INFLUENTA UNOR FACTORI PSIHO-SOCIALI ASUPRA COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL DE FURT. STUDIU DE CAZ: PENITENCIARUL GIURGIU

1. Metodologia cercetarii

1.1. Obiective

In capitolele anterioare am incercat sa prezentam o serie de aspecte teoretice cu privire la comportamentul infractional si factorii psiho-sociali ce actioneaza asupra acestuia, aspecte ce vor fi aprofundate prin realizarea unui sturdiu practic, in cele ce urmeaza.

Astfel, obiectivele generale urmarite sunt:

evidentierea factorilor de personalitate care determina aparitia unui comportament infractional la un individ

analizarea influentei factorilor socio- familiali asupra aparitiei si dezvoltarii (perpetuarii) unui comportament infractional de furt

evidentierea existentei unor trasaturi de personalitate specifice populatiei de detinuti, care sa-i deosebeasca pe acestia de populatia neincarcerata

analizarea influentei grupului social de apartenenta (gasca) asupra adoptarii unui comportament infractional de furt

determinarea existentei unei legaturi intre situatia financiara a familiei de provenienta si motivatia infractiunii

studierea legaturii intre atitudinea fata de scoala, abandonul scolar si comportamentul infractional de furt si recidiva

1.2. Ipoteze

Tinand cont de obiectivele urmarite, am stabilit urmatoarele ipoteze:

Se presupune ca exista o diferenta semnificativa intre persoanele aflate in penitenciar (care au comis infractiuni) si cele care nu au comis infractiuni, in ceea ce priveste anumite patternuri de trasaturi de personalitate, care influenteaza indivizii sa adopte un comportament infractional de furt.

Variabila independenta: anumite patternuri de trasaturi de personalitate

Variabila dependenta: adoptarea unui comportament infractional de furt.

Consider a fi pattern de trasaturi de personalitate acele caracteristici ale personalitatii care apar cu cea mai mare frecventa la un grup de subiecti.

Presupunem ca exista o corelatie intre mediul social si adoptarea unui comportament infractional de furt si de recidiva.

Variabila independenta: mediul social

Variabila dependenta: comportamentul infractional de furt si recidiva

Consider mediul social ca fiind alcatuit din urmatoarele componente: familia, scoala si anturajul (ca grup social negativ- gasca).

1.3. Metode si tehnici de cercetare

Datorita faptului ca nu am avut acces la dosarele personale ale detinutilor si nici la rechizitoriile proceselor in urma carora au fost condamnati, am decis sa folosesc metoda anchetei psiho-sociale pentru a afla date importante si relevante despre populatia de detinuti cu care trebuia sa lucrez.

Obiectivele anchetei sunt: culegerea de date personale, gradul de instruire, situatia economica a familiei, date despre mediul social in care au trait pana la intrarea in penitenciar si date privind anturajul lor si activitatile desfasurate cand erau liberi.

Am considerat ca folosirea tehnicii chestionarului prin intermediul anchetatorului si a tehnicii interviului dirijat, bazat pe un ghid de interviu , au fost cele mai potrivite pentru a afla date despre subiectii cu care urma sa interactionez.

Ancheta pe baza de  interviu

Tehnica interviului am folosit-o pentru a detalia anumite aspecte care nu au putut fi totalmente surprinse in cadrul chestionarului sau care necesitau o discutie mai amanuntita cu subiectul. Interviul a fost de tip neformal, s-a desfasurat conform unui ghid de interviu, si a fost aplicat face- to- face. In timpul aplicarii tehnicii interviului am putut observa si reactiile detinutilor, atitudinea lor fata de prezenta anchetatorului si fata de sarcina pe care trebuiau s-o indeplineasca.

Intrebarile din cadrul interviului m-au ajutat sa aflu mai multe informatii despre fapta comisa, despre antecedentele penale din familie sau grupul de prieteni, despre atitudinea fata de scoala, despre abandonul scolar si motivele acestuia, despre gandurile lor de viitor, despre ce isi doresc atunci cand isi vor termina de executat pedeapsa cu inchisoarea, despre motivele care i-au determinat sa aleaga calea infractiunii, despre recidiva si motivul acesteia, despre activitatile pe care le desfasurau in libertate impreuna cu prietenii, cat de des se intalneau cu prietenii, atitudinea parintilor fata de anturaj.(ANEXA 1).

In urma recoltarii datelor prin tehnica interviului am observat patternuri de raspuns si pentru a putea prelucra statistic informatiile adunate am recurs la gruparea acestor raspunsuri tot in patru clase, ca si in cazul chestionarului, pe care apoi le-am codat intr-o scala cu valori de la unu la patru, dupa aceleasi criterii ca si la chestionar.

Ancheta pe baza de chestionar

In cadrul acestei metode am aplicat, pentru inceput, un chestionar format din 18 itemi, la care am adaugat apoi 2 teste, respectiv testul de personalitate 16 PF si testul de personalitate FPI.

a) Initial am alcatuit un chestionar in care intrebarile aveau raspunsuri de tip deschis si aveau menirea sa surprinda anumite aspecte legate de individ: varsta, nivelul de scolarizare, ocupatia inainte de a fi inchis, situatia financiara a familiei, daca au fost crescuti de parintii biologici sau de alte persoane, atitudinea figurilor parentale fata de ei si fratii lor, nivelul de educatie al parintilor, ocupatia parintilor, relatia dintre parinti, grupul de prieteni, ocupatia prietenilor, activitati desfasurate impreuna cu acestia, atitudinea fata de scoala. (ANEXA 2).

Pentru a valida chestionarului l-am aplicat pe un lot de subiecti alcatuit din 30 de persoane. Am incercat sa aplic chestionarul pe un numar mai mare de detinuti, dar din motive care nu au tinut de mine acest lucru nu a fost posibil. In urma aplicarii chestionarului si a prelucrarii raspunsurilor ( care, asa cum am precizat anterior au fost raspunsuri de tip deschis) am constatat ca exista patternuri de raspunsuri, concret ca exista raspunsuri care se repeta si care surprind aceleasi informatii si aspecte. Acest lucru m-a ajutat foarte mult in crearea unor variante de raspunsuri conform cu obiectivele urmarite si cu ipotezele fixate si am alcatuit un nou chestionar, care de aceasta data avea raspunsuri precodificate.

Pentru a determina consistenta interna a itemilor din chestionar am aplicat testul de fidelitate Alpha- Cronbach, cu ajutorul Pachetului de prelucrare statistica pentru stiintele sociale SPSS varianta 10.1, astfel: din meniul Analyze am selectat Scale, iar din submeniul Scale am selectat Reliability Analysis si model Alpha. In urma aplicarii testului Alpha- Cronbach am obtinut urmatoarele valori ale coeficientului alpha: pentru itemii legati de familie, alpha a fost egal cu 0,6487; pentru itemii legati de mediul social (educational- ocupational) valoarea lui alpha a fost de 0,8499; in cazul itemilor legati de grupul social, gasca, activitati, sociabilitate, valoarea coeficientului alpha a fost de 0,8580, iar valoarea lui alpha pentru nivelul economic al familiei, ocupatia parintilor a fost de 0,6969. Unii itemi au dat valori negative in timpul aplicarii testului de fidelitate model alpha si a trebuit sa-i modific, iar pe unii dintre ei chiar sa ii elimin deoarece nu erau relevanti pentru aspectele pe care doream sa le investighez. Pentru restul de itemi am obtinut valorile mai sus mentionate si avand in vedere ca pentru validarea itemilor valoarea lui alpha trebuie sa fie minim 0.70, dar admitandu- se in unele cazuri si valori cuprinse intre 0.60 si 0.70 am considerat ca pot pastra itemii ramasi.

Fiecare intrebare avea patru variante de raspuns precodificat din care subiectii trebuiau sa incercuiasca varianta care li se parea cea mai potrivita cu situatia descrisa in intrebare raportat la cazul lor concret, iar in cazul in care nu se regaseau in situatiile descrise de variantele de raspunsuri am admis posibilitatea ca acestia sa descrie intr-un raspuns de tip deschis situatia lor concreta. Am recurs la acest lucru pentru ca stiam ca vor exista cazuri in care indivizii care urmau sa completeze chestionarul aveau grade de educatie diferite si nu puteau intelege anumiti termeni sau nu intelegeau ca ceea ce descriau ei putea fi rezumat sau codificat intr-un mod mai restrans. Nu au existat decat foarte putine cazuri de acest fel ( in numar de patru), iar informatiile furnizate de ei se inscriau in patternurile de raspunsuri intalnite in faza de pretestare a chestionarului. Intrebarile chestionarului au fost in numar de 20 si urmareau aspecte legate de familie, mediul social, grupul de prieteni si gasca.

Pentru a putea prelucra statistic datele recoltate prin tehnica chestionarului am procedat la codarea raspunsurilor astfel incat sa obtin o scala de masurare non- parametrica de tip nominal multidimensionala (pentru itemii legati de varsta, studii ale parintilor si ale subiectului) si o scala ordinala categoriala, care mi-au permis ordonarea raspunsurilor in functie de intensitatea caracteristicii descrise de itemi, la restul de raspunsuri. Valorile folosite in urma codarii sunt cuprinse intre unu si patru si au fost acordate in functie de ordinea crescatoare a studiilor, de exemplu, sau de gravitatea unor factori, de exemplu la motivatia savarsirii faptei penale.

b) Testul de personalitate 16 PF- forma A

Pentru a putea investiga personalitatea detinutilor si pentru a putea recolta informatii relevante si necesare pentru demonstrarea ipotezei de lucru am aplicat Chestionarul de personalitate 16 Factori Primari- 16PF forma A. Acest chestionar include atat intrebari legate de comportamentul subiectului, exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni, cat si itemi verbali sau numerici destinati evaluarii abilitatilor rezolutive si alternative de raspuns la intrebari legate de ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare, fapt care mi- a furnizat informatii valoroase despre comportamentul si atitudinile persoanelor investigate. Chestionarul are 187 de intrebari si trei variante de raspuns, din care cel testat trebuie sa aleaga varianta care considera ca se potriveste cu situatia descrisa.

Factorii evaluati sunt constructe bipolare care incearca sa cuprinda multimea de manifestari comportamentale specifice dimensiunii, in mod gradat de la unul dintre polii acesteia, caracterizat printr- o maxima exprimare in comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celalalt, caracterizat printr- o maxima exprimare a opusului. Testul evalueaza prin date normative pozitia individului de- a lungul acestui continuum. Ceea ce se ia in considerare in interpretare, ca fiind semnificativ si activ in comportamentul real al persoanei este acel factor a carui pondere depaseste intr- un sens sau altul zona de semnificatie medie, concret acele trasaturi care au o pozitie de la cota standard sapte spre zece sau de la cota trei spre zero.

Factorul A- Schizotimie versus ciclotimie caracterizeaza un comportament prin aspecte precum schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta, suspiciune si rigiditate versus un comportament caracterizat prin ciclotimie: amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti, increzator, bland, adaptabil si cald. Informatiile furnizate de interpretarea acestui factor mi-au fost foarte utile pentru caracterizarea comportamentelor detinutilor.

Factorul B- Abilitate rezolutiva generala masoara acel factor general pe care Cattell l-a numit inteligenta. Polul minim al acestui factor indica o slaba abilitate mentala, care atrage dupa sine si o moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinta, lipsa de cultura, iar polul maxim arata o unteligenta vie, constiinciozitate si perseverenta in rezolvarea problemelor, tendinta de a gandi in plan abstract si logic. Datele obtinute in urma interpretarii acestui factor mi- au furnizat informatii despre gradul de cultura al celor inchisi, cat si despre moralitatea lor.

Factorul C- Instabilitate emotionala versus stabilitate emotionala. Polul reprezentat de instabilitate prezinta caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiva, instabilitate, inconstanta in atitudini si interese, excitabilitate, fuga de responsabilitati, abandonarea in fata unui obstacol, neliniste, implicare in conflicte si tendinta de a fi visator. La polul opus sunt descrise caracteristicile unui eu puternic: maturitate, calm, stabilitate, constanta in interese, realist, adaptabil la situatii, neamestec intentionat in conflicte. Astfel am putut afla care dintre indivizi are un eu slab si este predispus la un comportament inconstant chiar fata de lucruri importante in viata, care traieste un sentiment de insatisfactie in familie,scoala sau profesie, si care detinuti au un eu puternic si dau dovada de maturitate si reactioneaza adecvat la situatiile vietii.

Factorul E- Supunere versus dominanta. Persoana aflata la polul comportamentului supunere este o persoana conformista si usor de dominat, binevoitoare, dependenta. La polul dominanta sunt situate persoanele care au un comportament agresiv, combatativ, incapatanate, sigure pe sine, severe, dure si ostile, nonconformiste si dornice de a capta atentia. Valorile ridicate obtinute la acest factor se asociaza cu comportamente de tip delictual, asadar aceste informatii m-au ajutat sa determin oarecum care dintre detinuti a avut o predispozitie nativa spre infractiuni si care a incalcat legea din alte motive.

Factorul F- Expansivitate versus nonexpansivitate. Polul nonexpansiv indica un comportament prudent, moderat, taciturn, introspectiv, cu tendinta spre deprimare si reverie, necomunicativ, legat de valori personale, lent, reflectant. Polul opus indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii. Este un factor care ne poate da informatii despre mediul de formare al indivizilor, fapt foarte important in prezenta lucrare.

Factorul G- Supraeu slab versus forta supraeului. Persoana cu un supraeu slab este caracterizata prin lipsa de toleranta la frustrare, este schimbatoare, influentabila, prezinta inconstanta si nesiguranta, neglijeaza obligatiile sociale si prezinta dezinteres fata de normele morale colective. La polul opus sunt situate persoanele care sunt constiincioase, perseverente, responsabile, ordonate, consecvente, atente la oamenii si lucrurile din jur. Acest factor corespunde in viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului.

Factorul H- Threctia versus parmia. Polul threctia indica un comportament dominat de tendinta de repliere asupra propriei persoane, prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a parea rece si dezinteresat de sexul opus, moderat si constiincios. Polul parmia indica sociabilitate, o persoana indrazneata, activa si cuarjoasa, impulsiva si frivola, nelinistita, care nu vede usor un potential pericol, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala. Acest factor este puternic dominat de ereditate. Am putut compara rezultatele obtinute la acest factor de catre detinuti cu atitudinea lor fata de prezenta mea.

Factorul I- Harria versus premsia. Persoanele aflate la polul harria sunt caracterizate printr- un comportament realist, dar dur, se bazeaza pe sine si nu se asteapta la lucruri extraordinare de la ceilalti, au spirit practic si sunt relativ insensibile fata deceilalti, sunt mature emosional, aspre, cinice, fara simt artistic. Polul premsia indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabdator, relativ imatur emotional, persoane care cauta simpatia altora, prietenoase, blande, indulgente cu sine si ceilalti, imaginative, cu o bogata viata interioara, nelinistite si chiar ipohondre.

Factorul Alexia versus protension. Comportamentul de la polul alexia este caracterizat prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau a invidiei, interes fata de ceilalti. Polul opus reprezinta tensiunea, neincrederea, inclinatia spre gelozie, indaratnicia, suspiciunea si timiditatea, o persoana rigida, dura si indiferenta fata de ceilalti.

Factorul M- Praxernia versus autia. Dimensiunea acestui factor defineste un comportament practic si constiincios, persoana capabila sa isi pastreze sangele rece, logic, expresiv, deschis. Polul Autia defineste tipul imaginativ, boem, putin constiincios, calm, dar cu ocazionale izbucniri emotive de natura isterica.

Factorul N- Naivitate versus subtilitate. Cotele joase indica o persoana cu un comportament direct, naiv, sentimental, natural, neindemanatic, usor de satisfacut. Polul subtilitatii indica perspicacitate si luciditate in opinii, un fel de a fi rafinat, civilizat, subtil, dar rece, indiferent fata de cei din jur si dificil de satisfacut. Acest factor nu afecteaza decisiv comportamentul.

Factorul O- Incredere versus tendinta spre culpabilitate. Cotele joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii. Polul opus indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat, fara incredere in altii, banuitor si cu sentimente de culpabilizare.

Factorul Q1- Conservatorism versus lipsa de respect fata de conventii. Persoanele aflate la polul conservator au un mod necritic de a accepta normele, iar cei aflati la polul opus au un comportament deschis spre nou, critic, inovator si cu inclinatii spre analiza

Factorul Q2- Dependenta de grup versus independenta personala. Cei care obtin cote ridicate la acest factor sunt rationali, capabili sa decida singuri, iar cei de la polul cu cote scazute sunt indivizi care merg odata cu grupul, care cauta aprobare sociala, care urmeaza moda.

Factorul Q3- Sentiment de sine slab versus sentiment de sine puternic. Persoanele care au un sentiment de sine slab dau dovada de lipsa de control, sunt emotive, au tendinte de a deveni delincventi. Cei care au cote ridicate la factorul Q3 sunt caracterizati prin disciplina de sine, exigenta, vointa, bun autocontrol, are consideratie pentru ceilalti. Informatiile furnizate de cotele obtinute la acest factor sunt importante deoarece ne indica in ce fel de mediu a crescut individul.

Factorul Q4- Tensiune ergica slaba versus tensiune ergica ridicata. Comportamentul celor aflati la polul cotelor joase este caracterizat printr-un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai. La polul opus sunt persoanele caracterizate prin incordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare, neliniste, incordare, iritabilitate si agitatie.

In afara de acesti factori principali exista si factorii de ordin secundar, care au semnificatia de trasaturi de suprafata si sunt definiti si determinati experimental de Cattell. Ei sunt calculati in functie de ponderea contributiei fiecareia dintre componentele primare in clusterul factorial.

Factorul I- Adaptere versus anxietate. Cotele ridicate la factorul acesta indica o anxietate ridicata, o persoana nesatisfacuta de capacitatea sa de a raspunde cerintelor vietii si a-si realiza dorintele; anxietatea puternica atrage tulburari psihosomatice.

Factorul II- Introversie versus extraversie. Cotele scazute la acest factor indica tendinta spre timiditate si inhibitie in relatiile cu ceilalti. Polul extraversie indica lipsa de inhibitie sociala si o satisfactie generala fata de propria persoana.

Factorul III- Emotivitate versus dinamism. Cotele scazute indica emotivitate difuza, care poate fi de tip depresiv si frustrant pentru persoana. Persoanele de acest gen au un temperament artistic, au tendinta de a reflecta prea mult in fata dificultatilor si actioneaza cu intarziere deoarece examineaza toate fatetele situatiei inainte de a trece la actiunea propriuzisa. La polul opus sunt persoanele cu un comportament dinamic, intreprinzator, decis si competent; au tendinta trecerii la actiune si nu tendinta de reflectie.

Factorul IV- Supunere versus independenta. Persoanele care au cote scazute au un comportament moderat, pasiv, legat si dependent de ceilalti, cu tendinta de a cauta aprobarea si sprijinul celor de care au nevoie si de a-si orienta conduita in functie de acestia. Independenta se manifesta prin tendinta spre agresivitate, indrazneala, un mod transant de a actiona si initiativa.

c) Testul de personalitate FPI- forma G

Al doilea instrument pe care l-am utilizat pentru investigarea personalitatii a fost Testul de personalitate F.P.I. (Das Freiburger Personlichkeit Inventar). Acest test de personalitate pune in evidenta prin cele 12 scale de care dispune ( noua principale si trei suplimentare), tot atatea insusiri de personalitate, si anume: nervozitatea, agresivitatea, depresivitatea, emotivitatea, sociabilitatea, calmul, tendinta de dominare, inhibitia, firea deschisa, extraversia-introversia, labilitatea emotionala si masculinitatea-feminitatea. Aceste insusiri de personalitate sunt puse in evidenta cu un chestionar care cuprinde 212 intrebari, cu doua tipuri de raspuns: DA sau NU.

Am ales utilizarea acestui test deoarece prin dimensiunile sale si parametrii pe care ii vizeaza evidentiaza atit aspecte ale personalitatii normale cat si aspecte patologice. Scorurile mari la scalele clinice necesita un examen de stricta specialitate a individului. Constructia si conceptia acestui test permite utilizarea lui pe o gama larga de subiecti cu varste intre 15 si 80 de ani, barbati si femei, putand fi administrat individual sau in grup. Insusirile de personalitate evidentiate de acest test sunt relevante pentru demonstrarea sau infirmarea ipotezei ca exista anumite trasaturi de personalitate care il determina pe individ sa adopte un comportament infractional, antisocial.

Scala F.P.I.-1 vizeaza nervozitatea, care exprima aspectele: tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic, dispunand de 34 de itemi, dintre care un item polarizat negativ. Nervozitatea poate fi o caracteristica de personalitate, obisnuita sau consecinta unei boli organice. Valorile ridicate semnifica tendinte spre acuze somatice, afectiuni de ordin vegetativ si tulburari motorii. Valorile scazute indica tulburari psihosomatice minore: rezonanta afectiva scazuta cu concomitente somatice normale. Valorile mari la acest indicator coreleaza puternic cu depresivitatea, retinerea si irascibilitatea.

Scala nervozitate este independenta de varsta si gradul de cultura, dar este dependenta de variabila sex; la femei se inregistreaza scoruri mai mari decat la barbati

Scala F.P.I.-2 exprima agresivitatea si dispune de 26 de itemi, dintre care doi negativi. Valorile ridicate indica posibilitatea unor acte spontane de agresiune corporala si verbala sau imaginative. Valorile scazute denota o tendinta de agresiune spontana scazuta, stapanire de sine, comportare stabila si constienta care ofera trasaturi de om extrem de linistit.

Acest factor este independent de gradul de cultura si de sex, dar este dependent de varsta- femeile prezinta valori mai scazute.

Scala F.P.I.-3 arata depresivitatea (indispozitia, nesiguranta de sine in opozitie cu multumirea si siguranta de sine) si este alcatuita din 28 de itemi, dintre care unul polarizat negativ. Valorile ridicate exprima stari de indispozitie sau fluctuanta mare in dispozitii, prevalan insa starile depresive, tensionale si pesimiste. Valorile scazute prezinta o dispozitie echilibrata. Valorile ridicate coreleaza cu valorile ridicate de la nervozitate, agresivitate, emotivitate, inhibitie si firea deschisa.

Valorile obtinute la aceasta scala sunt independente de varsta, sex si nivelul de educatie.

Scala F.P.I.-4 exprima emotivitatea si este vizata de 20 de itemi, din care unul polarizat negativ. Valorile ridicate indica stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate si emotivitate, toleranta redusa la frustrare, nerabdare si neliniste. Valorile scazute indica stari de impulsivitate redusa, calm, eventual apatie, stapanire emotionala si toleranta mare la frustrare. Valorile mari obtinute la aceasta scala coreleaza cu depresivitatea, agresivitatea, nervozitatea, tendinta de dominarea si firea deschisa.

Valorile care se obtin la aceasta scala nu depind de varsta, sex si grad de cultura.

Scala F.P.I.-5 evidentiaza sociabilitatea si este compusa din 28 de itemi, dintre care 16 itemi sunt polarizati negativ. Valorile ridicate evidentiaza dorinta si tendinta de a stabili contacte, prietenii si posibilitatea de a intretine si cultiva relatiile, vioiciune, spirit intreprinzator, activ, comunicativ si prompt la replica. Valorile scazute exprima dorinta reduse pentru contacte interpersonale, preferinta pentru solitudine si cercredus de cunostinte si prieteni, spirit retras, putin intreprinzator si taciturn.

Valorile care se obtin la aceasta scala nu depind de varsta, sex si grad de cultura.

Scala F.P.I.-6 se refera la caracterul calm si este sondata prin 20 de itemi. Valorile ridicate arata incredere in sine si capacitatea de a nu se abate de la drumul si obiectivele fixate. Valorile scazute exprima iritabilitate, susceptibilitate, deceptie si suparare, capacitatea de a lua lucrurile prea in serios si calitatea de a fi usor deranjat si pus intr-o situatie penibila, ingrijorare, preferinta pentru asteptare. Valorile mari coreleaza negativ cu inhibitia.

Valorile de la acest parametru nu depind de varsta si nivel de educatie, ci depind de variabila sex-barbatii obtin valori mai ridicate decat femeile.

Scala F.P.I.-7 evidentiaza tendinta de dominare si este alcatuita din 20 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valorile ridicate exprima conceptie egocentrica, atitudine de neincredere si suspiciune, gandire autoritar-comformista si agresivitate in limita formelor conventionale de convietuire in societate. Valorile scazute arata tact, atitudine ponderata, intelegere, maleabilitate, toleranta si judecati morale diferentiate. Valorile mari obtinute la aceasta scala coreleaza cu valorile mari de la scala emotivitate.

Valorile obtinute la aceasta scala nu depind de varsta, insa depind de gradul de cultura si de sex.- barbatii, si in general cei care au doar o pregatire elementara obtin valori mai ridicate.

Scala F.P.I.-8 punein evidenta inhibitia si are 20 de itemi, dintre care cinci itemi sunt polarizati negativ. Valorile ridicate exprima timiditate, inhibitie in contactul cu alte persoane, stinghereala in colectivitate, incapacitate de contact, trac si tulburari digestive in conditiile in care persoana stie ca este observata. Valorile scazute arata dezinvoltura, siguranta de sine, hotarare si capacitate de contacte sociale. Valorile ridicate coreleaza cu valorile ridicate de la dpresivitate si nervozitate si cu valorilescazute de la sociabilitate si calm.

Valorile obtinute nu depind de varsta si de gradul de cultura, dar sunt dependente de variabila sex- femeile obtin valori mai ridicate.

Scala F.P.I.-9 exprima firea deschisa (autocritica) si firea inchisa (fara simtul autocriticii) si dispune de 14 itemi. Valorile ridicate exprima recunoasterea de catre persoana a micilor slabiciuni si defecte pe care le are. Valorile scazute arata disimularea si incercarea de a face impresie buna, lipsa de sinceritate si de spirut autocritic. Valorile ridicate coreleaza cu valorile mari ale agresivitatii, depresivitatii si emotivitatii. Aceasta scala reprezinta scala de valabilitate a acestui test. Valorile foarte ridicate la aceasta scala indica un subiect nesincer, fapt care duce la neluarea in considerare a evaluarii.

Valorile acestui parametru nu depind de gradul de cultura, dar sunt influentate de sex si de varsta- subiectii tineri si mai ales barbatii tineri obtin valori mai scazute.

Scala F.P.I.-E vizeaza extroversia-introversia avand 24 de itemi, dintre care 5 sunt polarizati negativ. Itemii provin din cinci scale principale, mai ales din sociabilitate si agresivitate. Valorile ridicate exprima sociabilitate, vioiciune, impulsivitate, activism si uneori nestapanire. Valorile scazute prezinta nesociabilitate, calm, constanta si in anumite situatii pasivitate si necomunicativitate.

Valorile obtinute nu depind de sex si grad de cultura, ci numai de varsta- tinerii obtin valori mai ridicate decat cei varstnici.

Scala F.P.I.-N exprima labilitatea emotionala, este alcatuita din 24 de itemi dintre care trei sunt polarizati negativ; itemii provin din patru scale principale, mai ales din scalele depresivitate si emotivitate. Valorile ridicate indica indispozitie, iritabilitate si dificultati de contact. Valorile scazute exprima o dispozitie stabila si echilibrata si capacitate de concentrare si raport emotional netulburat.

Valorile obtinute nu depind de varsta, sex si nivel de scolarizare.

Scala F.P.I.-M evidentiaza masculinitatea-feminiitatea si dispune de 26 de itemi, dintre care 14 sunt polarizati negativ. Itemii provin din sapte scale, dar mai ale din scalele nervozitate si inhibitie. Valorile ridicate exprima impunere, constiinta de sine, optimism, dispozitie echilibrata si putine tulburari psihosomatice. Valorile scazute indica o atitudine rezervata, timiditate, inhibitie, descurajare si deznadejde, neincredere in sine si tulburari psihosomatice generale.

Scorurile obtinute la aceasta scala nu depin de varsta si de educatie, dar depind de variabila sex- barbatii au valori mai ridicate decat femeile.

Nota: precizez ca termenii de " valori ridicate (mari)" si "valori scazute (mici)" exprima aspecte peste sau sub valorile medii, adica valorile cuprinse intre nivelurile unu si trei si cele cuprinse intre sapte si noua ale insusirilor de personalitate, cuprinse in etalonul general al testului F.P.I. .

1.4. Descrierea universului cercetarii

Recoltarea primelor date s-a desfasurat in prima faza, in Penitenciarul Giurgiu , orasul Giurgiu . Aplicarea testelor de personalitate si a chestionarului si interviului s-a desfasurat in cadrul penitenciarului, locul unde, pentru o perioada de timp, subiectii investigati isi desfasoara activitatile si traiesc.

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

Unul dintre psihologii penitenciarului, mi-a pus la dispozitie doua dintre salile in care detinutii invata sau isi desfasoara alte activitati educative. Grupul experimental din penitenciar a fost alcatuit din 60 de detinuti, barbati, care isi ispasesc pedeapsa cu inchisoarea pentru furt calificat. Faptul ca testarea subiectilor s-a desfasurat intr-un cadru familiar lor a inlesnit demersul meu de investigare a trasaturilor lor de personalitate, dar si observarea anumitor particularitati de comportament ale indivizilor.

Din motive strict obiective am recurs la aplicarea testelor de personalitate si a chestionarului in grup (fapt permis de constructia testelor ).

Cei 60 de subiecti au fost impartiti in doua subgrupuri a cate 30 de persoane in mod aleator si repartizati in mod egal in salile de clasa. In prima faza le- am distribuit fiecaruia cate un caiet de test si o foaie de raspuns pentru testul de personalitate 16 PF. Subiectii au fost instruiti sa nu deschida aceste caiete de testare pana cand nu li se explica ceea ce au de facut. Instructajul a fost standardizat, concret li s-a explicat ca trebuie sa citeasca atent fiecare intrebare si trebuie sa treaca pe foaia de raspunsuri acea varianta care corespunde cu realitatea sau cu opinia lor despre situatia descrisa si sa incerce sa treaca pe fisa de raspuns acea varianta care li s- aparut de la inceput cea mai naturala, prima care le- a venit in minte. Subiectilor li s-a cerut sa incerce sa evite, atat cat este posibil, variantele de raspuns intermediar ( de tipul "nu stiu") si sa apeleze la aceste variante doar daca nu au alta solutie. Totodata li s- a explicat ca nu exista raspunsuri corecte sau gresite si ca ceea ce conteaza este punctul lor de vedere. Fiecare detinut a trebuit sa-si completeze initialele numelui si prenumelui si varsta pe foaia de raspuns. Dupa efectuarea exemplelor impreuna, m-am asigurat ca fiecare detinut a inteles sarcina pe care o avea de indeplinit. Am realizat acelasi instructaj si celui de-al doilea grup de detinuti. In timpul desfasurarii testarii am supravegheat cele doua grupuri, prin alternanta cu psihologul inchisorii, pentru a ne asigura ca nu vor incerca sa copieze unul dupa celalalt, mai ales la itemii numerici destinati evaluarii abilitatilor rezolutive. In medie, completarea acestui test a durat 30 de minute. Dupa ce terminau de completat foaia de raspuns, detinutilor li s-a permis sa iasa in curtea interioara. Pentru a alterna activitatile si pentru a nu-i solicita prea mult, am acordat pauze de 10- 15 minute intre testari.

Dupa completarea testului de personalitate 16 PF si dupa pauza, detinutii au fost reintrodusi in salile de clasa, unde fiecare persoana a gasit pe pupitru cate un exemplar al chestionarului de anamneza. Am facut instructajul standardizat la ambele subgrupuri, in care le-am cerut sa citeasca cu atentie itemii si sa aleaga una din cele patru variante de raspuns, pe aceea care corespunde cu cazul lor concret si particular, iar in cazul in care nu se regasesc in nici una din situatiile descrise de raspunsurile precodificate, pot sa completeze cu un raspuns deschis, descris cat mai clar. Fiecare subiect a trebuit sa isi treaca in coltul dreapta sus initialele numelui si prenumelui si varsta. Ca si in cazul aplicarii testului 16 PF am supravegheat subiectii pe parcursul testarii. Durata de completare a chestionarului a fost de 10 minute, dupa care subiectii au putut sa mearga afara din sali.

Dupa terminarea pauzei, subiectii au gasit, la intoarcerea in sala, cate un caiet de test si o foaie de raspuns pentru testul F.P.I. Li s-a cerut sa nu deschida caietele pana nu li se va prezenta instructajul. Instructajul standardizat, descris fiecarui subgrup in parte, le cerea sa citeasca fiecare intrebare si sa treaca pe foaia de raspuns una din cele doua variante de raspuns: da sau nu. De asemenea li s-a cerut sa raspunda la toate intrebarile cu maxima sinceritate, explicandu-se ca nu exista raspunsuri bune sau rele, iar ceea ce conteaza sunt reactiile si interesele lor predominante. Subiectii au fost rugati sa treaca pe foaia de raspuns initialele numelui si prenumelui, cat si varsta. Durata medie a realizarii acestei sarcini a fost de 45 de minute.

Precizari 1. Intentionat le-am ascuns subiectilor menirea reala a acestor teste, pentru a preveni fenomenul de disimulare si posibila nesinceritate datorate dorintei lor de a se remarca sau de a face pe plac.

2. Completarea foilor de raspuns de la testele de personalitate si a chestionarului s- a facut cu creioane, deoarece protocolul intern al penitenciarului interzicea folosirea de catre detinuti a pixurilor.

Dupa pauza de masa, care a durat aproximativ o ora, am trecut la intervievarea individuala a fiecarui detinut. Interviul s-a desfasurat face- to -face in biroul psihologului, conform unui ghid de interviu. Am consemnat raspunsurile detinutilor si totodata le- am putut analiza si comportamentul si limbajul non- verbal, culegand astfel mai multe informatii despre populatia de detinuti condamnati pentru infractiunea de furt calificat. Fiecare interviu a durat aproximativ cinci minute si a cuprins intrebari legate de fapta comisa, grupul de prieteni, recidiva (acolo unde era cazul), motivatia faptei si gandurile lor de viitor.

Pe parcursul desfasurarii testarilor am putut observa si reactiile detinutilor vis- a- vis de sarcinile pe care trebuiau sa le rezolve, dar si fata de prezenta mea acolo. Nu li s-a precizat faptul ca nu sunt inca psiholog si doar aspiranta la acest statut, asa ca reactiile lor fata de mine, cel putin in faza initiala au fost destul de rezervate. Atunci cand le-am facut instructajele pentru teste am avut o atitudine neutra, binevoitoare si am incercat sa le raspund cat mai clar si adaptat la nivelul lor de intelegere la toate intrebarile legate sarcina pe care o aveau de indeplinit. Au existat si cazuri cand cate un detinut, care se credea depasit de dificultatea sarcinii a incercat sa paraseasca sala, dar explicatiile suplimentarea si exemplificarea concreta a ceea ce trebuia sa faca l-a determinat sa isi reia locul in clasa.

Au fost si momente in care detinutii au incercat sa faca glume sau comentarii rautacioase sau sa foloseasca un limbaj licentios sau vulgar. In general detinutii s-au achitat onorabil de sarcinile date si chiar cu placere, din cate am inteles din comentariile lor, deoarece aceasta testare a reprezentat pentru ei o rupere din monotonia atmosferei din inchisoare.

In linii mari comportamentul subiectilor a fost unul acceptabil, fara a exista incidente majore si fara a necesita prezenta gardianului, care se afla pe culoarul cladirii.

Daca in timpul testarilor in grup sau subgrup au existat situatii in care detinutii glumeau, radeau sau se tachinau reciproc, in timpul interviului individual acestia au fost mult mai retrasi, chiar defensivi uneori. Pentru a evita atmosfera tensionata le-am adresat cateva intrebari introductive legate de numele lor si de varsta, iar limbajul pe care l-am utilizat a fost unul accesibil, relaxat si chiar am folosit unele argouri specifice limbajului de cartier pentru a mai destinde atmosfera si a-i face mai cooperanti. De remarcat a fost faptul ca majoritatea detinutilor, pe parcursul desfasurarii interviului au evitat contactul vizual direct, dar au existat cateva cazuri cand unii subiecti ma priveau sfidator.

A doua parte a demersului de recoltare a datelor s-a desfasurat in orasul Breaza, judetul Prahova, unde am aplicat doar testele de personalitate pe un grup de 60 de subiecti, barbati. Spre deosebire de testarea detinutilor, aplicarea testelor pe populatia neincarcerata s- a petrecut individual si nu in grup, din motive obiective. Am incercat ca acest al doilea grup de subiecti sa fie echivalent din punct de vedere al varstei si al nivelului de educatie cu grupul experimental de detinuti.

Aplicarea testelor s-a facut la interval de cateva minute, adica le-am acordat aceleasi privilegii ca si primului grup, numai ca acum am aplicat numai testele de personalitate pentru a afla daca exista diferente semnificative intre trasaturile de personalitate ale populatiei de detinuti si cele ale populatiei neincarcerate.

Testarile le-am efectuat tot in medii familiare ale persoanelor, fie acolo unde isi desfasoara activitatea de munca, fie la domiciliu. Instructajele pentru cele doua teste au fost standardizate, aceleasi pe care le-am prezentat si populatiei de detinuti, iar subiectii au avut la dispozitie cate un caiet cu testele de personalitate 16 PF si F:P:I:, precum si foile standardizate de raspunsuri. In medie, durata de completare a testelor a fost de 30 de minute, pentru fiecare dintre acestea. Spre deosebire de detinuti, subiectii aflati in libertate au fost mai putin cooperanti, dar s-au achitat de sarcinile repartizate.

Subiectii

In prezenta cercetare am lucrat cu doua grupuri de subiecti: unul experimental si unul de control.

Lotul experimental a fost alcatuit din 60 de barbati, care ispasesc pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

Acest lot experimental mi- a fost pus la dispozitie de catre psiholog sublocotenent Tanase Mariana, astfel incat nu am putut interveni in nici un fel in esantionarea populatiei cu care urma sa lucrez.

Cei 60 de subiecti aveau varste cuprinse intre 19 si 43 de ani. Pentru a putea prelucra statistic datele recoltate prin intermediul chestionarului am impartit varstele in patru clase egale, pe intervalul 18- 48 de ani, astfel ca varstele grupului experimental ar putea fi redate astfel, pe clase:

31 de subiecti cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani

21 de subiecti cu varste cuprinse intre 26 si 32 de ani

7 subiecti cu varste cuprinse intre 33 si 40 de ani

1 subiect cu varsta cuprinsa intre 41 si 48 de ani

Aceste date pot fi redate grafic astfel:

Dupa variabila nivel de studii, subiectii pot fi impartiti tot in patru clase, astfel:

6 subiecti care au absolvit ciclul primar de scoala

18 subiecti care au absolvit ciclul gimazial

30 de subiecti care au studii medii

6 subiecti cu studii superioare

Aceste informatii pot fi reprezentate grafic astfel:

Din punct de vedere al recidivei subiectii pot fi grupati in doua categorii: recidivisti si persoane aflate la prima abatere de incalcare a legii.Astfel:

30 de subiecti aflati la prima abatere

20 de subiecti care au doua condamnari

8 subiecti care au cate trei condamnari

2 subiecti care au mai mult de trei condamnari

Al doilea grup cu care am lucrat, cel de control era necesar sa fie echivalent cu grupul experimental in functie de variabilele: numar de persoane, sex, varsta si nivel de educatie pentru a putea efectua prelucrarea statistica a datelor si pentru a demonstra ca exista sau nu diferente semnificative intre trasaturile de personalitate ale celor doua esantioane. Astfel am ales un grup de 60 de barbati, care sa respecte criteriile de varsta si educatie descrise anterior si care sa respecte aceleasi clase de distributie ca si esantionul de detinuti.         

Din motive etice nu le-am cerut subiectilor sa isi decline identitatea, ci doar initialele numelui.

2. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor

Pentru a demonstra ca exista sau nu anumite trasaturi de personalitate care determina un individ sa adopte un comportament antisocial, infractional de furt, am aplicat testele de personalitate 16 PF si F.P.I. pe un grup de control, alcatuit din 60 de barbati, (cu varste cuprinse intre 18 si 48 de ani), care nu au savarsit infractiuni si un grup experimental alcatuit din 60 de barbati care ispasesc pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in cadrul Penitenciarului Margineni- Dambovita.

A. Interpretarea psihologica a datelor recoltate prin aplicarea testului de personalitate F.P.I. : am comparat media fiecarui grup in parte, frecventa cu care apar valorile, care valori ( ridicate sau scazute ) apar mai des, cat si moda si mediana. Se constata ca pentru ambele grupuri apar anumite patternuri de trasaturi de personalitate. Consider a fi pattern de trasaturi de personalitate acele caracteristici ale personalitatii (masurate cu testele de personalitate utilizate) care apar cu cea mai mare frecventa la un grup de subiecti. Analizand aceste patternuri am schitat un "portret" psihologic care caracterizeaza populatia de detinuti in comparatie cu populatia neincarcerata din cele doua grupuri cu care am lucrat.

Am constatat ca la populatia de detinuti exista un grad de nervozitate mai mare decat la grupul de control. Nervozitatea poate fi si o trasatura de personalitate obisnuita, dar poate fi si rezultatul unei boli oragnice sau se poate dezvolta ca trasatura patogena in cazul unui mediu social ostil si conflictual. Se inregistreaza o somatizare puternica a afectelor la persoanele care traiesc o permanenta stare de tensiune nervoasa, care poate aparea in familiile in care sunt prezente conflictele sau agresiunile verbale sau fizice. Starea de neliniste si iritabilitate coreleaza puternic cu starile de fluctuanta ale dispozitiei, tensionale si pesimiste. O alta caracteristica intalnita frecvent la populatia de detinuti a fost si anxietatea, precum si pesimismul si complexele de inferioritate, care apar cu o frecventa foarte scazuta la grupul de control.

Valorile ridicate ale emotivitatii, inregistrate foarte frecvent la lotul experimental indica stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrare, comportament impulsiv si chiar agresivitate, care corelate cu un anumit grad de imaturitate emotionala ar putea explica inclinatia nativa a acestor persoane catre acte antisociale sau chiar infractiuni. Toate aceste aspecte ar putea fi explicate din perspectiva sociala, prin carenta educationala din familie, mediul social ostil sau patogen ce au dus la o socializare deficitara a copilului, care nu si-a insusit acele capacitati adaptative (la mediu si situatii) necesare unei integrari corespunzatoare in grupul social si la insusirea unor comportamente acceptate social, corespunzatoare normelor societatii.

Se constata de asemenea la populatia de detinuti si prezenta unor conceptii egocentrice fata de cei din jur, agresivitate reactiva (individul se ghideaza dupa principiul "vina si pedeapsa", "dinte pentru dinte"), si gandirea autoritar conformista. Aceste aspecte sunt dezvaluite de frecventa mare a scorurilor la scala tendinta de dominare pe care detinutii le-au pbtinut. Judecatile morale ale acestora sunt conventionale si rigide.

Din punctul de vedere al sociabilitatii se constata ca majoritatea subiectilor ( atat cei din grupul de control, cat si cei din grupul experimental) prezinta dorinta si tendinta de a stabili contacte si prietenii. Asfel s-ar putea explica faptul ca majoritatea detinutilor au facut parte dintr-o gasca, prin intermediul careia s-a realizat socializarea negativa a tinerilor si invatarea unor comportamente deviante.

B. Pasul urmator : interpretarea psihologica a patternurilor trasaturilor de personalitate descrise de factorii testului 16 PF am realizat-o utilizand un tabel al frecventelor scorurilor brute obtinute de cele doua grupuri testate.

Se constata ca detinutii au obtinut rezultate relativ scazute la factorul de abilitate rezolutiva generala, fapt care se poate interpreta printr-o slaba abilitate mentala, lipsa de cultura generala si totodata o moralitate inferioara. Tendinta de a abandona cu usurinta corelata cu slaba abilitate rezolutiva explica abandonul scolar sau o minima scolarizare, care sunt frecvent intalnite la indivizii din grupul experimental.

Instabilitatea emotionala (dezvaluita din scorurile obtinute la factorul C) prezenta la populatia de detinuti, ca atribut al unei personalitati slabe, explica imaturitatea afectiva, excitabilitatea, inconstanta in atitudini, implicarea in conflicte, fuga de responsabilitati, fapt care a dus la abordarea de catre acestia a unui comportament de abandon scolar, de inconsecventa in pastrarea unui loc de munca stabil, la trairea unui sentiment de insatisfactie in familie, scoala sau profesie, ceea ce a condus la alegerea acestora a unei cai facile si ilicite de castig, care contravine cu normele sociale.

Scorurile foarte ridicate obtinute de detinuti la factorul extraversie, care dezvaluie prezenta unui comportament impulsiv, excitabil si un grad mare de aderare si dependenta de grup, explica de ce grupul social negativ, gasca, a exercitat o influenta puternica, nociva asupra acestora, determinandu-i ca in numele coeziunii grupului sa realizeze acte antisociale si infractionale. Persoanele care au un grad mare de expansivitate provin, in general, din familii in care parintii au exercitat un control redus al comportamentelor copilului si care au adoptat o atitudine lejera, permisiva, lipsita de severitate si exigenta.

Prezenta unui supraeu slab (indicat de factorul G) indica un comportament lipsit de toleranta la frustrare, schimbator, inconstant, care determina pe individ sa neglijeze obligatiile sociale si sa manifeste dezinterez general, vis-a-vis de normele morale colective. Raspunzatoare pentru aceste aspecte este lipsa unui model parental corespunzator, deoarece tatal este cel care asigura educarea morala a copilului, reprezinta prima forma de autoritate pe care o cunoaste copilul, iar atitudinea lui fata de tata in copilarie oglindeste reactia ulterioara de nesupunere si nerespectare a normelor, de respingere a controlului social si a autoritatii legislatiei.

Alte trasaturi de personalitate des intalnite la populatia penitenciara ne zugravesc imaginea unor persoane care manifesta o relativa indiferenta fata de semeni, tendinta de gelozie si invidie fata de bunurile sau calitatile celorlalti, dar care incearca sa atraga atentia anturajului, dand dovada de frivolitate, rigiditate si uneori chiar de duritate.

In ceea ce priveste tendinta spre culpabilitate, detinutii au obtinut scoruri ridicate care indica lipsa de securitate, neincredere generalizata, un mod anxios, agitat conjugat cu incapabilitatea de a se confrunta si conforma exigentelor cotidiene impuse de statusul si rolul lor social, care se asociaza uneori cu forme de tulburari de personalitate, nevroze si psihoze.

Referitor la dependenta de grup, s-au inregistrat in cazul detinutilor valori foarte ridicate ale acesteia, traduse prin faptul ca acestia se conformeaza normelor grupului si nu normelor impuse social, cauta aprobarea grupului chiar cu pretul oprobiului societatii.

Pentru a afla daca exista o legatura intre mediul social si adoptarea unui comportament infractional a fost necesara colectarea de datele factuale ale detinutilor. In acest scop am utilizat chestionarul si interviul, descrise la capitolul de metodologie. Dupa recoltarea datelor si codarea raspunsurilor, cu valori de la unu la patru, atat pentru itemii din chestionar, cat si pentru itemii interviului, am alcatuit o baza de date, care cuprindea pe verticala, drept capete de tabel numarul curent corespunzator fiecarui subiect din grupul de detinuti, varsta, nivelul de studii, ocupatia inainte de detentie, diagnosticul pe care il au (daca era cazul), figura materna, figura paterna, grija materna/ paterna, relatia dintre parinti, fratii (acolo unde era cazul), situatia financiara a familiei, ocupatia mamei / tatalui, nivelul de scolarizare a parintilor, sociabilitatea, apartenenta la gasca, atitudinea parintilor fata de gasca, atitudinea fata de scoala, motivatia abandonului (acolo unde era cazul), ocupatia prietenilor, activitatile desfasurate cu prietenii, cu cine a savarsit infractiunea, motivatia infractiunii, antecedente penale in mediul lor social, recidiva (acolo unde era cazul), motivatia recidivei si gandurile de viitor, dupa iesirea din penitenciar.

C. Chestionarul si interviul au fost aplicate doar pe populatia de detinuti, adica pe 60 de subiecti.

Interpretarea psihologica a datelor factuale culese prin intermediul chestionarului si a interviului ne dezvaluie urmatoarele:

Factorii de mediu, implicati in procesul de socializare a individului, exercita o influenta puternica asupra persoanei, punandu- si amprenta asupra comportamentului.

Statistic s-a demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre situatia materiala a familiei de provenienta si savarsirea infractiunii de furt. Motivul financiar a fost invocat de majoritatea indivizilor ca fiind cauza principala a furtului ( in 48,3% din cazuri). In urma discutiilor din timpul interviului am constatat ca doar jumatate din cei care au invocat motivatia financiara au furat pentru ca nu aveau o alta sursa financiara de a intretine familia. In cazul acestor detinuti obiectele furtului erau alimente, vite sau obiecte care puteau fi usor valorificate sau preschimbate in bunuri consumabile. Cealalta jumatate de subiecti, care aveau varste cuprinse intre 19 si 23 de ani a argumentat ca au furat pentru a-si procura bani pentru distractii, pentru a merge in baruri cu prietenii sau pentru a-si cumpara obiecte de lux (telefoane mobile, echipamente audio sau imbracaminte).

Majoritatea detinutilor intervievati au dezvaluit ca au savarsit fapta in compania prietenilor sau a grupului, gastii din care faceau parte. Cei 45% din subiecti care au declarat ca au savarsit fapta cu anturajul au justificat actiunea ca datorandu- se influentei exercitate de grup, derogandu- se astfel de propria lor responsabilitate vis- a- vis de infractiune. Argumentele lor au fost de tipul " Nu puteam sa pic de fraier in fata prietenilor. Nu m-am gandit ca vom fi prinsi", ceea ce demonstreaza cat de puternica este influenta exercitata de grupul social din care indivizii fac parte. Aceste grupuri au reguli proprii si norme dupa care isi desfasoara activitatea, norme care deseori intra in conflict cu normele sociale si conduitele dezirabile societatii. In cazul in care prietenii din gasca nu au o ocupatie sau isi petrec timpul realizand acte anti- sociale sau infractionale are loc o "contaminare" a individului si dezvoltarea "fenomenului de turma".

Atitudinea fata de scoala si abandonul scolar s- au dovedit a fi factori importanti in ceea ce priveste savarsirea infractiunii. Acest fapt se poate explica prin carenta educationala datorata abandonului, care a dus la o socializare defectuoasa, la necunoasterea unor concepte morale solide. Lipsa moralitatii, necunoasterea corespunzatoare a implicatiilor faptelor si lipsa unei educatii minime au dus la neinsusirea unor norme de comportament impuse de societate. Prin carenta socializarii corespunzator realizate prin intermediul scolii se ajunge la unele subiective necontrolate, deoarece tinerii isi cauta propria lor identitate sociala. Daca in aceasta incercare de gasire a sinelui social intervin factori de mediu negativi ( ma refer aici la influentele socializarii negative exercitate de un anturaj nociv) individul v-a deprinde anumite conduite deviante, care pot duce la adoptarea unui comportament infractional.

Familia este principalul factor factor de socializare a copilului, iar esecul acesteia determina lipsa convergentei cu normele si valorile promovate de societate. In familie copilul adopta conduite se gesturi ale modelelor parentale. Daca aceste modele sunt negative, copilul isi va insusi prin imitare unele conduite deviante, mai ales in cazul acelor familii in care relatia dintre parinti si raportarea acestora unul la altul este negativa, adica sunt prezente certuri frecvente si agresiuni verbale sau fizice. Dar exista si cazuri in care in familie relatia dintre parinti este armonioasa, mediul familial este propice dezvoltarii armoniase a copilului, dar intervin alti factori care altereaza socializarea primara. Unul dintre acesti factori este neglijenta parentala datorata faptului ca parintii sunt prea ocupati de exercitatrea meseriei si castigarea banilor necesari traiului familiei si nu mai au timpul necesar pentru a putea supraveghea activitatile copilului si incearca sa suplineasca prin intermediul banilor sau a cadourilor lipsa de afectivitate pe care ar trebui sa o acorde copilului. In lipsa unui control riguros din partea parintilor, copilul poate fi victima influentelor negative ale anturajului din cartier sau a celor exercitate de mijloacele de mass- media si televiziune, de la care ajung sa invete anumite tipuri deviante de comportament sau de modalitati de petrecere a timpului liber. In cazul abandonului sau a carentei parentale copilul este prejudiciat de un model de comportament si de insusirea acelor conduite care sunt acceptate intr-o societate dar si de invatarea adaptarii la viata concreta.

Recidivarea actului infractional a fost motivata de detinuti (recidivisti) astfel: 30 % au declarat ca nu au stiut sa faca altceva, 8, 3% ca nu au reusit sa se reintegreze in societate si 8,3% ca au fost abandonati de familie. Cei care au declarat ca au recidivat deoarece nu stiu sa faca altceva sunt persoane care nu au reusit sa se integreze corespunzator in societate, care nu si-au insusit o educatie corespunzatoare sau o meserie, preferand un mod de trai usor, de obtinere a surselor de trai pe cai ilicite, care nu necesita efort sau reguli impuse. Cei care nu s-au putut reintegra social sunt indivizi care nu au putut invinge prejudecatile societatii in ceea ce priveste stigmatul inchisorii. Nereusind sa se reangajeze si sa se reintegreze in familii sau in grupul de prieteni au considerat ca nu mai au nimic de pierdut si ca singura modalitate de obtinere a banilor este aceea de a fura din nou adoptand un comportament conform cu fenomenul de etichetare a societatii.

In ceea ce priveste gandurile de viitor detinutii au declarat ca: vor sa plece din tara sa fure (33.3%), sa plece din tara pentru a munci (31,7%), sa se reintegreze in familii ( 18,3%), sa se angajeze si sa isi intemeieze o familie (16,7%). Se constata ca multe persoane considera ca in alta tara ar putea avea mai multe sanse sa se integreze sau sa obtina pe cai ilicite bunuri si bani, profitand de diferentele de cultura si civilizatie si repudiind societatea din care provin si care nu i-a acceptat. Exista o corelatie semnificativa foarte puternica intre gandurile de viitor pe care le au detinutii si recidivarea infractiunii. Atat timp cat premisa de la care pornesc este ca dupa eliberare sa incerce sa gasesca tot modalitati de imbogatire ilicita sunt sanse de peste 99,9% ca actul delincvential sa se repete si sa ajunga din nou in penitenciar.

Din datele culese prin intermediul chestionarului s-au evidentiat trei cazuri in care detinutii aveau un diagnostic psihologic ( tulburari de comportament, anxietate) si trei cazuri in care erau diagnosticati psihiatric ( epilepsie, schizofrenie si respectiv tulburare obsesiv- compulsiva a personalitatii). Avand un numar mic de subiecti care au astfel de diagnostice nu putem concluziona ca acestea au avut un rol determinant hotarator in savarsirea infractiunilor.

CONCLUZII

Componentele biologice ale omului se dezvolta si actioneaza in conditiile existentei si actiunii concomitente ale componentelor sociale. Dezvoltarea personalitatii se realizeaza in timp, prin interactiunea acestor doua componente.

Omul este rezultatul interactiunii dintre factorii ereditari si psihici, pe de o parte si a factorilor socializatori, pe de alta parte. Socializarea este procesul complex prin care omul biologic se transforma intr- o fiinta sociala, care se integreaza in comunitatea din care face parte si interactioneaza cu ceilalti.

Sociabilitatea este una din trasaturile importante de personalitate si este cea care il determina pe individ sa caute si sa intretina relatii cu cei din jur, sa interactioneze cu ceilalti. Socializarea si integrarea in grup poate avea insa si o fateta negativa. Atunci cand se face integrarea si socializarea negativa, intr-un grup social negativ- gasca, individul invata prin contagiune si unele comportamente deviante, neacceptate social. Pentru a- si consolida apartenenta la grup sau pentru a- si crea o anumita imagine pe care si-o doresc, pentru a-si castiga un anumit prestigiu, uneori indivizii tind sa adopte comportamente care contravin normelor sociale, dar nu si grupului de apartenenta, unde unele deviante ajung sa fie tolerate si tratate ca fiind normale. Explicatia psihologica a acestui fapt rezulta si din prezenta la astfel de indivizi a unor factori de personalitate ca: forta supraeului slaba, labilitate emotionala, imaturitate emotionala, conformism fara a trece prin filtrul propriei constiinte. Implicarea in acte antisociale pare a fi determinata in plan psihologic si de gradul mare de nervozitate, anxietate, agresivitate si labilitate, slaba toleranta la frustrare, tendinta de a domina si modul egocentric de raportare la ceilalti.

Mediul social in care omul traieste, cu acele componente ale sale, la care ne-am referit in prezenta lucrare isi pun amprenta asupra individului. Un mediu familial in care nu se realizeaza o socializare corespunzatoare, in care predomina situatiile conflictuale sau in care relatiile dintre membrii lipsesc, neglijarea si indiferenta fiind predominante, determina in individ aparitia unei stari de confuzie, de insecuritate, care pe fondul unor tulburari de comportament sau a unor trasaturi de personalitate patogene, au ca rezultat aparitia unor comportamente deviante, dictate tocmai de proastele modele de conduite insusite din mediul social.

Capacitatea rezolutiva scazuta si tendinta de a neglija obligatiile sociale ( evidentiate de testul 16 PF), toleranta scazuta la frustrare, imposibilitatea de a se adapta la cerinte pot explica aparitia in unele cazuri a abandonului scolar. Pe de alta parte lipsa unei educatii corespunzatoare si suficiente determina la individ necunoasterea unor concepte morale, a unor valori promovate social. Aceste carente isi pun amprenta asupra persoanei, influentand negativ integrarea sociala si invatarea adaptarii la situatiile vietii concrete.

Factorii de personalitate pot determina aparitia unor comportamente deviante, dar cunoasterea timpurie a acestor predispozitii native si modelarea lor in vederea dezvoltarii unei personalitati armonioase si nu a uneia patogene, ar putea duce la contracararea posibilelor efecte negative a acestora. Controlul social, atat al institutiilor (scoala), dar mai ales al familiei ar trebui sa limiteze si sa descurajeze inca de timpuriu manifestarile individuale indezirabile. Lipsa unui control eficient si a unor modele de conduita corespunzatoare normelo sociale au efecte uneori dezastruoase asupra individului. Un alt aspect de care ar trebui sa se tina cont este limitarea actiunii acelor factori de mediu nocivi, care pe fondul unei educatii si a unei socializari defectuoase influenteaza negativ comportamentul individului. Astfel daca o persoana nu ar intra in contact cu un anturaj nociv in care sunt tolerate deviantele si nu si le-ar insusi prin fenomenul de contagiune, nu ar avea contact cu acele emisiuni difuzate de televiziuni, in care abunda scenele de violenta, posibilitatea ca acest individ sa devina un infractor ar fi astfel foarte limitata.

Aparitia infractionalitatii trebuie privita ca un proces de durata in care factorii biologici sunt intretesuti cu cei sociali, iar incercarile de contracarare a fenomenului trebuie sa tina cont de multicauzalitatea si polimorfia specifice acesteia.

Perspectiva de la care a pornit aceasta lucrare este ca " Este mai usor sa previi, decat sa tratezi". Cunoasterea acelor mecanisme intime care determina aparitia infractionalitatii este foarte utila in tentativa de anulare a efectelor dezastruoase ale acestui flagel. Incercarea mea de a vedea in ce mod interdependenta factorilor de personalitate si a celor de mediu poate determina aparitia unui comportament infractional de furt se poate considera o modesta tentativa, in raport cu amplele studii efectuate in acest domeniu. In viitor cunoasterea mai amanuntita a resorturilor intime ale personalitatii si a tuturor factorilor de mediu determinanti ar putea constitui premisa realizarii unei lucrari mult mai ample in acest domeniu.

Lumea este intr- o continua schimbare si apar mereu noi factori de mediu social care determina schimbari si adaptari ale comportamentelor umane. Este dificil demersul de cunoastere a multimii de factori care actioneaza asupra omului concret si care, conjugati cu trasaturile individuale caracteristice omului ca entitate, determina o infinitate de reactii unice si specifice.

BIBLIOGRAFIE

ANITEI, M., 2000, " Introducere in psihologia experimentala", Casa de Editura si Presa " Viata Romaneasca", Bucuresti

BANCIU, D. RADULESCU, S.,M., , 2002, " Evolutii ale delincventei juvenile in Romania", Editura Lumina Lex, Bucuresti

BONCHIS, E., 1997, " Studierea imaginii de sine in copilarie si preadolescenta", Editura Imprimeriei de Vest, Oradea

CHELCEA, S., 2001, "Metodologia cercetarii sociologice- Metode cantitative si calitative", Editura economica, Bucuresti

DRAGOMIRESCU, V., 1976, " Psihosociologia comportamentului deviant", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

GHEORGHE, F., 2001, " Psihologie penitenciara", Editura Oscar Print, Bucuresti

GOLU, P. 2000, " Fundamentele psihologiei sociale", Editura Ex Ponto, Constanta

GOLU, P., 2001, " Psihologia invatarii si a dezvoltarii", Editura Fundatiei Humanitas, Bucuresti

GOLU, P., 1974, " Psihologie sociala", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

IBIS, A., 2001, " Influenta agentilor de socializare asupra comportamentelor predelincvente la elevi", Editura Pansofia, Bucuresti

MIHAILESCU, I., 2000, " Sociologie generala", Editura Universitatii Bucuresti, Bucuresti

MINULESCU, M. , 1996, " Chestionare de personalitate", Editura Garell Publishing House, Bucuresti

MITROFAN, I., 2001, " Psihoterapia si consilierea copilului", Editura Sper, Bucuresti

MITROFAN, N., (coordonator), ZDRENGHEA, V., BUTOI, T., 1992, " Psihologie judiciara", Casa de Editura si Presa " Sansa" SRL, Bucuresti

OANCEA, I., 1994, " Problematica criminologiei", Editura All, Bucuresti

OGIEN, A., 2002, " Sociologia deviantei", Editura Polirom, Iasi

OSTERRIETH, P., 1973, " Copilul si familia", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

PETCU, M., 1999, "Delincventa- Repere psihosociale", Editura Dacia, Cluj- Napoca

RADULESCU, S., 1998, " Sociologia deviantei- paradigme, arii de cercetare", Editura Victor, Bucuresti

RASCANU, R., 1994, " Psihologia comportamentului deviant", Editura Universitatii Bucuresti, Bucuresti

STANOIU, R., M., BREZANU, O., DIANU, T., 1994, " Tranzitia si criminalitatea", Editura Oscar Print, Bucuresti

SCHIOPU, U., VERZA, E., 1997, " Psihologia varstelor- ciclurile vietii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

ZAMFIR, C., ( coordonator), VLASCEANU, L., 1998, " Dictionar de sociologie", Editura Babel, Bucuresti

ZLATE, M., 2000, " Fundamentele psihologiei", Editura Pro Humanitate, Bucuresti

ANEXE

ANEXA 1

GHID DE INTERVIU

1) Pentru ce tip de infractiune ati fost condamnat?

2) Ati comis infractiunea singur sau cu anturajul?

3) Ce anume v-a determinat sa comiteti infractiunea?

4) Ati mai comis si alte infractiuni?

5) Ati mai fost condamnat? De cate ori?

6) Ce v-a determinat sa repetati actul infractional?

7) Care a fost motivul pentru care ati abandonat scoala?

8) Ce ocupatie aveau prietenii?

9) Ce activitati obisnuiati sa desfasurati cu prietenii?

10) Care a fost atitudinea parintilor fata de gasca?

11) Au existat antecedente penale in familie sau grupul de prieteni?

12) Ce doriti sa faceti dupa ce va eliberati din penitenciar?

NOTA:

Codificarea raspunsurilor deschise si transformarea lor in raspunsuri precodificate s-a realizat pentru toti itemii, mai putin pentru itemul 1 deoarece toti subiectii din lotul experimental erau condamnati pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

Raspunsurile precodificate folosite pentru crearea bazei de date si pentru prelucrarea statistica sunt:

Infractiunea am comis-o 

a.     singur

b.     cu un membru al familiei

c.      cu un prieten

d.     cu banda/ gasca

Motivatia infractiunii

a.     lipsa banilor

b.     aventura

c.      anturajul

d.     consumul de alcool

Recidiva

a.     mai mult de trei condamnari

b.     trei condamnari

c.      doua condamnari

d.     prima abatere

Motivatia recidivei

a.nu a recidivat

b.     nu stie sa faca altceva

c.      a fost abandonat de familie

d.     nu s-a putut integra in familie

Motivul abandonului scolar

a.     nu a bandonat scoala

b.     motive financiare

c.      anturajul

d.     motive familiale

Ocupatia prietenilor

a.     angajati

b.     fara ocupatie

c.      recidivisti

d.     infractori

Activitati desfasurate cu prietenii

a.     eram izolat, nu ieseam cu prietenii

b.     sport, plimbari, excursii

c.      mergeam in baruri si discoteci

d.     consumam alcool si jucam jocuri de noroc

Atitudinea parintilor fata de gasca

a.     indiferenta

b.     acord

c.      dezacord cu permisie

d.     dezacord cu interdictie

Au existat antecedente penale

a.     sunt singurul din familie

b.     la rude

c.      la unul/ amandoi parintii

d.     la prieteni

Dupa eliberare vreau sa

a.     sa ma angajez si sa imi intemeiez o familie

b.     sa ma reintegrez in familie

c.      sa plec din tara ca sa muncesc

d.     sa plec din tara pentru a fura

ANEXA 2

CHESTIONAR

1. Ce varsta aveti?

b)     18- 25 ani                                                                   

c)      26-32 ani                                                                    

d)     33- 40 ani                                                                   

e)     41- 48 ani                                                                   

Ce studii aveti?

a)     ciclul primar

b)     ciclul gimnazial

c)      studii medii                                                                 

d)     studii superioare

Ce ocupatie aveati inainte de a intra in penitenciar?

a) fara ocupatie/ somer

b)     muncitor calificat/ necalificat

c) angajat cu studii medii

d)     angajat cu studii superioare                               

4. Aveti un diagnostic?

a)     nu

b)     medical

c) psihologic

d) psihiatric

Ati fost crescut de :

a) mama biologica

b)     bunica

c)      alta persoana

d)     institutie speciala

6. Cum s-a purtat cu dumneavoastra?

a) avut grija de dvs.

b)     v-a agresat fizic

c)      v-a neglijat

d)     v-a abandonat

Ati fost crescut de

a)     tatal biologic

b)     bunic

c)      alta persoana

d)     institutie speciala

Cum s-a purtat cu dumneavoastra?

a)   a avut grija de dvs.

b)   v-a agresat fizic

c)    v-a neglijat

d)     v-a abandonat

9. Cum era relatia dintre parintii dvs. (sau cei care v-au crescut)?

a) inexistenta

b)     armonioasa

c)      erau certuri frecvente

d)     existau violente fizice

10. Aveti frati sau surori?

a)     sunt singur la parinti

b)     frati buni

c)      frati vitregi

d)     alta situatie

11. Cum caracterizati situatia financiara a familiei dumneavoastra?

a) foarte saraca

b)     modesta

c) acceptabila

d)     buna

12. Ce ocupatie avea mama?

a)     casnica/ somera

b) muncitor calificat/ necalificat

c) angajata cu studii medii

d) angajata cu studii superioare

13. Ce ocupatie avea tatal?

a) fara ocupatie/ somer

b)   muncitor calificat/ necalificat

c) angajat cu studii medii

d) angajat cu studii superioare

14. Ce nivel de scolarizare are mama?

a)     ciclul primar

b)     ciclul gimnazial

c)      studii medii

d) studii superioare

1 Ce nivel de educatie are tatal dumneavoastra?

a) ciclul primar

b) ciclul gimnazial

c) studii medii

d) studii superioare

16. Sunteti sociabil?

a) izolat

b) putin sociabil

c) asa si asa

d) foarte sociabil

17. Cat de des va vedeati cu gasca?

a) nu aveam

b) saptamanal

c) la 2-3 zile

d) zilnic

18. Care a fost atitudinea dvs. fata de scoala?

a) mi-a placut si nu am abandonat-o

b) nu mi-a placut si nu am abandonat-o

c) mi-a placut dar am abandonat

d)     nu mi-a placut si am abandonat

Precizare: la codare a = 1, b = 2, c = 3, d = 4