sports Science & Medicine, pag. 24 )

03.04 b    B.E.S.T. -

TEST DE EFICIENTA BIOMECANICA LA INOT

(BIOMECHANICAL   EFFICIENCY  SWIMMING  TEST )

            Reprezinta o inovatie in testarea capacitatii tehnice a unui individ care doreste atingerea unei perfectiuni de inaintare in apa.      

Denumirea provine din abrevierea titlului si intamplator indica in engleza mesajul 'cel mai bun'. 

Eficienta optima la inot este realizata atunci cind se incearca obtinerea unei viteze superioare in compania economiei de miscari, adica, 

'la cea mai mare viteza -

. . cele mai putine miscari'

Conform formulei BEST = din valoarea constanta 100 (aleasa aleator . ! ) - este scazuta suma aritmetica a valorilor realizate ca timp de inot/50m si numar de miscari, de cicluri efectuate cu bratele (adica numarul de secunde/50m + numarul de miscari/5om).;

de ex.: 32'' + 43 cicluri = 75 . scazute din 100 = 25 puncte, care pot indica matematic si cu un efort mental minim, eficienta prestatiei la un moment dat.(*)

[[ in varianta perfectionata a conceptului BEST apare in locul valorii '100' [valoare constanta] o alta valoare, la fel constanta si anume 'Indicele Personal de Alunecare' / IPA - fiind stiut ca, logic, fiecare corp care pluteste [corpul uman, o barca, un vapor], indiferent de consitutie.., conform formulei de calcul dezvoltata de constructorii de nave [formula Frude] inaintarea, alunecare corpului depinde de Lungimea corpului , de greutate [Kg/ corp, in cazul nostru] si de latime [ am ales dimensiunea circumferintei sub axilare / ca la croitor]]

in final: conceptul BEST foloseste o formula de calcul matematic [ usor de realizat, mental, in apa fiind] in care intra valoarea IPA [ca valoare constanta, permanenta, deci usor de retinut de catre sportiv / ea se poate schimba daca in desvoltarea morfologica a copului intervin modificarii importante legate de crestere, de kilograme etc.] si suma data de Numarul de secunde realizat pe distanta de 50m + Numarul de vasliri prin care este realizata prestatia inotatorului, astfel BEST = IPA - [Nr. sec.+ Nr. de vasliri] . puncte ale Eficientei de inaintare.

            Aceste exercitii trebuie sa apara de timpuriu in activitatea de instruire (daca se tinteste dobandirea unei maiestrii . !). Un exercitiu premergator poate fi cel in care elevului i se recomanda sa inoate un numar fix de miscari - obiectivul fiind ca din aceste putine miscari el sa inainteze cat mai departe (execitiul incepe cu evolutii in apnee / 'inot scoala' si, treptat, odata cu automatizarea respiratiei se va indica 5 cicluri cu respiratia la 2 brate, sau 6 cicluri cu respiratia la 3 brate etc.)

            Aplicarea acestei conduite in cazul inaintarii prin apa ofera executantului certitudinea ca tehnica sa este corecta si mai ales adecvata capacitatii personale de efort, la un moment dat.; in cazul pregatirii copiilor, respectarea 'formulei' ii fereste de suprasolicitare (executiile pripite, fortate, 'primul cu orice pret') si obliga la folosirea unor parametri optimi de efort (tempo lung, vasliri puternice, tehnica cea mai corecta).

            Conceptul acesta nu este nou, nou este modul de abordare, prezentare in cazul inotului sportoiv; faptul ca inca din antichitate s-a ajuns la un standard de intelepciune cu aplicare universal-valabila prin expresia 'grabeste-te incet !' (in latina 'festina lente') ne permite sa apropiem continutul acestui aforism de metodica inotului - 'ce este mai bine decat sa inoti cat poti tu de repede dar cu grija de a efectua o economie mare de miscare'

CURSUL DE INITIERE LA INOT

            Organizarea concreta a invatarii, initierii ia forma unui curs de lectii, cu durata fixa (numar de zile, de lectii, de ore), pe grupe unitare ca sex, varsta, ca nivel al experientei motrice si egale ca numar de cursanti (**).

            Astfel organizat, cursantii participa la lectii planificate, cu continut pedagogic, metodic adecvat nivelului lor, beneficiind de indrumarea unui monitor (antrenor, instructor) care, folosind experienta sa si cunostiintele de specialitate va facilita tuturor cursantilor formarea unitara, complexa a 'simtului apei' in compania unor actiuni motrice coherente care sa determine plutirea, alunecarea, inaintarea prin apa in mod natural si economic.

Obs: la Cap. IX- Antrenamet. Cap X- Concurs  si la Anexa 9 implicatiile conceptului BEST vor fi pe larg dezbatute.

** Succesiunea sarcinilor a 12 lectii (un ciclu) programate pentru formarea deprinderii de a inota sunt redate graphic in Anexa nr. 2

            Principalele metode folosite de monitor sunt 'demonstratia' + 'explicatia', exersarea cursantului trebuind a fi condusa spre atingerea perfectiunii sub indemnul exercitiilor repetate, a jocului si intrecerii.

            Cursul de initiere nu trebuie adus la nivelul unui 'scop in sine' (interese mercantile, ambitii personale), cursantii nu vor fi in nici un fel fortati sa 'faca' ce vrea monitorul ci vor fi indemnati sa iubeasca apa, soarele si miscarea.

            Paralel cu acest curs se va face un control epidemiologic si al  starii de sanatate, vor fi folosite metode, mijloace de 'calire a organismului', vor fi explicate pentru a fi practicate regulile, masurile, exercitiile de securitate si salvare de la inec, cerintele disciplinare legate de igiena, de asociere a altor discipline sportive (gimnastica) etc.

Iata, orientativ, un posibil test de -

EVALUARE A  DEPRINDERII DE A INOTA

1/ Nivelul executiilor pe uscat:   /____/

2/ Are buna orientare in spatiu:  /____/

3/ Are echilibru 'stand in colac': /____/

4/ Sta intins' in colac:       /____/

5/ Sta 'relaxat' / 'incordat' :        /____/

6/ Se 'agata' de tot ce poate ..: /____/

7/ Poate folosi 'pluta':      /____/

8/ Se lasa 'remorcat' relaxat:     /____/

9/ Poate schita miscarile cu picioarele

fara a fi deosebit de incordat:   /____/

10/ Accepta sa stea cu 'barbia' aproape

de suprafata apei, colacului:     /____/

11/ Accepta sa renunte usor la folosirea

colacului, monitorului:               /____/

12/ Consimnte sa sara in apa:   /____/

* cu ajutorul monitorului -          /____/

* singur si apoi ajutat:       /____/

* fara ajutor, se tine de margine:   /____/

Referat: Necesarul de Bioelemente Minerale Proiect: Identificarea peroxidazei

13/ Baga capul sub apa:           /____/

14/ 'Sufla', bolboroseste apa:   /____/

15/ Renunta la sprijin>margine:  /____/

16/ Are rabdare sa pluteasca:    /____/

17/ Pluteste in pozitie corecta:   /____/

18/Are miscari bune de picioare: /____/

19/ Are miscari bune de brate:    /____/

20/'Calca' apa +  respiratie:       /____/

            Criteriul cel mai usor de sesizat de incepator sau de Dvs. este faptul ca executand, exersand miscarile cerute, cursantul simte ca inainteaza; cand acesta se misca, vasleste fara a inainta este semn ca tehnica nu-i bine aleasa iar el trebuie sa devina mai atent, vigilent cu aceste miscari !

XXX

            Initierea s-a incheiat . poate incepe invatarea coordonarilor intre brate, picioare si respiratie, la inceput pe distante mici apoi din ce in ce mai lungi

            Asta este egal cu alta dimensiune, adica cu raspunderea 'muncii' acceptate,

cu  efortul voluntar asumat printr-o motivatie optima:

- imi place inotul si vreau sa devin sportiv !

INSTRUCTORUL

            Cel care are aceasta frumoasa misiune este instructorul, monitorul de inot.

            El reprezinta prima treapta (profesionala) in ierarhia calificarii in specialitate a unui viitor antrenor; este 'ucenicul' antrenorului si-l ajuta in mod direct si practic in buna organizare, desfasurare a pregatirii.

            Instructorul, monitorul nu necesita obligatoriu studii de specialitate dar este de preferat ca el sa aibe experienta sportiva personala si un contur pozitiv al conduitei vis-à-vis de raspunderea directa ce o are fata de viata si sanatatea copiilor aflati in subordinea sa.

            Totusi, un instructor trebuie sa fie recunoscut de autoritatea locala sportiva care-i va inmana un carnet oficial de instructor voluntar, carnet care-I da dreptul la libera profesiune in conditii de angajare temporara pe baza unui contract de munca legal intocmit.

            Iata succint suita de conditii si cerinte necesare atestarii unui viitor instructor, monitor voluntar:

            - varsta minima de 16 ani;

            - sa fie un bun inotator si  demonstrant a tehnicii celor 4 procedee;

            - sa fie bine instruit in manevrele si tehnicile de salvare;

            - sa aibe tact si dragoste pedagogica pentru profesie si elevi;

            - sa fie un functionar disciplinat care colaboreaza cu conducerea.

            In aceste conditii putem spune ca 'initierea  la  inot' este termenul care se refera la prima parte a ceea ce numim noi metodologic - stagiul de invatare (I) a  inotului (sportiv) al carui continut se refera la : 

- acomodarea si imprietenirea cu apa,

- plutirea pasiva si cu miscari de 'calcarea apei' + 'bobing' (scufundai libere),

- inaintarea cu mijloace ajutatoare (colac) si cu miscari defalcate (cu picioarele mai ales),

- eventual cu coordonari simplificare (controlul respiratiei) pe distante scurte ('inot scoala').

            Obiectivele intermediare ale acestei etape sunt legate de sfera afectivitatii (copilului sa-I placa a sta si a se juca in apa), sa colaboreze cu monitorul pentru a se integra disciplinat in alura de munca (chiar daca sub forma de joaca), si sfera motricitatii prin acele miscari care-I satisfac (fie prin miscari alternative-Craul, Spate , fie cele simultane Bras) si care pot 'decide' care ar fi procedeul tehnic personal ce va fi adoptat de copil in perspectiva sa sportiva.

            Pentru acest stagiu sunt organizate cicluri de lectii, de regula in bazine cu apa adanca, cu numar variabil si aleator de lectii in cuprinsul unui ciclu saptamanal, de regula lectii platite ('invatare' este totusi o 'investitie' importanta . ), intr-un cadru organizatoric (adminstrativ, functional, igienic) perfect adecvat si modernizat.

            Exercitiu de testare, control al anvansarii in formarea unei deprinderi obisnuite de inot este descris astfel (variante) :

-  candidatul sare in mod liber in apa adanca (avand instructorul in imediata sa vecinatate),    

-  inainteaza minimum prin miscari de 'calcare a apei' - cca. 3-4 m,

-  se opreste, executa o simpla scufundare superficiala, dupa care,

-  raspunde verbal la o intrebare pusa de examinator, apoi,

-   se reintoarce spre margine unde asteapta 'verdictul' examenului.

            In mai multe centre de initiere se procedeaza si la participarea demonstrativa a intregii grupe la un concurs (de regula pe latimea bazinului), cei care reusesc vor fi selectionati pentru sectiile de performanta.

            Iata un formular tipizat care ar trebui sa preceada inscrierea la centrul de invatare:

PISCINA

CURSUL DE INOT . . . ..

                  Aviz medical: APT / INAPT

FISA DE INSCRIERE Nr. . . . .                  Data . . . . . . .

Nume, prenume, anul nasterii, telefon:

parintii: nume, prenume, telefon,

prof. .,

tel .

Cursantul are urmatoarele obligatii:

1. sa doreasca a invata inotul (din dpdv pedagogic sunt excluse cazurile de alintare, rasfat, insubordonare).

2. sa aibe avizul medicului ca este apt/sanatos (au fost enumerate situatiile cand inotul este contraindicat;

3. sa fie acceptat de profesorul monitor, adica: sa treaca primul test de acomodare cu mediul (bazin, apa, profesor etc.) si numai dupa acest test va putea solicita inscrierea conform orarului de lucru.

4. O lectie are durata de 90-120 min. si se compune din exercitii din gimnastica inotului, exercitii defalcate din tehnica procedeelor de inot sportiv, intreceri cu tehnica globala si alte forme de control,  jocuri.(vezi Anexa 1)

  CONSIDERATII DESPRE INVATAREA INOTULUI

            La ora actuala invatarea inotului este apreciata ca un inedit proces instructiv-educativ sprijinit de o metodologie cuprinzatoare, variata, cu o suita de cerinte organizatorico-medicale - toate menite a prilejui invatarea corecta si rapida a deprinderii de  inot-elementar - ('calcarea apei') sau a tehnicii sportive (a celor 4 procedee oficiale de concurs).

            In timp, putem spune ca prima pledoarie pentru o asemenea apreciere apare la 1538 prin cartea 'Colymbetes - arte de sive natandi' autor Nicolas Wynnman, apoi apar tot mai multe incercari de a asocia invatarea inotului la sarcinile scolare (sfarsitul sec 18, in lucrarile Conventiei de dupa Revolutia Franceza -1796, apoi in Germania, Anglia, Franta, SUA, Danemarca, s.a.), sub supravegherea stricta si responsabila a unui monitor, cu sau fara materiale ajutatoare (colac, bete, franghii), in bazine special construite (stranduri publice) sau cele oferite de mediul natural (litoral, lacuri, rauri).

            In tara noastra invatarea inotului (in termeni sportivi, de performanta) este remarcata ca activitate distincta inca din anii 1930 (anul infiintarii FRN) si mai ales dupa deschiderea bazinului Floreasca (bazin acoperit, 1950) care alaturi de multi alti numerosi antrenori din provincie Cluj, Oradea, Arad, Sibiu, Tg.Mures, Resita sau Lugoj au promovat un sport mereu aflat in dificultate.

            Se poate aprecia ca invatarea inotului este un proces bivalent in care sunt regasiti in perfecta armonie atat 'incepatorul' nestiutor cat si 'profesorul atotstiitor'; primul trebuie sa fie dispus a asculta sfaturile oferite de cel de-al doilea - al doilea trebuie ca prin forta explicatiei secondata de o corecta demonstratie sa convinga pe primul ca numai in conditii de lucru sustinut, atent  si plin de rabdare se poate dobandi o tehnica cat mai corecta, chiar daca nu toti incepatorii vor putea ajunge campioni sau recordmeni.

            Poate ca ne repetam . dar expresia perfecta a invatarii inotului in conditii optime de tehnica si eficienta este data de formula BEST in care, in forma cea mai concisa,  se cere ca executantul sa inainteze cu 'cea mai mare viteza folosind cele mai putine miscari'!

  'PLUTA'  VERTICALA

            Pluta verticala - un prim exercitiu serios (un test) menit a da incredere incepatorului ca, totusi, se poate pluti . .              Fiind in cea mai dificila pozitie dar asistat perfect de instructor, incepatorul poate initia tentativa de a pluti vertical - ii trebuie semnalata necesitatea 'rabdarii' de a pluti, deci timpul strict necesar pentru ca plutirea sa se poata manifesta mai intai fizic apoi acceptata mental .

            Concret, dupa ce corpul se scufunda avand sprijin cu palmele (brate intinse) pe margine (a), la un semnal discret al instructorului elevul ridica degetele, palmele de la punctul de sprijin, stand nemiscat(b).            

            Dupa cateva secunde plutirea va incepe sa se manifeste, ea se datoreaza prezentii aerului in plamani si a densitatii specifice mici a corpului scufundat (cei cu 'oase grele' vor avea de suferit o intarziere, fapt pentru care li se va permite sa apuce cand doresc batul oferit de instructor . )(c)

 (* frafica din Schwime, K. Scharmm, Sportverlag Berlin, 1988 si INOT Manual metodic M-. Olaru, 1982)

            Exercitiul este precedat de cateva mici incercari de scufundare avand sprijin continuu pe marginea bazinului. La aceste scurte scufundari se va lamuri faptul ca apa are tendinta de a patrunde in nas, urechi, ochi, de a acoperi parul etc. dar daca elevul este prudent, va invata sa sufle aer pe nas si astfel va scapa de apa de acolo inca inainte de a reveni la suprafata iar la revenirea propriu-zisa sa nu deschida imediat ochii pentru a-i lasa apei timpul necesar de a se scurge; in plus trebuie recomandat convingator ca:

-        intrarea in apa, scufundarea poate fi rapida - in schimb, revenirea   trebuie sa se faca cat mai incet (a) iar

-        inspiratia care precede scufundarea trebuie sa fie de amplitudine medie, mica,  deoarece, altfel o cantitate prea mare de aer ii va produce o crispare a musculaturii toracale sau chiar a intregului corp care rigid fiind va avea mereu tendinta de dezechilibrare (b).

            Acest lucru se poate observa totdeauna cand, exact ca la o bucata de lemn, asupra carei actionam intr-un punct oarecare, se manifesta tendinta clara de a se dezechilibra bucata in intregime, pe cand corpul relaxat poate reusi o echilibrare mai buna si sigura. (vezi Anexa nr. 1)

MOBILITATE pentru tehnica BRAS,

(*grafica din Plavanie, Makarenko, Fizkultura i Sport, 1984, Moscva)

            Grafica folosita de specialistul rus, un renumit cercetator, menita a orienta reprezentarea a ceea ce inseamna o buna mobilitate a labelor si gambelor aduse in rotare externa in articulatiile genunchiului si a gleznei specifica tehnicii bras (flexie dorsala).

            Pozitia aceasta va oferi executantului cea mai buna 'prindere' a apei in momentul vaslirii. Aceasta mobilitate nu poate fi dezvoltata usor, mai ales la adulti, ei se vor 'multumi' cu atat cat pot . , dar la copii poate fi dezvoltata in mod predilect la partea de lucru pe uscat, chiar cu debutantii. 

(*grafica din Fahnemann catalogues, Bockenem, 1976)

Mobilizarea corpului pentru a exersa pozitia labelor si supletea trunchiului..

            In ceea ce priveste cealalta pozitie, proprie procedeelor craul, spate sau delfin labele, spiturile sunt mentinute in pozitie intinsa, in flexie plantara, avand labele usor orientate median, fapt ce va oferi picioarelor o suprafata mai mare de lovire a apei (cu ristul ca la fotbal . ).

            Multi copii nu sesizeaza aceasta intindere si mai ales aducerea mediana a varfurilor (in 'coada de peste') si asa se face ca la intentia de a bate apa pentru a inainta - efectul este exact invers, ei simt ca 'merg ca racul' . de indata ce acest mic (dar important ) defect dispare inaintarea este asigurata cu succes.

(*grafica din I.V.Vrjesnevskii, Fiukultura I sport, 1965, Moskva)

            Un exercitiu de corectare inedit, ciudat la prima vedere, este cel in care incepatorul, ajutat de colac, la care se vede cert ca nu reuseste sa inainteze, este indemnat sa ridice pluta peste suprafata apei, exact cum ar tine deasupra apei, pe orizontala, o tava plina cu pahare . Astfel el va simti instinctiv nevoia de as intinde cat mai mult picioarele; labele vor adopta pozitia corecta iar inaintarea se va realiza imediat, fara eforturi .(vezi cap. IV Legea a 3-a a actiunii  / reactiunii' - Newton)

    GESTUL, GESTICA, INDICATIILE  ANTRENORULUI

            Aflat in apa, inotatorul este mai greu abordabil prin comunicarea verbala (asa cum auzim sfaturile antrenorilor de fotbal !); cel care doreste sa intervina totusi si in aceste conditii (corectarea unor greseli, atentionare etc.) va folosi o serie de gesturi plastice, sugestive, cu sens de a stimula imitatia sau a releva simbolul intr-un 'cod', un limbaj al semnelor stabilit sau obisnuit de mai mult timp.

            Maniera este general acceptata si totusi ea nu ar trebui sa fie folosita de antrenorii seriosi, care lucreaza organizat si metodic - deoarece tradeaza superficialitate sau inclinatia de a 'tutela' sportivii, carora li se estompeaza personalitatea si spiritul de raspundere. Deci - fara prea multe semne . !

            Sportivii de certa valoare nu sunt deloc condusi prin 'semne'.! Despre administrarea traditionalelor injuraturi . , nici nu poate fi vorba ! Iar in cazul invatarii inotului - 'aruncatul in apa' este contraproductiv (este admisa ideia de a 'prilejui', facilita incepatorului prea temator, o intrare 'neprevazuta' in apa , exact pentru a-i demonstra nu are nimic de pierdut , eventual doar teama, frica, totul depinde de tactul si profesionalismul instructorului decis sa nu provoace resentimente perpetue elevului.)

10.   CURIOZITATEA  SI  INOTUL

            In sprijinul unei invatari cat mai perfecte, corecte trezirea curiozitatii reprezinta alternativa anihilarii fricii de apa (hidrofobiei); prin curiozitate, prin cunoasterea mediului nou (apa), curajul se amplifica iar sentimente cum ar fi neincrederea, dependenta stricta de instincte vor disparea treptat si astfel acestea vor fi inlocuite prin curajul dat de propria‑i incredere, clarviziune, intelegere a cat mai multor semnale, informatii legate de apa.

            Curiozitatea poate fi asociata de exersarea, plina de rabdare, a exercitiilor ‑ algoritm alese  de antrenor in scopul atingerii obiectivului propus.    

            Curiozitatea inseamna adaptarea la specificul inotului a metodei pedagogice de 'invatare prin descoperire'.

   RABDAREA SI INOTUL

            Orice proces de invatare solicita din parte elevului aceasta calitate.

            In cazul invatarii inotului rabdarea are ceva mai multa importanta: este nevoie absoluta de rabdare pentru a vedea, sesiza ca plutirea corpului se manifesta cu adevarat.     Pentru acest lucur instructorul va  face cat mai accesibila intrarea in apa, apoi, imersia capului si in final renuntarea la sprijinul de plutire. Daca elevul reuseste sa stea, cat de cat, nemiscat efectul de putire va incepe sa se manifeste si astfel va creste increderea elevului in succesul actiunilor sale. Rabdarea este inceptul increderii ca invatarea inotului nu este greu de realizat.

   JOCUL SI  INVATAREA INOTULUI

            In cazul incepatorilor care deprind miscarile de inot si in conditiile stiute de 'criza de timp' specifice zilelor noastre.., jocul in apa reprezinta, totusi,  o certa alternativa de imprietenire cu apa a celui 'adus' la bazin si 'lasat' in grija monitorilor . .

            Jocul in apa ofera posibilitatea dezvoltarii unei experiente motrice mai ample, reuseste sa creeze un climat de buna-dispozitie si incantare, conditii atat de necesare copiilor tematori si putin dispusi sa intre in apa.

[ Remarcati, fata sta mai aproape de apa.., baiatul se fereste parca . , este un adevar inedit controlat si prin inot - fetele se adapteaza mai usor la conditiile schimbate..!!!]

            Legate de invatare progresiva a miscarilor - Jocurile cu tema - pot contribui la insusirea in mod firesc a pozitiilor sau a miscarilor elementare care vor compune in scurt timp deprinderea de a inota; ele pot fi improvizate de monitorul care dispune de oarecare fantezie si tact pedagogic, care trebuie sa introduca mereu in lectie jocuri care sa dezvolte inclinatia de a se intrece si competitivitate (corectitudine), elemente care vor reprezenta cadrul general de practicare a inotului in continuare (ca viitor sportiv . ).

            Exista monitori, determinati de diverse cauze, care adopta Jocul ca un mijloc principal (unic !) de invatare a inotului; nu este cea mai buna maniera de abordare a activitatii; jocul trebuie inteles ca un mijloc ajutator in realizarea sarcinilor legate de invatare a unor miscari precise, exacte, corecte, controlate urmare a unei 'munci serioase' si nu 'la intamplare' .

13.   CURAJUL SI   INOTUL

            Practicarea, dar mai ales invatarea inotului are la baza si aceasta trasatura de caracter, cei curajosi sunt mereu in frunte!

            De fapt incepatorul autentic, care nu are decat informatii vagi despre ce urmeaza sa faca este in situtia celui care incearca sa faca (mai ales pentru prima data) o injectie, o banala injectie . .

            Curajul unora poate fi si nerealist: atunci cind pericolele apei sunt ignorate, riscul producerii unui accident creste considerabil.

             De cele mai multe ori, intebat fiind, instructorul spune ca prefera un elev  'temator' (prudent, dispus sa asculte) unui 'curajos' (ce risca inconstient ordinea naturala a lucrurilor) chiar daca cu primul are mai mult de lucrat.

            In prima faza, lipsa curajului trebuie inlocuita (pedagogic) cu trezirea curiozitatii, secondata de stimularea rabdarii, care reunite prin mestesugul exercitiilor, pot trezi, treptat sentimentele increderii in reusita propriilor capacitati.

            Curajul este intim personalitatii sportivului, fiind mereu prezent la antrenamente sau, mai ales, la concursuri; Curajul poate fi  egalul  'indraznelii', perseverentii, hotaririi, onoarei sportive si merita a fi mereu subliniat de antrenor.

14.  JUCARII, ACCESORII PENTRU INVATAREA INOTULUI

            Imbogatirea 'memoriei' unui copil cu cat mai multe informatii din aria lui de interese (contactul cu apa) este posibil de a fi realizata si prin intermediul unor jucarii simple, de regula obiecte placute , cu proprietati de buna flotabiliate.

            Ele actioneaza asupra sistemului senzorial si chiar asupra motricitatii (stimuland deplasarea in mediu) contribuind astfel la dezvoltarea inteligentei motrice, dezvolta o stare de spirit cu grad ridicat al afectivitatii, contribuie la conturarea personalitatii si mai ales a sociabilitatii. Asemenea jucarii nu ar trebui sa lipseasca din inventarul oricarui bazin de inot sau monitor dornic de a avea cat mai bune rezulate.(vezi Anexa nr.3)

    COLACUL DE INOT

    In randul materialelor ajutatoare, traditionale, care au  menirea de a spori gradul de flotabilitate a corpului aflat in imersie se afla si 'colacul de inot'; el trebuie folosit destul de putin, atat cat sa usureze intrarea fizica in apa, pana sa sugereze, faciliteze incepatorului adoptarea unei pozitii cat mai intinse, serii de miscari controlate, fara a avea 'frica in ochi si suflet' etc.

            La scurt timp dupa debut, colacul trebuie, treptat, desunflat, fapt ce va obliga incepatorul sa execute miscari autentice, naturale si sa renunte la ideia ca 'fara colac nu se poate'