Tulburarile de voce

TULBURARILE DE VOCE

Definitie

Tulburarile vocii cuprind distorsiunile spectrului sonor, care se refera la intensitatea, inaltimea, timbrul si rezonanta sunetului.

Etiologie

Etiopatogenia este foarte variata. Tulburarile vocii pot fi determinate de :

a) Cauze organice congenitale sau dobandite. Acetea pot fi :

malformatii ale organelor fonatoare localizate astfel :

- bolta palatina prea inalta, coborata, ingusta;

- palat moale - absent, despicat, paralizat;

- deformatii ale limbii si dintilor;

- deviatii de sept;

- polipi nazali;

- noduli pe coardele vocale;

- tumori benigne ale faringelui;

- rinite cronice;

- asimetria laringelui.

b) Cauze functionale manifestate prin :

- paralizii ale muschilor laringelui;

- paralizii ale coardelor vocale;

- hipotonia palatului moale;

- fortarea vocii in inaltime si intensitate;

- ca fenomen secund ar in hipoacuzii grave.

c) Cauze psihogene :

- stress psihic (stari conflictuale);

- soc emotiv;

- trac;

- fortarea vocii prin imitarea vocii altor persoane intr-un registru care nu e

specific copilului;

- unele boli psihice si stari reactive.

Referat: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii Referat: Natiunea si statul national din perspectiva uniunii europene

Formele clinice

Afonia - disfonia se caracterizeaza prin lipsa totala sau partiala a vocii ca urmare a vibratiei insuficiente sau a totalei neparticipari a coardelor vocale in vorbire. Tulburarea este determinata de unele deficiente ale partii centrale a analizatorului verbo-motor care regleaza functia fonatorie cat si pe cele ale nervilor periferici. In timpul vorbirii glota nu se inchide deloc (afonia) sau se inchide insuficient (disfonia).

Tulburarea poate fi de natura organica (procese inflamatorii ale laringelui, pareze musculare) sau functionala (reactii psihogene, isterice, nevrotice care inhiba zonele centrale si caile de transmisie vocala). Vocea este diminuata, soptita atat in disfonia organica cat si functionala. Pot apare si tulburari psihice : fatigabilitate, neatentie, instabilitatea dispozitiei, excitabilitate marita, neincredere in sine si in restabilirea vocii.

In general, limbajul este normal dezvoltat, dar daca apare in perioada de dezvoltare a vorbirii se poate rasfrange negativ asupra dezvoltarii limbajului. Prognossticul afoniei si disfoniei functionale este pozitiv.

Fonastenia - pseudofonastenia este o tulburare functionala care se manifesta prin slabirea sau disparitia temporara a vocii.

Printre cauzele care determina fonastenia pot fi enumerate : emotivitatea exagerata, timiditatea, tracul si fortarea vocii prin exagerarea intensitatii vorbirii sau vorbirea in alt registru decat cel specific copilului. Fonastenia se caracterizeaza prin scaderea intensitatii vocii, pierderea calitatilor muzicale, intreruperea si rateul vocii, tremurul si obosirea rapida a vocii. Gradul tulburarilor fonastenice variaza de la o fonastenie neinsemnata pana la o afonie totala.

Pseudofonastenia apare in special la prescolari datorita suprasolicitarii vocii si starilor emotionale. In prevenirea lor un rol deosebit de important revine masurilor de igiena si de profilaxie a vocii. De obicei, dau recidive si apar modificari psihice : susceptibilitate, iritabilitate, agitatie etc. Se recomanda ca tratementul medical sa fie insotit de tratament logopedic.

Vocea ragusita se manifesta prin ingrosarea si slabirea fonatiei, datorita inflamarii laringelui sau coardelor vocale. Inflamarea laringelui poate fi cauzata de raceala, gripa sau alte maladii, dar si de fortarea coardelor vocale si de dirijarea defectuoasa a aerului din plamani spre cavitatea bucala. Pe parcursul tratamentului medical este indicata odihna vocala.

Vocea nazala altereaza claritatea vorbirii si consta in refluierea pe nas a aerului expirat in timpul vorbirii. Cauza deficientei consta in inchiderea cavitatii bucale prin coborarea exagerata a palatului moale, a boltii palatine, catar nazal sau polip nazal.

Vocea de "falsetto" la barbati se caracterizeaza prin persistenta vocii subtiri din perioada prepurbetala pana la adolescenta si chiar pana la varsta adulta. Apare in dezechilibru sau nedezvoltare glandulara (scurteaza coardele vocale), in deficienta activitatii gonadelor sau hipofizei (coardele vocale se mentin la lungimea lor pubertara). Poate fi determinata si de suprasolicitarea vocii prin cantec (fortarea baiatului tanar de a canta soprana in timpul pubertatii).De aceea se recomanda ca baietii, in timpul schimbarii vocii, sa nu fie fortati de a canta solo in public, ceea ce implica exercitii lungi si obositoare pentru voce.

Vocea inspirata se caracterizeaza printr-un zgomot laringian, care este determinat de aerul de aerul inspirat intr-un moment in care coardele vocale sunt destul de apropiate intre ele. In mod frecvent copiii cu astfel de defecte aspira vocala de la inceputul cuvantului. Vocea inspirata este subtire si lipsita de variatie. In timpul vorbirii nu se aud vocalele deschise, iar structurile combinate cu aceste foneme se aud ca niste lovituri de clapa de tonalitate inalta.

Vocea grava este produsa de emisia prin registrul grav de piept, corespunzator cavitatii subglotice.

Vocea de cap stridenta, cu rezonanta cefalica, se produce la nivelul registrului inalt (corespunzator cavitatii supraglotice). Este o voce neplacuta pentru cei din jur si foarte obositoare. Se intalneste frecvent la copiii cu hipoacuzie grava.

Terapia tulburarilor de voce

Principii terapeutice

- Tratamentul logopedic trebuie sa fie precedat sau sa se desfasoare paralel cu tratamentul medicamentos sau chirurgical.

- Educarea vocii trebuie sa urmeze unei perioade de odihna a coardelor vocale.

- In cazul starilor de inhibitie se recomanda ca exercitiile sa fie executate in grup.

- Exercitiile pot fi adaptate nivelului de varsta, desfasurandu-se sub forma de joc.

- Exercitiile de corectare a vocii trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera placuta, relaxanta.

- In situatiile in care copiii nu constientizeaza tulburarile proprii de voce, este indicat sa se desfasoare exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic.

- Reglarea vocii se poate face prin demonstratii pe cale intuitiva (vizuala, auditiva, vibro-tactila).

Terapii speciale

In cazul disfoniilor (afonia si fonastenia) se aplica intai masurile cu caracter general privind fortificarea fizica (vitaminizarea) si psihica (psihoterapia). Exercitiile de educare a vocii se vor desfasura dupa o perioada de odihna a coardelor vocale. In cadrul exercitiilor speciale se pot aminti : exercitii de expiratie simpla, exercitii cu expiratie cu vocale, exercitii cu expiratie cu silabe.

Vocea ragusita . Corectarea vocii ragusite se realizeaza numai dupa vindecarea organelor fonatoare, in caz de imbolnavire, sau dupa odihna coardelor vocale, in cazul fortarii lo anterioare. Exercitii speciale : reglarea emisiei aerului prin exercitii cu vocale si silabe, exercitii cu voce soptita sau de intensitate medie.

Vocea nazala se corecteaza prin : exercitii de educatie a auzului pentru diferentierea vorbirii corecte fata de cea gresita,exercitii de deglutitie, inspiratie adanca pe nas si expiratie pe gura, exercitii de motricitate faciala, exercitii de suflare etc.

Vocea oscilanta de falsetse corecteaza prin : reglarea registrului normal al vorbirii, demonstratii ale pozitiei corecte a capului, realizarea echilibrului dintre aerul din plamani si cel din afara.

Vocea inspirata . Se regleaza intensitatea si presiunea aerului expirat prin :

- exercitii de gimnastica fonoarticulatorie,

- exercitii de inspir-expir,

- exercitii de expiratie cu vocale,

- exercitii de expiratie cu silabe,

- exercitii de expiratie cu cuvinte,

- exercitii de expiratie cu propozitii.

Vocea grava se corecteaza pe cale intuitiva (auditiva, vibro-tactila, vizuala)

registrul vorbirii prin exercitii de intensitate medie.

7. Vocea de cap se corecteaza prin reglarea emisiei vocii pe registrul mediu.