FOTBALUL LA 14-18 ANI

PARTICULARITATI  DE VARSTA

Aceasta perioada, pe care unii autori o impart in 3 subetape-preadolescenta (14-16 ani), adolescenta propriu-zisa (16-18 ani), adolescenta prelungita (18-25 ani), este legata de dobandirea statutului de adult si este caracterizata de intensa dezvoltare a personalitatii, toate acestea in contextul iesirii treptate de sub tutela familiei si a scolii.

Instruirea ramane importanta pentru majoritatea tinerilor, dar ea se nuanteaza in functie de interesele personale, de curiozitatea individuala. Procesul de intelectualizare se adanceste pe fondul aspiratiei spre independenta spirituala si culturala.

In plan somatic, rapidelor transformari, din etapa pubertara, le iau locul  procese mai lente, caracterizate de reducerea cresterii in inaltime (in special la fete) si de cresteri ale perimetrelor si diametrelor segmentare.

Din punct de vedere functional, structurile de coordonare ale sistemului neuro-endocrin se maturizeaza, fapt semnificativ in echilibrarea efectuarii actelor si actiunilor motrice si in reglarea superioara a acestora. Reactiile mimice, gestuale, se controleaza voluntar din ce in ce mai bine, capacitatea de stapanire a acestora devenind activa.

In ceea ce priveste calitatile motrice, acestea progreseaza (in special la baieti), desi in scoli se lucreaza destul de putin pentru acest obiectiv. Premisele favorabile dezvoltarii vitezei, fortei, rezistentei sunt insuficient exploatate.

Deprinderile si priceperile motrice consolidate in perioadele anterioare trebuie perfectionate, cautandu-se sa acopere cat mai bine aria activitatilor motrice existente (educationale, competitionale, de timp liber, de expresie corporala, etc.).

Motricitatea, cu toate componentele sale, imbogateste patrimoniul biologic si psihologic al adolescentului printr-o actiune sistematica. Exercitiul fizic, ca instrument principal, este stimul biologic care prin cumulare asigura dezvoltarea morfologico-functionala armonioasa, educarea echilibrata a calitatilor motrice, precum si insusirea deprinderilor si priceperilor motrice (de baza, utilitar-aplicative, specifice ramurilor de sport, de expresie, etc.). La acest nivel, motricitatea nu se rezuma doar la programa scolara pentru ciclul liceal, ci reprezinta o modalitate complexa de adaptare la situatii diverse, de stapanire a propriului corp, procesare a informatiilor, construire a anumitor rationamente si utilizare a diferitelor forme de exprimare; invatarea fiecarei miscari este in fond un "demers experimental", resimtit corporal.

In finalul acestei perioade (18 ani) se incheie (pentru majoritatea tinerilor) actiunea formativ-educationala, exercitata de scoala in sistem, cu dimensiunile sale motrica, cognitiva si afectiva.

Denumita si a doua faza a pubertatii, adolescenta incepe la fete la 14-15 ani si dureaza pana la 17-18 ani, iar la baieti este cuprinsa intre 14-15 ani si 18-19 ani. Ea reprezinta finalul procesului de crestere.

Musculatura bine reprezentata, acompaniata de o buna coordonare neuromotorie si o capacitate crescuta de invatare, asimilare si fixare, constituie baze ale ameliorarii capacitatii de performanta la aceasta varsta. Aceasta faza este o a doua etapa (dupa cel de-al doilea stadiu scolar) de ameliorare a performantei motrice, cand accentul se poate pune pe volum si intensitate. Acest lucru este dictat si de stabilizarea secretiilor hormonale si, in principal, a axului hipotalamo-hipofizar implicat in eficienta reglarilor corespunzatoare.

Adolescenta este perioada de perfectionare a tehnicii si de dobandire a tuturor calitatilor fizice, specifice unei discipline sportive. Echilibrul proportiilor corpului, atingerea nivelului de la adult a parametrilor biologici si functionali, stabilitatea psihica si nivelul intelectual, fac ca aceasta etapa sa fie considerata "a doua varsta de aur a invatarii".

In adolescenta, erotizarea senzoriala continua si apare in plus o intelectualizare a acestei dimensiuni. Se stabilizeaza campul vizual si cromatic, individul dobandind o capacitae suplimentara in a denumi culorile. La fete apare si o acuitate odorifica specifica. Interesul pentru activitatea scolara este fluctuant, nu de putine ori aparand perioade cand aceasta i se pare anosta, devitalizanta si, in compensatie, se activeaza deschiderea sa culturala.

Pe plan intelectual, in adolescenta, specific este stadiul operatiilor formale care semnifica punctul terminus in evolutia gandirii si inteligentei. Apare un nou tip de gandire: logic, dialectic, cauzal. Altfel spus, gandirea individului evadeaza din perimetrul lui "aici si acum", dominand cu pertinenta si dezinvoltura probleme complexe, ipotetice si, in general, lumea abstractiunilor. De asemenea, in aceasta perioada se dobandesc cateva abilitati noi:

a)   distinctia dintre real si posibil;

b)  utilizarea de simboluri secundare (adica acelea care pot desemna alte simboluri);

c)   coordonarea unor variabile multiple.

Tipul de memorie caracteristic acestei perioade este cel de lunga durata, iar in adolescenta prelungita, atat memoria de lunga durata, cat si cea de scurta durata.

Viata afectiva se nuanteaza si ea in perioada adolescentei. Emotivitatea devine mai echilibrata. Pe fondul acestei deschideri fata de bine si frumos, apar sentimente superioare (intelectuale, estetice, morale).

Referitor la motivatie, in aceasta perioada, este prezent intregul set de trebuinte, critice fiind trebuintele sinelui (de cunoastere si estetice). Luand in considerare raportul dintre motivatie si parghia recompensa-pedeapsa, s-a constatat ca succesul si recompensa sunt mai stimulative decat insuccesul si pedeapsa. Aceasta din urma e mai fertila ca indiferenta. Nu se pedepseste un esec pentru ca accentueaza sentimentul de insecuritate. In pubertate (si in adolescenta), daca pedeapsa este supradimensionata apare revolta, daca e subdimensionata, apare culpabilitatea. Pentru elevii slabi se recomanda (este mai stimulativa) incurajarea, iar pentru cei buni reprosul discret.

MODELUL DE JOC

Astazi, fotbalul se perfectioneaza continuu, echipele devenind masinarii bine puse la punct, in care vedeta este echipa bine pregatita, caracterizandu-se prin:

- pendulari pe ambele laturi ale terenului, participarea la constructie si finalizarea intregii echipe;

- specificul efortului care-i atrage pe toti jucatorii, atat in atac cat si in aparare;

- mentalitatea deosebita in pregatire pentru a face fata cerintelor competitionale.

Caracteristicile principale ale modelului de joc (14-18 ani)

1. Constientizarea jocului prin informare permanenta in teren - actionare eficienta in functie de: pozitia mingii, coechipierilor, zona de teren;

2. Activizarea tuturor zonelor din teren, in atac si aparare - largime, adancime, prin realizarea eforturilor sustinute pe traseele impuse de organizarea jocului, inclusiv prin preluari temporare de sarcini si supliniri, in cadrul grupurilor functionale (combinatii);

3. Folosirea tempoului ca arma tactica:

- tempou sustinut pe perioadele prestabilite - recuperare, constructie, finalizare;

- tempou sustinut la recuperarea mingii si la aparitia unui culoar in apararea adversa.

4. Pastrarea mingii prin grupurile de jucatori din apropierea ei cat si prin cele de la distanta ( 20-25 m), circulatia mingii bazandu-se pe frecvente schimbari de directie, inclusiv inapoi, prin folosirea zonelor libere si a culoarelor pentru a ajunge cat mai repede in fata portii adverse si de a inscrie goluri;

5. Cresterea timpului efectiv de joc prin:

- evitarea trimiterii mingii in mod intentionat in aut;

- scurtarea timpului de repunere a mingii in joc;

- consolidarea tehnicii de lovire a mingii, in conditiile presiunii adversarului in spatiile aglomerate proprii, si a stapanirii de sine, in actiunile de aparare;

- reducerea numarului de faulturi;

- precizie in trasul la poarta;

- cresterea numarului actiunilor de joc prin - evitarea preluarilor, evitarea conducerii mingii nejustificata tactic, scaderea numarului de actiuni individuale in detrimentul celor colective;

- trecerea rapida de mijlocul terenului printr-o circulatie rapida de minge si de jucatori, directia paselor in adancime, angajament total al jucatorilor din linia de atac, prin demarcarea eficienta si continua;

-consolidarea actiunilor si executiilor in conditii de adversitate, dezechilibru, criza de spatiu si timp, executate in viteza - surprinderea adversarului nepregatit - trasul la poarta la aparitia culoarului, trasul la poarta fara preluare;

- transmiterea pasei pe pozitii viitoare;

- adaptarea executiilor si actiunilor de joc la diferitele conditii:

- aparare aglomerata, starea terenului ud sau inghetat, cu zapada (tactica speciala, tehnica adaptata, crampoane corespunzatoare), adaptarea la conditiile atmosferice: caldura, frig, ploaie, ceata (antrenament in astfel de conditii).

In atac:

- anticiparea fazei de aparare;

- activizarea fundasilor centrali, in crearea superioritatii numerice la constructie, chiar din jumatatea proprie;

- sincronizarea miscarii jucatorilor: schimb de locuri, interferente intre jucatorii din diferite linii, patrunderi pe culoare, ramaneri pe zone libere pentru acoperirea rationala a terenului, atat in zona de circulatie a mingii cat si pe zonele departate;

- folosirea schimbului de tempou, in toate zonele, in functie de faza (zona libera), si accelerarea in cea de finalizare;

- folosirea combinatiilor, 2-3 variante la fazele fixe.

In aparare

- anticiparea fazei de atac;

- marcajul permanent in zona de circulatie a mingii, efort colectiv (pressing) astfel ca adversarul sa nu poata schimba directia de atac si sa recupereze mingea;

- asigurarea in permanenta a superioritatii numerice in jumatatea proprie, in zona de circulatie a mingii, fie prin folosirea unui fundas, fie prin aducerea unui atacant in zona de mijloc;

- jocul fara minge, schimbarea rapida si simultana a plasamentului din atac in aparare, inchiderea patrunderilor adversarilor spre poarta proprie, marcaj, urmarirea pana la recuperarea mingii, sau terminarea fazei, suplinire temporara.

Chiar daca unele dintre componentele amintite aici, nu-si vor gasi aplicarea in conditii optime si cu eficienta spre folosul echipei de juniori A (18 ani), preocuparea antrenorilor, mai nou, a educatorilor de la acest nivel, trebuie sa fie mai responsabila si permanenta, in cunoasterea si dobandirea lor, strict necesara in acest "laborator" al performantei 14-18 ani. Juniorii, la terminarea acestui ultim stadiu, trebuie sa-si fi dobandit majoritatea cunostintelor asupra unor secvente tactice din jocul modern al seniorilor.

Numai in acest fel, se va produce integrarea juniorilor selectionati in echipele de seniori fara respingeri, intr-o perioada scurta si cu eficienta, spre satisfacerea celor patru entitati: jucatorul, antrenorul, clubul, echipa care l-a adoptat.

Maine, fotbalul va deveni asemanator handbalului, baschetului, hocheiului, in care efortul se va ridica la cote deosebite, iar orice jucator in posesia mingii va deveni conducator de joc prin universalizarea sarcinilor pe posturi si se va pune accent pe dinamismul sistemului clasic "4 - 4 - 2".

3.3. MODELUL FINAL AL JUNIORULUI (18 ANI)

Pregatire fizica

- stare de sanatate: foarte buna, cu vizita medicala la zi;

- dezvoltare fizica: armonioasa si proportionala, cu talie peste medie si robustete apropiata sau identica cu cea a jucatorului adult;

- calitati motrice de baza si combinate: dezvoltate la cel mai inalt nivel.

Pregatire tehnico-tactica:

- sa aiba insusite mecanismele de baza ale tuturor procedeelor tehnice si a actiunilor tactice individuale si colective pentru atac si aparare in conditii de adversitate.

Pregatire teoretica:

- cunoasterea perfecta a regulamentului:

- informatii referitoare la evenimentele si noutatile fotbalistice interne si internationale.

Pregatire psihica:

- demonstrarea cu ocazia selectiei a nivelului pregatirii psihologice, din punct de vedere intelectual, al sferelor afective si volitive si a conturului personalitatii ca viitor fotbalist si cetatean.

Fundasii laterali

In aparare:

- intampinarea, tatonarea si deposedarea de minge a adversarului direct sau interceptie;

- marcajul adversarului ce actioneaza in zona sa, strict sau la supraveghere, deblocarea coechipierilor;

- revenirea in caz de depasire;

- blocarea adversarului ce trage la poarta;

- schimbarea sarcinii cu coechipierii alaturati in cazul depasirilor;

- bun joc aerian.

In atac:

- intampinarea, preluarea in viteza pe directia de atac sau pe zona libera si transmiterea mingii;

- scurtarea timpului dintre preluare si executie;

- conducerea mingii in viteza, terminata cu tras la poarta, centrare sutata peste aparare sau inapoi;

- revenire pe zona de baza;

- aruncarea mingii de la margine, lung, rapid si precis;

- intrarea oblica la constructie si chiar finalizare;

- capacitatea de a executa lovituri de colt.

Actiunile fundasilor laterali au loc pe culoarele de pe margine dar nu numai, pe fondul unui joc colectiv bun, pot aparea la constructie si pe oblic in terenul advers.

Dezvoltarea relatiei de colaborare cu portarul, mijlocasul central, mijlocasul lateral si adversitate in principal 1x1, 1x2 pe zonele laterale.

Functiile secundare in aparare:

functia centrala in aparare;

jucator de margine in atac.

Fundasii centrali

In aparare:

- se va urmari perfectionarea acelorasi elemente ca la fundasii laterali dar cu actionare pe zona centrala;

- calitatea marcajului, jocului cu capul si deposedarea au o importanta deosebita;

- sa fie capabili sa joace in zona, sa execute marcaj strict si interceptie in zonele laterale.

In atac:

- sa aiba siguranta in posesie si transmitere simpla;

- sa aiba siguranta in lansari, deschideri, pentru a declansa contraatacuri directe;

- aparitii pe fondul unui joc colectiv direct la finalizare.

Dezvolta relatii de colaborare cu fundasii laterali, mijlocasii si jucatorii avansati pe zonele laterale, si de adversitate 1x1, 1x2, si colectiva in inferioritate, egalitate sau superioritate numerica.

Sarcini secundare:

- dublaj pe zonele laterale sau chiar centrale;

- mijlocas prin desprindere de langa adversarul direct cu participare la constructie si mai ales la finalizare (in sistemul cu doi fundasi centrali apare ca stricta necesitate polivalenta celui de al doilea fundas central).

Mijlocasul (fundasul) de acoperire

Este un jucator foarte greu de format, deoarece necesita calitati fizice, tehnico-tactice si psihice deosebite. Acest post este de mare responsabilitate si de decizie, iar in ceea ce priveste sarcinile, viitorului fotbalist, tinde catre apropierea lui de blocul functional cu tendinta de joc "strans" in care valoarea lui inseamna decizia intregii echipe.

Mijlocasii

In aparare:

- tatonare activa pentru a castiga timp necesar organizarii echipei in aparare;

- dublajul jucatorilor din linia I cand acestia fac pressing;

- recuperarea mingii prin marcaj la interceptie.

Daca actioneaza pe zona centrala:

- inchiderea spatiilor si culoarelor, blocarea actiunilor frontale;

- schimbarea de sarcini cu ceilalti mijlocasi sau chiar cu jucatorii din alte compartimente;

- calitati deosebite (jocul cu capul mai ales la mijlocasul central defensiv, deposedare, plasament si anticiparea jocului);

- capacitate de efort deosebita.

In atac in zona de constructie se pune accent pe asigurarea circulatiei rapide a mingii prin:

- demarcari pe zone libere;

- crearea de superioritate numerica;

- un-doi-uri;

- un-doi pentru al treilea;

- schimbarea directiei de joc;

- desface jocul pe margini;

- preluari in viteza pe directia de atac;

- schimbarea tempoului de joc.

Valoarea lor este apreciata si de eficienta unor actiuni individuale in zona careului de 16 m terminate cu finalizari.

Circulatia mingii si deplasarile  jucatorilor la mijlocul terenului au drept scop:

- dezechilibrarea echipei adverse;

- eliminarea superioritatii numerice;

- crearea superioritatii numerice;

- crearea de situatii clare de finalizare.

Valoarea mijlocasilor este determinata de:

calitatea demarcarilor jucatorilor din linia I (in special cele simultane in viteza) pentru crearea de spatii libere si de brese in efectuarea marcajului;

In situatia blocarii actiunii reclamate de viteza scazuta de joc, se recomanda:

schimbarea directiei de joc;

aducerea unui jucator din linia a III-a pentru a crea superioritate.

In atac in zona de finalizare

Actiuni fara minge:

- demarcari rapide pe zone libere pentru sustinerea jucatorului cu minge inclusiv la aruncarea de la margine;

- intercalarea in linia I, prin patrunderi in viteza, revenire pe zona de baza;

- schimb de locuri cu alti jucatori;

- ramanerea pe zone mai restranse pentru schimbarea directiei de atac.

Actiuni cu mingea:

- un-doi;

- un-doi pentru al 3-lea;

- schimbarea directiei de joc;

- finalizari din linia a II-a;

- preluari in viteza la finalizare;

- executarea loviturilor libere, 11m, 16m, 20m.

Mijlocasii dezvolta relatii de joc de colaborare cu toti coechipierii si de adversitate 1x1, 1x2, 2x3.

Sarcini secundare:

- orice sarcina din prima linie, in atac;

- fundas in aparare.

Inaintasii

Acesti fotbalistii sunt cel mai greu de format, se "nasc" pentru a marca si  prin statutul de "om de gol" aduc spectacolul si spectatorii in delir.

In aparare:

- exercitarea presingului asupra aparatorilor pe unghiuri inchise, oferind solutii limitate de continuare a fazei de joc si din spate, obligand adversarii la criza de spatiu, orice recuperare aproape de poarta adversa reprezintand o finalizare mai rapida;

- pot contribui la recuperarea mingii prin constrangerea jucatorului in posesie pana la ingustarea spatiilor;

- se retrag la faze fixe, chiar in propriul careu cu adversari directi.

In atac:

Actiuni de pregatire a finalizarilor:

- schimbarea plasamentului, demarcarea pe toata latimea terenului;

- demarcari individuale sau simultane cu scopul de a facilita circulatia mingii fara a bloca actiunea;

- patrunderi pe culoare, precedate de schimbari de directii pentru primirea mingii;

Actiuni de finalizare:

actiuni pe zona centrala:

- sut la poarta din prima situatie;

- pase prin deviere;

- iesire in intampinare, preluare.

2.pe directia de atac cu depasire si:

- sut la poarta + urmarire;

- un-doi + sut la poarta + urmarire;

- dribling + sut la poarta + urmarire;

- lansarea unui coechipier + sustinere + sut la poarta + urmarire;

Pe zonele laterale:

1.conducerea mingii in viteza, cu variatii de tempou, intercalate cu un-doi, dribling sau urmata de :

- sut la poarta + urmarire;

- centrare + urmarire;

- pas inapoi;

De retinut!

Foarte important de perfectionat in cadrul antrenamentului individual preluarea si protejarea in situatia 1x1 pe  spatii diferite in zone diferite.

Specifice sunt actiunile explozive pe spatiu aglomerat in criza de timp, in conditii de dezechilibru:

1.actiunile se vor perfectiona prin folosirea in principal a:

- paselor prin deviere;

- jocului direct;

- trasului la poarta.

O atentie deosebita se va acorda asezarii jucatorilor, pentru a avea in permanenta doua linii de finalizare sau de pregatire;

Pe langa aceste calitati pur fotbalistice, jucatorii de finalizare, atacantii si mijlocasii trebuie sa-i obisnuim cu:

- responsabilitatea actiunilor;

- curaj lafinalizare;

- pregatirea psihica pentru gol, dar si pentru ratare;

- tehnica adaptata la situatiile ivite.

In acest sens, dinamica va urmari in permanenta intercalarile dintre jucatorii din linia I si a II-a si esalonarea in adancime a atacului. Se va urmari si creearea de deprinderi de actiune pe mai multe zone.

Portarul

Trebuie sa aiba calitati tehnico-tactice de atac-aparare, coordonare specifica foarte buna constand din:

1. priza la minge:

- de pe loc;

- din saritura;

- din deplasare.

2. plonjon + priza;

boxarea mingii;

iesire:

- din poarta (centrari);

- blocaj.

repunerea mingii in joc, rapid si precis atat cu mana cat si cu piciorul;

sa inchida cat mai corect unghiurile de sut ale adversarilor printr-o buna pozitie in spatiul din poarta si in afara portii;

sa se plaseze corect la loviturile libere directe si indirecte, sa-si faca corect zidul, dintr-un numar corespunzator de jucatori;

sa stie sa iasa pe centrarile inalte prin aprecierea distantelor (fara a intra sub centrari);

sa dea indicatii precise, oportune si rapide, coechipierilor;

sa joace rolul liberoului in anumite situatii.

3.4. OBIECTIVE

I. Obiective de pregatire

- Continuarea pregatirii fizice generale si multilaterale, atingerea unor indici superiori de manifestare a calitatilor motrice;

- Atingerea unor indici superiori de manifestare a calitatilor motrice combinate VxF, FxR, VxCxTh, RxV;

- Consolidarea executiilor tehnice si a actiunilor tactice specifice posturilor si zonelor de actiune, capacitatea de realizare cu eficienta sporita a lor in atac si aparare;

- Consolidarea in si prin joc a structurilor tehnico-tactice proprii fiecarei echipe, atat in atac cat si in aparare;

- Individualizarea pregatirii;

- Definitivarea selectiei.

II. Obiective de performanta

- Formarea de jucatori cu indici superiori de manifestare a calitatilor motrice, corespunzator modelului de joc international;

- Promovarea a 1-2 jucatori la echipa nationala de juniori si mai departe la echipele divizionare;

- Clasarea pe primul loc in grupa in care activeaza, participarea si ocuparea locului 1-3 la turneele finale.

3.5. SELECTIA FINALA (STADIUL III)

In comparatie cu selectia primara si chiar cu cea secundara, in care principalele criterii se refereau la starea de sanatate, dezvoltarea morfo-functionala cu mare pondere ereditara (viteza, explozie, detenta, coordonare), selectia finala reclama o alta orientare a acestor criterii.

Acum, esantionul din care se face alegerea este format din jucatori consacrati, cei mai buni la varsta lor, cu experienta competitionala, de data aceasta primand calitatile neuro-psihice, cele care pot asigura unui jucator valoarea din punct de vedere fizic, tehnic, tactic si aspiratia catre marea performanta.

Acest stadiu de selectie se caracterizeaza prin:

- cresterea numarului de antrenamente individualizate pe saptamana;

- cresterea numarului de jocuri oficiale (juniori A,B, tineret) pe an competitional;

- solicitarea crescuta la efort psihic si fizic;

- consolidarea tuturor cunostintelor si deprinderilor pe componentele antrenamentului, cu accent pe latura psihologica a acestora.

Stadiul III de pregatire si ultimul al esantionului de juniori trebuie sa reprezinte "laboratorul" care sa furnizeze cat mai multe elemente talentate si de exceptie pentrul Lotul national de juniori dar si pentru echipele din Ligile superioare.

Abordand aceasta varsta 14-18 ani, mai ales din punct de vedere psiho-social, respectiv adolescenta, trebuie subliniat faptul ca aceasta reprezinta perioada cea mai complexa, precedand tineretea, etapa a dezvoltarii personalitatii umane.

Adolescenta juvenila se caracterizeaza prin:

- dezvoltarea constiintei de sine;

- afirmarea propriei personalitati;

- integrarea treptata in valorile vietii.

Iata cum ar trebui sa arate o psihograma a jucatorului de fotbal in devenire.

Aptitudini psihomotrice:

- coordonarea generala;

- coordonarea vizual-motorie;

- reactivitate (timp de reactie la stimuli in situatii simple sau complexe);

- sensibilitatea kinestezica;

- precizie si eficienta in actul psiho motor, echilibrul dinamic.

Aptitudini psihointelectuale:

- calitati ale atentiei (concentrare, stabilitate, volum);

- memorie;

- procese perceptive si reprezentare spatiala;

- spirit de observatie;

- capacitate de intelegere;

- gandire logica, tehnico-tactica, capacitate imaginativa.

Cerinte pentru sfera emotionala si volitionala:

rezistenta la stresul generat de factorii de ambianta;

rezistenta la tensiune emotionala, stabilitate psihica;

capacitate de autocontrol;

receptivitate fata de sarcini, echilibru comportamental;

perseverenta in actiuni, combativitate.

Nivel de cunostinte:

de cultura generala;

de specialitate;

specifice activitatii de solutionare a sarcinilor in echipa.

De aceea, o activitate si, poate chiar cea mai importanta in domeniul sportului de performanta pe care trebuie sa o indeplineasca antrenorul de fotbal, mai nou educatorul, este cea de psiholog. Cunostintele de specialitate, experienta ca jucator, vor fi lipsite de valoare daca antrenorul nu reuseste sa-si motiveze astfel jucatorii, incat acestia sa-si poata etala optim capacitatea de performanta pe parcusul competitiei.

Particularitatile selectiei finale:

spre deosebire de selectia de la nivelul celorlalte stadii, aici, la echipa de seniori a clubului pot promova nu numai jucatorii din propria pepiniera, dar si jucatorii  din alte centre de pregatire confruntandu-i intre ei, intrecerea este acerba, de care depinde soarta fiecaruia, solicitarea psihomotrica fiind maxima;

abia aici se vor vedea antrenorii care au urmarit rezultatul, si cei care au crescut valori autentice, polivalente, dar tot adevarat este ca una sau mai multe valori nu pot creste decat intr-o echipa buna de juniori;

de asemenea, tot ca o particularitate a acestui stadiu il reprezinta si intentia celor care i-au selectionat, de a le da curajul acestor jucatori prin plasarea lor la Liga III sau chiar la Divizia D, fara urmarirea indeaproape a lor la antrenamente si jocuri, nu face decat sa blameze jucatorii si sa umbreasca activitatea celor care au participat (antrenori) la ridicarea lor de pana atunci.

ORIENTATIV

CRITERII BIOLOGICE (14-16 ANI)

Indice de nutritie: 15 ani = 336 16 ani = 337

CRITERII BIOLOGICE (16-18 ANI)

Indice de nutritie: 17 ani = 355 18 ani = 355

3.6. PRIORITATI IN PREGATIRE

Volumul pregatirii

Prioritati pe factorii antrenamentului sportiv:

40% pregatire fizica;

30% pregatire tehnica;

30% pregatire tactica (in raportul: 50% aparare, 50% atac).

Pregatire fizica

Prioritati in pregatire - formarea de jucatori puternici, abili si agresivi, conform modelului de jucator pentru aceasta varsta.

Obiective:

- individualizarea pregatirii pentru valorificarea la maximum a disponibilitatilor fiecarui jucator, a calitatilor motrice de baza si ridicarea capacitatii de efort aerob (intre 61-65ml/kg corp pentru varste de 14-16 ani, 66-70ml/kg corp pentru varsta de 16-18 ani);

- atingerea unor indici corespunzatori ai capacitatii de efort anaerob prin solicitarea progresiva si intensiva a principalelor grupe musculare si a marilor functiuni;

- dezvoltarea mobilitatii, supletii, coordonarii;

- dezvoltarea calitatilor motrice izolat si integrate in cadrul executiilor tehnico- tactice, a calitatilor motrice combinate RxV, VxC, VxF, RxC;

- dezvoltarea fortei de lovire cu piciorul si capul, pentru portari,  prinderea si repunerea mingii in joc (cu mana si piciorul), a fortei in lupta cu adversarul direct si in conditii de solicitare la maximum a calitatilor motrice.

Pregatirea tehnica

Prioritati in pregatire - consolidarea structurilor tehnice si tactice in conditii de solicitare la maximum a calitatilor motrice pentru sporirea eficacitatii la recuperare, constructie si finalizare.

Obiective

Pentru atac :

- consolidarea preluarilor, pasarii si conducerii mingii in conditii de joc (viteza de actiune);

- consolidarea trasului la poarta in forta, direct sau prin intoarcere, in coltul scurt sau lung, cu piciorul sau capul, precum si prin deviere sau peste portarul iesit in intampinare;

- consolidarea executiilor specifice sarcinilor pe posturi:

- aparatorii: inchiderea culoarelor, intrarea in posesia mingii;

- mijlocasii: lansari, deschideri, tras la poarta, schimbarea directiei de joc;

- inaintasii: centrari in viteza, pase redublate, devieri, obtinerea de 11m, finalizare cu tras la poarta;

Pentru aparare:

- consolidarea deposedarilor din fata, din lateral, din spate si prin alunecare;

- consolidarea jocului aerian;

Pentru portari:

- consolidarea lovirii mingii cu piciorul, a aruncarii mingii din mana si pe jos prin rostogolire, din lateral si peste umar, consolidarea blocajului.

Pregatirea tactica

Prioritati in pregatire - adaptarea superioara a pregatirii tactice individuale de atac si de aparare la cerintele modelului de joc:

- cresterea capacitatii de gandire tactica;

- consolidarea actiunilor tehnico-tactice, in conditii de adversitate, in diferite variante de organizare a jocului;

- sprijinul permanent al purtatorului de minge, pentru pastrarea posesie mingii, organizarea atacului pana la realizarea scopului jocului, inscrierea de goluri.

Obiective

Pentru atac:

- consolidarea actiunilor tehnico-tactice, legate de jocul fara minge, deplasarea dupa pasa, obtinerea superioritatii numerice;

- consolidarea jocului in 2, 3 jucatori;

- automatizarea unor combinatii tactice proprii particularitatilor echipei;

- automatisme la fazele fixe.

Pentru aparare:

inchiderea patrunderilor spre poarta proprie prin folosirea atenta a marcajului si dublajului aparatorului care marcheaza posesorul de minge;

consolidarea presingului colectiv, retragerea din zona de atac la distante optime pentru a se putea realiza acesta;

consolidarea actiunilor de aparare la momentele fixe, schimbul de adversari;

pentru portari:

- consolidarea jocului in suprafata de pedeapsa in regim de tehnica si motricitate specifica;

- pasi laterali sau adaugati+plonjon+priza la minge;

- intampinarea mingii+retragere+boxare sau deviere;

- inchiderea unghiului+blocarea mingii+intampinarea mingii+degajare;

- lupta in spatiul aglomerat cu prinderea sau respingerea mingii.

Pregatirea teoretica

Prioritati in pregatire - asigurarea unei pregatiri teoretice cu scopul largirii cunostintelor si stimularea participarii active in joc, concretizata prin folosirea rationala a mijloacelor tehnico-tactice si psihofizice.

Obiective:

- insusirea regulilor de baza privind jocul fara minge si cu minge, circulatia mingii in atac, precum si a jocului in aparare cu libero dar si in linie;

- analiza periodica a randamentului individual si colectiv in cadrul jocului organizat.

Pregatirea psihologica

Prioritati in pregatire - pregatirea la un nivel superior si in conditii de solicitare psihica a celorlalti factori ai antrenamentului pentru a spori increderea in fortele proprii si determinarea abordarii jocului intr-un spirit de mare competitivitate.

Obiective:

cultivarea spiritului de combativitate in atac si in aparare prin folosirea cu precadere in pregatire a formelor de lupta in limitele regulamentului de joc;

dezvoltarea personalitatii sportivului pe fondul trasaturilor de vointa si de caracter specifice jucatorului de fotbal.

Principii de baza ale antrenamentului

(14 - 16 ani)

Jocul - competitii supravegheate cu grija; 11 contra 11.

Jucatorul - autocritic; angajament puternic, tinand seama de echipa, recunoasterea normelor si a regulilor aplicabile la adulti, dorinta de a ajunge la maturitate deplina, cresterea (dezvoltarea) rapida, mentala si fizica.

Echipa - nevoia de un obiectiv si o conduita comuna, camaraderie in mijlocul grupului.

Antrenorul - personalitate puternica, cunostinte de fotbal, entuziasm, calitati de organizator.

Antrenamentul - cunostintele fundamentale exersate sub presiune; strategie si tactica in contextul jocului de 11; jocuri tactic structurate; cresterea exigentelor mentale si fizice; fixarea unor obiective in cadrul antrenamentului; intensificarea atitudinii pozitive; explicarea scopurilor exercitiilor; stimularea imaginatiei.

Mediul - prezenta spectatorilor, a prietenilor, a parintilor, a antrenorilor; conditii bune pentru antrenament si joc; echipamentul, fanioanele etc. trebuie sa iasa in evidenta (sa aiba impact).

Dupa 16 ani (abandonul)

Perioada intre 16-18 ani poate fi critica pentru jucatori.

Abandonul se poate datora mai multor cauze:

- asteptari imposibil de satisfacut;

- atractia altor domenii;

- lipsa succesului;

- accidentari;

- lipsa posibilitatilor de a juca;

- comportamentul urat fata de grup;

- presiuni externe.

Antrenorul se foloseste adesea de teama jucatorilor pentru a-i stimula. Acest lucru nu este recomandabil in cazul antrenamentului cu tineri.

Principii de baza ale antrenamentului

(16 - 18 ani)

Jocul - meciuri exigente; jocuri regulamentare; recompensele si alti stimulenti trebuie sa existe ca la adulti.

Jucatorul - incredere in sine; stapanirea sentmentelor fara teama de influente exterioare; mandrie personala; mandria de a apartine unui club, unei echipe nationale; capacitatea de a construi relatii cu ceilalti; nevoia de atentie, de securitate, de intelegere.

Echipa - aspiratie la o cauza comuna; nevoia de spirit de echipa; directie; jucatori cheie; intelegere colectiva; manifestari de incredere, de concentrare si de dorinta de a invinge; asumare de responsabilitati.

Antrenorul - charismatic, bine informat, experimentat, cunoscator al tuturor aspectelor; capabil de a vorbi clar; insistent cu disciplina; sa nu se indoiasca de puterea sa; calitati de conducator (sef); convingator.

Antrenamentul - simularea unor conditii reale; joc tactic si organizare a echipei; repetitii mentale; exersari in situatii de mare presiune; programe variate; nevoia de a satisface dorinta de competitie a jucatorului; momente scurte de intensitate maxima; automotivatie; incitarea jucatorilor de a face propuneri.

Mediul bune conditii de antrenament si de joc; public impresionant, intretinerea entuziasmului publicului, a oficialilor, a presei, a televiziunii etc.

3.7. PLANIFICAREA SI EVIDENTA PROCESULUI DE PREGATIRE

Varsta 14-18 ani este perioada decisiva in care jucatorii nu reusesc sa depaseasca dificultatile pubertatii si se indeparteaza de modelul juniorului de performanta care tinde spre seniorul capabil sa faca fata cerintelor jocului la esaloanele superioare.

Astfel este necesar urmarirea prin teste a:

- cresterii indicilor calitatilor motrice;

- consolidarea unei tehnici de joc raportata la cerintele jocului si progresului realizat;

- perfectionarea relatiilor de joc si o buna stiinta a jocului (inregistrari);

- urmarirea evolutiei personalitatii jucatorului;

- rezolvarea sarcinilor postului in raport cu cerintele modelului pe plan international.

O cerinta de baza o reprezinta indeplinirea ritmica a obiectivelor propuse care vizeaza elementul de progres.

In functie de numarul de jocuri oficiale organizam si procesul de pregatire care sa dea posibilitatea ridicarii indicilor care contribuie la obtinerea unei forme sportive corespunzatoare.

Inregistrarile trebuie sa se bazeze pe raportul dintre calitatea jocurilor oficiale (cate meciuri tari si cate meciuri slabe) si numarul lor in raport cu procesul de antrenament.

Programarea antrenamentelor

Ponderea componentelor antrenamentului:

- se raporteaza la perioada de pregatire, varsta si echilibrul calitati-defecte;

- in acelasi timp calitatea, dozarea (volum, intensitate, dificultate, densitate) sa faca apel la:

modelul viitorului senior;

invingerea propriei performante;

refacerea in functie de metodele si mijloacele folosite.

Periodizarea pregatirii si programarea antrenamentelor este determinata de urmatorii factori:

- conditiile climaterice specifice tarii noastre;

- baza tehnico-materiala;

- structura calendarului intern;

- pregatirea teoretica-pregatirea mentala;

Rolul antrenorului este decisiv daca mijloacele folosite in pregatire realizeaza un transfer pozitiv la joc.

Eforturile antrenorului se regasesc in gasirea solutiilor pentru a determina jucatorul:

- sa depaseasca momentele grele ale efortului fizic si ale cerintelor modelelor internationale;

- sa formeze la sportivi mentalitatea de invingatori si stabilitatea emotionala in momentele dificile ale antrenamentelor dar mai ales in jocurile oficiale;

- formarea unui profil psihologic.

CAIETUL ANTRENORULUI

Este documentul de evidenta al antrenorului si in acelasi timp de verificare a muncii, care trebuie sa cuprinda cele prezentate la varsta 10-14 ani.

Se vor regasi in caietul antrenorului si urmatoarele planuri de pregatire:

- planul de perspectiva;

- planul anual;

- planul de etapa;

- ciclul saptamanal;

- planul de antrenament.

METODE, MIJLOACE SI TESTE

I. Metode si mijloace

Perfectionarea jocului, in toata complexitatea, adica in toti factorii sai, se realizeaza in perioada 14 - 18 ani, astfel incat, la finalul acesteia, jucatorul sa se apropie de modelul propus, el reusind sa se exprime, din punct de vedere tehnico-tactic, ca un jucator senior, iar acumularile psihice si psihomotrice sa-i permita o evolutie constanta si eficienta pe parcursul unui meci oficial la cel mai inalt nivel.

Daca in perioada de dezvoltare (10 - 14 ani) s-au pus bazele tehnico-tactice si psihomotrice ale jocului de fotbal, in perioada finala (14 - 18 ani) ele trebuie perfectionate prin metode si mijloace care le vor continua pe cele anterioare, dar si specifice acestei varste.

Un rol important in procesul de perfectionare il acordam principiului individualizarii in antrenamentul juniorilor la acest nivel; in consecinta, mijloacele specifice acestuia va constitui baza pregatirii. Criteriile de alegere a grupelor de individualizare se va face in functie de gradul de omogenitate al echipei, precum si de calitatile motrice si abilitatile tehnice ale jucatorilor componenti. Dezvoltarea acestor calitati si perfectionarea elementelor tehnice se vor realiza in mod individual si in functie de particularitatile morfo-functionale, psihomotrice si intelectuale ale jucatorilor.

In aceasta perioada, factorul tactic are o pondere crescuta, iar pregatirea fizica are un continut specific reprezentat de dezvoltarea sistemului muscular, tendinos si a ligamentului articular si de acumulari coordinative neuro-motorii.

Din punct de vedere al mijloacelor tehnico-tactice, vor predomina combinatiile in 2, 3, 4 si mai multi jucatori, punandu-se accent pe stabilirea unor relatii de joc eficiente in atac si a unor structuri de aparare cat mai solide.

A.     Mijloacele fizice

Mijloacele fizice sunt reprezentate de exercitii atletice; de musculatie pentru trenul superior si mai ales inferior, mobilitate ligamentara si elasticitate articulara.

In afara exercitiilor specifice jocului de fotbal, folosirea exercitiilor din sporturile complementare (atletism, gimnastica, judo, inot, alte jocuri sportive) este imperios necesara.

a)     Complex de dezvoltare a fortei trenului superior si inferior si a detentei picioarelor si bratelor, prin metoda eforturilor concentrice (incarcare - descarcare pentru picioare):

- 3 genuflexiuni cu desprindere cu 70% din puterea maxima - 6 sarituri din asezat pe banca - 3 genuflexiuni cu desprindere - 6 sarituri cu impingere pe banca.

b)     Alternanta de incarcare - descarcare pentru brate:

- 6 repetari efectuate din impins de la piept - pauza 3 minute - 6 flotari - 3 minute pauza - 6 repetari din impins de la piept - 3 minute pauza - 6 flotari.

c)      Complex pentru perfectionarea aruncarii de la margine:

- 6 repetari din impins de la piept - 6 aruncari de minge medicinala - 6 repetari din impins de la piept - 6 aruncari de minge medicinala.

d)     Complex de efort concentric pentru picioare:  

6 genuflexiuni cu ingreuieri la helcometru - 6 sarituri din asezat pe banca - 6 sarituri din departat in departat in cercuri.

e)     Complex de pliometrie:

- 6 genuflexiuni cu ridicari pe varfuri - 6 sarituri peste conuri cu bataie pe doua picioare - 4 genuflexiuni cu ridicari pe varfuri - 8 lovituri de cap in minge suspendata.

Precizari metodice:

- exercitiile de forta, in jocul de fotbal, se realizeaza prin combinarea eforturilor repetate cu eforturile dinamice (metoda Zatsiorsky in fotbal);

- regimurile de actiune musculara sunt: izometric, anizometric, concentric, excentric si pliometric (anumite teorii includ in aceste regimuri si electrostimularea neuromusculara).

Exercitii atletice din scoala alergarii si a sariturii

1.Succesiune de: alergare cu genunchii sus (10m), peste 10 conuri - alergare cu spatele (10m) - alergare cu pas adaugat lateral (10m) - intoarcere in alergare cu pas saltat (30m).

Variante: astfel, se pot combina toate tipurile de alergari cunoscute.

2.Circuite de musculatie, sprinturi si sarituri.

Exemplu: sarituri peste 10 garduturi de 20cm - alergare cu spatele 10m - 4 flotari - alergare cu ocolirea a 6 conuri asezate in zigzag - sarituri pe un picior (10m).

Stretching si exercitii de mobilitat:

- in timpul lectiilor de antrenament, se vor efectua exercitii de mobilitate (pe teren sau in sala de gimnastica);

- stretchingul este prezent in antrenamentul juniorilor sub forma de exercitii de incalzire, exercitii de intindere in timpul antrenamentelor cu incarcaturi maximale sau exercitii de revenire.

B.     Mijloace tehnico-tactice

- Combinatii in 3 jucatori (triunghi) aflati pe posturi invecinate: se realizeaza constructia fazei de atac prin pase si deplasari succesive, in viteza mare, finalizandu-se cu sut la poarta din afara careului. Constructia se realizeaza din doua atingeri de minge, la inceput fara aparator, apoi cu aparatori semiactivi si activi aflati in inferioritate numerica (unul sau doi aparatori).

Variante: combinatia se poate executa si in 4, 5 sau 6 jucatori contra 3, 4 si 5 aparatori.

- Jocuri cu tema: pe teren redus - 3x3, 4x4, 5x5, 6x6, 7x7, 8x8, 9x9 sau pe teren normal. Temele pot diferi in functie de sarcinile tactice pe care ni le-am propus:

- marcaj "om la om" fara goluri (la 6 pase consecutive realizate de o echipa, se va acorda un punct);

- lovirea din una, doua sau trei atingeri;

- obligativitatea pasarii mingii spre inainte;

- pasarea mingii doar la distante mici ("jocul la mic");

- joc cu schimbare de parte la fiecare 4 pase.

II. TESTE

A. TESTE  FIZICE

1. Alergare de viteza - 60m

2. Naveta:

a) alergare liniara dus-intors pe 5,5m urmata de alergare dus-intors pe 16,5m;

b) alergarea de 5,5m se executa inainte-inapoi, iar cea de 16,5m se efectueaza in lateral.

3.Executarea a 5 pasi sariti, precedati de 2m de elan (proba de detenta pentru picioare).

4.Efectuarea a 3 aruncari de la margine cu o minge medicinala de 2kg (proba de detenta pentru brate).

5.Testul Cooper (parcurgerea in alergare a unei distante in 12 minute).

Indicatori valorici

B. TESTE  TEHNICO-TACTICE

1. Mentinerea mingii: 150 de repetari pe piciorul stang, 150 de repetari pe piciorul drept; 300 de repetari alternativ cu ambele picioare.

2. Parcurgerea unei distante de 30m contracronometru cu mentinerea mingii in aer, finalizata cu sut la poarta (cu portar).

Nota:

- din timpul final se scad 3 secunde daca s-a marcat gol;

- timpul ramane neschimbat daca s-a sutat pe spatiul portii, dar nu s-a marcat gol;

- se adauga 1 secunda in cazul in care se suteaza in afara spatiului portii.

3.Lovirea consecutiva a 5 mingi, asezate pe linia careului de 16m, spre poarta aparata de portar; 3 mingi se vor lovi cu piciorul de baza si 2 mingi cu celalalt picior.

Se vor acorda cate 2 puncte pentru fiecare gol marcat si nota finala (1 - 10) va rezulta din suma punctelor obtinute.

4.Lovirea cu capul spre poarta a 4 mingi aruncate de langa barele portii de catre antrenor (2 mingi din partea stanga si 2 mingi din cea dreapta). Lovirea se va face din dreptul punctului de la 11m spre poarta aparata de portar.

Se vor acorda cate 2,5 puncte pentru fiecare gol marcat si nota finala va rezulta din suma punctelor obtinute.

5.Complex tehnico-tactic contracronometru

Traseul se desfasoara pe un teren cu lungimea de 50m, la doua porti.

Se pleaca din punctul de start S aflat in fata portii A, in alergare oblic-dreapta catre mingea M1, care se paseaza la punctul fix cu piciorul drept; apoi, se alearga la mingea M2 aflata diametral opus, care se paseaza la punct fix cu piciorul. Se efectueaza o intoarcere si alergare la mingea M3, care se conduce printre cele 5 jaloane, asezate la distanta de 1m intre ele; dupa trecerea de jaloane, cand se ajunge in cercul de la centrul terenului, se executa tras la poarta la inaltime, mingea trebuind sa atinga solul dupa linia portii; dupa lob, se alearga oblic-dreapta la mingea M4, care se loveste cu piciorul drept spre poarta B, dupa care se alearga spre mingea M5, care se loveste cu piciorul stang spre aceeasi poarta. Cand s-a lovit mingea M5, se considera sfarsitul traseului.

Cronometrul se porneste la prima miscare in punctul de start S si se opreste in momentul lovirii mingii M5.

Depunctari:

- 1sec - daca la pasarea la punct fix mingea nu trece prin cele doua jaloane;

- 1 sec - daca nu se executa pasarea cu piciorul precizat;

- 1 sec - daca mingea M3 atinge solul inainte de a intra in poarta;

- 1 sec - daca nu se marcheaza gol cu mingile M4 si M5.

In functie de timpii parcursi, se pot acorda urmatoarele calificative:

6.Joc bilateral: 7x7 (9x9 sau 11x11) cu demonstrarea abilitatilor tehnico-tactice dobandite.

Se va urmari acuratetea elementelor si procedeelor tehnice, cu si fara adversar, si actiunile tactice individuale si colective in cele doua faze ale jocului (atac - aparare): marcaj - demarcaj, sprijinirea jucatorului cu mingea, schimbarea partii de joc.

Se va da cate o nota de la 1 la 10 pentru fiecare jucator: o nota pentru jocul in atac si o nota pentru jocul in aparare.

C. TESTE  PSIHOLOGICE

Sfera proceselor psihice influenteaza nu numai calitatea prestatiei fizico-fiziologice, ci si eficienta proceselor de invatare, de rezolvare a problemelor de adaptare la situatii si la ambianta, de comunicare si relatii umane, de adaptare la stres, de echilibrare a balantei motivationale etc.

In aceasta perioada, este recomandabil sa punem accentul mai mult pe testele psihologice si mai putin pe cele care testeaza indicii capacitatii psihomotrice ( teste pe care le-am abordat in etapele de initiere si de dezvoltare). Cu ajutorul acestor teste psihologice, urmarim sa surprindem o serie de elemente de dinamica a personalitatii (motivatie, interese, atitudini, temperament, inventare de personalitate), aspecte ale perceptiei, atentiei, memoriei, nivelul imaginii de sine etc.

1.Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. (elaborata in 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont si M. Leonardis si publicata in 1994 in Revista de Psihologie aplicata "Revue de Psychologie appliquée"), conceputa astfel incat sa permita reflectarea perceptiei pe care subiectul o are in raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine:

T - sinele emotional (E);

T - sinele social (So);

T - sinele fizic (F);

T - sinele scolar (Sc);

T - sinele prospectiv (P).

2.Chestionar autobiografic - se obtin date utile despre fiecare sportiv referitoare la aspectele mai importante din mediul echipei, al scolii, al familiei si al grupului de prieteni (conditiile de invatare si de antrenament, frati si surori, profesiile parintilor, relatia cu parintii si cu fratii, relatia cu coechipierii, ce responsabilitati are in cadrul echipei sau al clasei, activitati si evenimente importante din viata lui etc.). Numarul intrebarilor si complexitatea lor este diferita  in functie de specificul varstei si de gradul de cunoastere anterioara a juniorilor.

CHESTIONAR (FOTBAL) PENTRU IDENTIFICAREA

JUNIORILOR CU INALTE APTITUDINI

(PSIHICE, PSIHOMOTRICE SI ABILITATI TEHNICO-TACTICE)

(elaborat de I. Popovici, 1999)

Numele si prenumele jucatorului:

Varsta:

Clubul:

Numele si prenumele antrenorului:

Va rugam sa incercuiti un numar din dreptul fiecarei afirmatii, care caracterizeaza cel mai bine jucatorul avut in vedere, comparativ cu majoritatea juniorilor pe care ii antrenati (5=foarte bine; 4=bine; 3=satisfacator; 2=mai putin satisfacator; 1=nesatisfacator).

Chestionarul FO cuprinde 25 de itemi, scorul minim care poate fi obtinut fiind 25, iar cel maxim 125 (scala Lickert cu cinci trepte: 5 = foarte bine, 4 = bine, 3 = satisfacator, 2 = mai putin satisfacator, 1 = nesatisfacator).

3.Inventar de trasaturi psihocomportamentale  - realizat de antrenor (ar fi indicat, in colaborare cu psihologul) - se vor preciza (in fisa individuala a jucatorului sau in alt document separat) trasaturile psihocomportamentale dominante ale jucatorului, vizand atat activitatea sportiva, cat si cea extrasportiva.

Observatie: Intreaga activitate de psihodiagnoza  va fi realizata de psihologul sportiv, in colaborare cu antrenorul.

BIBLIOGRAFIE

MANNO, Renato - Bazele antrenamentului sportiv. Bucuresti, M.T.S., C.C.P.S., S.D.P., 371-374, 1996

RADULESCU, Mircea ; COJOCARU, Viorel si colaboratorii - Ghidul antrenorului de fotbal - copii si juniori. Bucuresti, Editura Axis Mundi, 2003

RADULESCU, Mircea si DIMA, Marius - Fotbal PRO. Probleme ale antrenorului profesionist. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 2009

Teoria antrenamentului. Bucuresti, M.T.S., C.C.P.S., S.D.P., 359-361, 1995

Teoria competitiei. Bucuresti, M.T.S., C.C.P.S., S.D.P., 362-364, 1995

WEINEK, Jurgen - Biologie du sport. Bucuresti, M.T.S., C.C.P.S., S.D.P., 365-366, 1995