Psihologie
Viata de familie si televizorul - efecte psihologiceAspecte generale La aparitia acestor nivele foarte accesibile ale mass-mediei, odata cu diversificarea experientelor umane oferite de dezvoltarea tehnologiei avansate de video si audio - radioul, televizorul, computerul - societatea se entuziasma de aceasta largire a posibilitatilor de dezvoltare, aceasta cale simpla de informare pentru adulti, in special, si pentru copii, adolescenti si nu numai, un mijloc de divertisment. Astazi in urma cercetarilor efectelor provocate de atentia acordata acestor instrumente, mai recent a atentii care este furata prin tehnici calculate si studiate in cel mai mic amanunt si din orice privinta ( reclamele, shou-rile, filmele) deoarece ,,mass media a creat instrumente ce pretind atentia noastra[1], cu toate acestea, s-a ajuns la concluzia ca ,, oricat de mult s-ar dezvolta tehnica si tehnologia, acestea nu pot pune un mediu mai potrivit mintii umane decat cel ce ni-l daruieste natura, asa cum a fost ea facuta de Dumnezeu'' . Dupa cum se intelege din aceasta perspectiva, aceste mijloace care definesc era actuala, ca o era a informatiei, ele nu pot fi considerate ca fiind propice pentru dezvoltarea normala a creierului uman, ci dimpotriva, ele sunt considerate ca fiind nocive. 2 Efecte psihologice In ultimii ani s-a acordat o atentie sporita fata de efectele ce le are televiziunea asupra psihicului uman. Ele arata ca ,, indiferent de continutul programului de televiziune urmarit, traseele electroencefalografice ale celor ce privesc la televizor se schimba dobadind, dupa numai doua minute de vizionare, o configuratie noua, specifica, neintalnita in nici o alta activitate umana. Se inregistreaza o micsorare a nivelului activitatii corticale. Se constata o scadere a frecventei undelor cerebrale care trec din starea beta[3] in starea predominanta alfa si teta . Emisfera stanga isi micsoreaza extrem de mult activitatea, proces ce se inregistreaza concomitent cu intreruperea partiala a puntii de legatura dentre cele doua emisfere - corpul calos. In acealsi timp, ariile cortexului prefrontal sun periclitate'' . Undele ,, alfa'' apar in momentul cand o persoana se afla intr-o stare cu totul pasiva, in care dispare concretizarea realitatii din jur, astfel ca persoana devine lipsita de capacitatea orientarii. Ele apar in timpul vizionarii TV. Undele ,, teta'' se activeaza si ele in timpul vizionarii TV, ele reprezentand o stare a creierului aproape inactiva, chiar o stare de un somn usor. Iar atunci cand o persoana se concentreaza vizual asupra ceva, observand un oarecare obiect sau activitate din jurul sau, atunci frecventa undelor cerebrale creste astfel ca frecventa intra pe teritoriul ,, beta'', undele alfa disparand. Este bine cunoscut ca emisfera stanga se ocupa de procesele ce tin de gandirea constienta, de logica, decizie, analiza, ordonare, identificare, discursivitate etc, pe cand emisfera dreapta este raspunzatoare de actele emotionale, instinctive, de receptivitate, gandirii simbolice etc. Cu toate ca, ceea ce se petrece pe micul ecran se petrece in afara corpului si deci privirea si atentia este concentrata asupra unor corpi sau a unei activitati extracorporale ar trebui sa fie activa, emisfera stanga isi reduce activitatea, se observa chiar o inhibare. Aceasta este o anomalie neurologica ce se petrece in timpul vizionarii TV-ului. In timpul vizionarii, emisfera stanga posteaza activitatea de care este responsabila emisferei drepte. Acest fapt are consecinte foarte grave asupra creierului. Emisfera stanga devenind aproape inactiva creierul pierzandu-si capacitatea de a asimila, organiza, analiza,controla si selecta informatiile primite vizual, mintea stocheaza toata informatia primita, fiind asaltata de toate imaginile si actiunile ce se petrec in fata ochilor. Se intampla deseori ca sa nu se reaminteasca unele faze - tot mai multe - din cele vizionate. Intreruperea corpului calos duce la absorbirea tuturor informatiilor ce trec prin fata ochilor, astfel ca mintea omului nu mai prezinta o motivatie anume pentru decizia de a se uita la TV, ci doar absoarbe tot ce vede. Mai mult decat atat, mass media nu prezinta o realitate relevanta, ci doar anumite aspecte ale ei. ,, Mass media lumineaza mai puternic anumite evenimente, in dauna altora''[7], ceea ce inseamna ca ea nu este un mijloc prin care realitatea ne este reflectata intr-un mod obiectiv, de aceea este pusa la indoiala veridicitatea caracterului ei informational. Giovanni Santori observa urmatoarele: ,, cu cat un regim este mai tiranic sau sangeros, cu atat mai mult televiziunea il ignora si ca atare il absolva. In trecut in Madagascar, in Zair, in Nigeria - lista continua - sau petrecut masacre cumplite [] Idi Admin care a ucis ce putin 250 000 dintre compatriotii sai, in vizitele lui prin tari africane era primit cu imnuri si osanale'' si o stire de actualitate care lipseste aproape cu desavarsire este situatia din statele comuniste, de exemplu ,,in China nu se intra si nici nu se intra nici astazi, si astfel ceea ce se intampla unui miliard si ceva de fiinte umane, nu constituie pentru televiziune o stire.''
Pe de alta parte este imposibil sa se prezinte in totalitate tot ceea ce se petrece in mediul inconjurator, in orice mijloc de prezentare al mediei, este inevitabila selectivitatea. Cine stabileste aceste criterii ale selectivitatii, are puterea de a manipula masele de oameni deoarece la ora actuala televizorul, ziarele si internetul sunt principalele mijloace de infirmare ale omenirii. Giovani Santori, in cartea sa ,, Homo videns'', argumenteaza ca ,,televiziunea ofera mai putine informatii decat oricare alt instrument de informare,''[10] ceea ce inseamna ca cea mai importanta sursa mediatica de informare nu face altceva decat sa ofere informatii foarte cenzurate ceea ce inseamna dezinformare. Televizorul este in sine un element neutru. Insa neutralitatea lui devine doar un mit, odata cu accesarea canalelor de televiziune. ,,Mass media ramane cel mai de seama factor globalizant, care, in conditiile societatii postmoderne, duce la uniformizarea lumii, nu numai sub aspectul ei exterior a conceptiei despre lume si viata valorilor, a gusturilor in muzica si arta, cu un cuvant, un nou tip de omogenizare a culturii pe plan international, o morala comuna si un consens social, prin tendinta oamenilor de pe toate meridianele spre un stil de viata democratic. lumea devine un santier de supravietuiri. Spatiul si timpul dispar, lumea se ingusteaza, ajungand sa fie numita Satul nostru planetar'' . Este cert, ca mesajul nu este neutru, el este aducator de lumina in mai putine cazuri, sau de intuneric deseori. Mass media, creeaza o generatie de oameni ursuzi, oferindu-le acestora o lume virtuala perfecta pe care ei nu o vor atinge niciodata, realitatea virtuala oferita de aceasta ramane de domeniul idealului, omul acordand atentie mai mult mass mediei decat aproapelui sau. ,,Vederea pasiva e mai facila si mai comoda decat vederea activa din navigatiile cibernetice''[12] creierul efectuand o activitate mai redusa in acest timp de vizionare, aceasta metoda de informare sau divertisment este mai accesibila. Pe de alta parte, informatia oferita prin intermediul televizorului, este atat de selectata incat ,, ajungem la adevarata dezinformare: nu informarea insuficienta, ci informarea proasta, care distorsioneaza''[13] Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi,Evanghelismos, Bucuresti 2005, p. 37 Undele ,,beta'' ( b ) au frecventa cea mai mare care se cuprinde intre 14 si 30 de Hz, apare in activitatea creierului pe parcursul proceselor de gandire, de analiza si sunt raspunzatoare si de decizii pe durata starilor de veghe atunci cand mintea este ocupata cu o anumita sarcina, sau diferite activitati Undele ,,alfa'' ( a ) au frecventa cuprinsa intre 7,6 si 13,9 Hz. Ea domina activiatea corticala atunci cand o persoana se afla intr-o stare de relaxare Undele teta ( q ) au frecventa cuprinsa intre 5,6 si 7,6 Hz si sunt care definesc starea de somn si anumite stari meditative Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi ,Evanghelismos, Bucuresti 2005, p. 20
|