TESTELE   DE DEZVOLTARE A INTELIGENTEI

A. Testele de dezvoltare analitica a inteligentei.

B. Testele de inteligenta pentru adulti.

A. Testele analitice de inteligenta. Sunt teste de nivel intelectual si se disting printr-un anumit model de structurare a sarcinilor, model care permite relevarea si compararea intr-un profil a nivelurilor de dezvoltare ale diferitelor componente ale inteligentei. Un prim exemplu mai ales in ordine cronologica de astfel de test il reprezinta Scara Metrica a Inteligentei a lui Binet si Simon. A fost publicata in 1905 si este rezultatul unei munci stiintifice de echipa care a durat un an. Totusi dincolo de aceasta perioada mai trebuie amintite cercetarile anterioare care sau intins pe o perioda de mai bine de un deceniu, cercetari care i-au conferit lui Alfred Binet convingerea ca masurarea functiilor generale intelectuale este posibila. La inceput Binet si colaboratorii sai au intreprins masuratori craniane, faciale, ale mainii si chiar ale scrisului (A. Anastasi 1976).

Ipoteza scarii metrice a avut la baza observatiile efectuate de Binet asupra celor doua fiice ale sale, observatii pe care le-a publicat in 1903 in "Studiul experimental asupra inteligentei". Binet considera ca inteligenta poate fi definita ca o achizitie progresiva de mecanisme intelectuale de baza care sunt: maturitatea, comprehensiunea(intelegerea), inventia, cenzura. Scara publicata de el, 1905, continea 30 de itemi care erau aranjati in ordinea dificultatii lor. Nivelul de dificultate a fost determinat prin administrarea testului pe 50 de copii normali cu varsta cuprinsa intre 3 - 11 ani si deasemanea prin aplicarea aceluiasi test pe cativa retardati mental, copii si adulti. Autorii au incercat sa masoare in mod special urmatoarele functii intelectuale: judecata, rationamentul si comprehensiunea.

La aceasta data scara nu avea grupe de varste si nu dispunea de o metoda precisa pentru a determina un scor total. Primul test a constat din sarcini simple de ordonare si de imitatie de gesturi. El avea in intentia autorilor menirea de a evidentia limita superioara a idiotiei la adulti.

Un alt test era de repetitie de cuvinte si propozitii: examinatorul ii spunea copilului un cuvant sau o propozitie scurta si el trebuia sa o reproduca. Alt test de repetitie de cuvinte si propozitii care trebuiau reproduse dintr-o singura ascultare - punea in evidenta limita imbecililor. Un alt test facea demarcatia intre intelectul la limita si intelectul normal adult. Scara cuprindea si alte teste pentru detectarea idiotiei sau a limitei superioare a intelectului normal pentru copii de 5 ani.

Testul sufera de o prima revizie in 1908, prilej cu care autorii au eliminat o serie de itemi care se dovedisera improprii, nesensibili, nediscriminativi si au adaugat altii noi. De data aceasta subtestele au fost grupate pe nivele de varsta, luandu-se in studiu un lot de 300 de copii, cu varsta cuprinsa intre 3 - 13 ani. Pe acest lot s-au facut experimentele, gruparile de varsta, determinarea scorurilor pe nivele de varsta adica varsta mentala etc.

Tot in cadrul acestei revizii din 1908 a fost extinsa perioada de varsta de la 3 la 13 ani. De exemplu, la nivelul de 3 ani au fost incluse testele care au fost rezolvate de 80%-90% dintre copii normali de 3 ani. Scorul total obtinut de un copil a fost exprimat ca nivel mental corespunzator varstei copiilor a caror performanta subiectul reusea sa o egaleze.

Termenul a fost inlocuit cu cel de nivel mental care li se pare autorilor anglo-saxoni ca ar fi un termen mai neutru. Iata exemple de itemi care faceau parte din acea scara pentru 6 ani: cunoasterea mainii drepte si stangi, repetarea unei propozitii de 16 silabe, alegerea figurii care i se pare copilului cea mai frumoasa din cele trei perechi de grupe, definirea obiectelor familiare in functie de utilizarea lor, capacitatea de a executa trei consoane, cunoasterea varstei, cunoasterea deosebirii dintre dimineata si dupa amiaza.

Pentru 8 ani scara cuprinde urmatorii itemi: citirea unui pasaj si reamintirea lui, insumarea valorii a patru monede diferite, denumirea culorilor rosu, galben, albastru, verde (culorile tari), numararea inversa de la 20-0., sesizarea a catorva deosebiri dintre doua obiecte. Testul a mai suferit o a treia revizie in 1911, anul mortii premature a lui Binet. Scara a fost extinsa cu acest prilej la varsta adulta si de asemeni au mai fost adaugati itemi pentru anumite nivele de varsta, dar aceste modificari au fost minore.

Aceasta scara a constituit modelul dupa care au fost dezvoltate celelalte scari de inteligenta. Ea a fost repede tradusa si adaptata in foarte multe tari, dar dintre traducerile facute la vremea respectiva cea mai notabila a fost traducerea si adaptarea facuta de Terman si colabolatorii sai la Universitatea Standford. In aceasta varianta a fost publicata in 1916 si de atunci si pana acum a fost cunoscuta sub denumirea de Scara Standford - Binet. In acesta forma scara cuprindea 90 de itemi la intervale de varsta intre 3-19 ani plus doua nivele pentru varsta adulta. Revizia a fost efectuata pe 2300 de persoane - copii dintre care 1700 copii normali, 200 superiori si deficienti, iar restul 400 au fost adulti. Scara Standford - Binet incepe si ea sa cunoasca o serie de revizii. Aceste revizii sunt necesare pentru ca pe parcursul administrarii si prelucrarii se constata anumite deficiente, anumite nepotriviri cu caracteristicile populatiei, dar si pentru faptul ca unele caracteristici ale populatiei, potrivit principiului dezvoltarii societatii, se modifica de la o generatie la alta.

Tocmai datorita acestui fapt scara Standford - Binet, 1937, sufera o noua revizie, data de la care este cunoscuta sub numele de Terman - Merrill, in aceasta varianta ea a avut doua forme paralele - forma L si forma M - fiecare compusa din 129 itemi, scara fiind aplicabila pentru toate varstele.

In 1960 scara Terman - Merrill este revizuita doar de catre Merrill (Terman decedase in 1956). Aceasta revizie a fost efectuata pe 4498 de subiecti intre 2 - 18 ani. Gradarea tipurilor de deficit intelectual si a nivelelor inteligentei normale in functie de Q.I. se datoreaza lui Terman.

Trebuie retinut faptul ca reviziile americane ale scarilor metrice de inteligenta, incepand de la forma originala Binet - Simon si pana la Terman - Merrill, au modificat ponderea componentelor scarilor in sensul ca treptat au diminuat ponderea sarcinilor pe informatii si de memorare in favoarea sarcinilor de intelegere si operare logica. Trebuie stiut faptul ca exista si o revizie franceza a scarii Binet - Simon din 1966, ea a fost efectuata de catre Michel Gilly si Zazzo. Aceasta scara se compune din 74 de itemi si este cunoscuta sub denumirea de Noua scara metrica a inteligentei, prescurtata cu initialele H.E.L.T. Bateria a fost destinata sa faca la fel ca predecesoarea ei din 1905 - o departajare foarte transanta intre normalitate si debilitate mentala. Administrarea acestei scari incepe cu un test de vocabular - motiv pentru care permite din start o buna diferentiere a nivelurilor de dezvoltare. Nivelul de reusita la aceasta proba determina traseul ulterior al examinarii care poate uza astfel, de probe mai usoare sau probe dificile.

Analiza: Divortul si protectia sociala a familiilor aflate in divort Referat: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

In general probele contin sarcini de repetare a unor serii de cifre, de descriere a unor grupuri - picturi, probleme de logica verbala si numarare de jetoane. Alte probe, mai dificile, constau in desprinderea de asemanari sau probe pe completarea de sarcini, probe coplexe de vocabular.

Trebuie stiut faptul ca si in Romania inca din 1940, Florin Stefanescu Goanga de la Univ. din Cluj (reputat psiholog roman cu doctoratul efectuat sub indrumarea lui Wundt, la renumita scoala de psihologie germana de la Leipzig) a realizat o revizie a scarii Standford - Binet si in aceasta varianta scara este destinata intervalului de varsta da la 3 - 11 ani.

Adaptata pe diverse sisteme astfel incat deficitul mental sa poata fi scos in evindenta si in conditiile in care exista anumite probleme, scara Binet - Simon a constituit prin reviziile si adaptarile ei repetate un exemplu de instrument intelectul. Scara Binet - Simon este o proba cu administrare individuala.

Bateria Wechsler

Acesta scara are un principiu diferit de scara Binet - Simon, privind evaluarea performantei, si anume ea nu utilizeaza criteriul varstei mentale ci punctajele (notele) obtinute de subiecti. Si scara Wechsler este tot o proba individula. Ea operationeaza (inglobeaza) o intreaga conceptie de inteligenta a lui Wechsler pe care o putem rezuma astfel: el credea ca inteligenta este o forma de energie mentala (asemanatoare de exemplul cu electricitatea, obiectivabila, la fel ca electricitatea prin efectele sale, in rezultatele la teste). Wechsler defineste inteligenta ca pe o capacitate globala de a actiona cu discernamant sau ca pe o capacitate globala de a gandi rational si in sfarsit drept capacitatea de integrare eficienta a subiectului uman in mediul sau de viata. Testele bateriei, in conceptia lui Wechsler, masoara atat energia mentala, obiectivata in probele scarii verbale cat si capacitatea de a utiliza aceasta energie, adica motivatia implicata in reusita. Aceasta capacitate o masoara prin probele de performanta.

In 1939 David Wechsler publica prima varianta a acestei scarii pentru adulti, numita BELLEVUE INTELLIGENCE SCALE denumire derivata de la spitalul Belevue unde Wechsler era psiholog sef. Scara a fost destinata adultilor si in parte si adolescentilor. In 1949 Wechsler elaboreaza scara pentru copii numita WECHSLER INTELlIGENCE SCALE FOR CHILDREN, cunoscuta sub denumirea de W.I.S.C.

In 1946, Wechsler face revizia scarii BELLEVUE pentru adulti si aceasta forma va capata denumirea de W.A.I.S. Aceasta revizie a fost facuta pe 1700 de subiecti adulti si ea cuprinde doua grupe de teste, verbale si neverbale.

Scara verbala cuprinde teste de: informatie, intelegere (comprehensiune), aritmetica, similitudini, memoria cifrelor, vocabular.

Scara nonverbala cuprinde teste de: codificare, completarea de imagini, cuburile Kohs, aranjarea de imagini, ansamblarea de obiecte. In anul 1970 W.A.I.S. este tradus in Franta cu modificari si in general cu completari minore, fiind destinata grupelor de varsta de la 13-64 ani. In sfarsit, in 1985 incepe o noua revizie franceza a acestei scari care dureaza pana in 1989 si in aceasta forma structura s-a modificat in sensul ca ea cuprinde 6 subteste apartinand scarii verbale si 5 subteste de performanta apartinand scarii de performanta. Se calculeaza Q.I.-ul verbal, un Q.I de performanta si un Q.I. total. Aceasta scara a inlocuit itemii formulati ambiguu sau pe cei nediscriminativi din vechiul W.A.I.S., pentru a nu aparea distorsionari in masurarea inteligentei. Testele verbale alterneaza cu testele de performanta in timpul administrarii.

Revizia franceza in deceniul 9 a fost facuta pe 1000 de persoane. Aceasta revizie contine si scari prescurtate, formate din minimum doua subteste originale pentru situatiile cand se doresc scurte evaluari.

Scara W.A.I.S. - permite (in general): decelarea handicapului intelectual, stabilirea Q.I. individual, diagnosticul diferential al nivelului intelectual pentru diferite grupe clinice cum sunt leziunile cerebrale, nevrozele, psihozele, psihopatiile. Aceasta scara permite stabilirea gradului de deteriorare mentala. Este foarte important de determinat gradul de uzura, pentru anumite boli psihice unde nivelul intelectual (nivelul inteligentei) se depreciaza odata cu evolutia bolii. Gradul de deteriorare se stabileste masurand nivelul actual si raportandu-l la nivelul anterior pe care il putem estima pe principiul ca anumite teste masoara anumite caracteristici, care sunt mai greu perimabile, iar altele sunt sensibile la perimare.

In 1967 - autorul face ultima revizie, care poarta denumirea W.W.P.P.S.I.W. pentru prescolari si ciclul primar. Este ultima scara pe care o face Wechsler. Ea este tot o varianta a W.I.S.C., insa i s-au mai adaugat 3 noi teste care difera in forma si continut de celelalte teste. Acesata varianta are la baza ca si W.I.S.C., 11 subteste care sunt divizate in doua scari, de performanta si verbala.

In legatura cu ultima revizie americana, WAIS-R, Wechsler (1981) mentioneaza obtinerea unui coef. de fidelitate de .95 la persoanele cu varsta 25 - 35 de ani prin metoda test-retest.

Testul analitic de inteligenta Meilly

Si scarile precedente au fost instrumente anlitice de inteligenta. Scara Wechsler, in toate formele sale, introduce aceasta grupare in teste de performanta si teste verbale si permite deci evoluarea unui Q.I. de performanta a unuia verbal si a uni OI total. Este primul pas spre o perspectiva analitica a inteligentei.

Testul lui Meilly face aceasta despartire in componente pe care le evalueaza in mod transant. Este un test creion-hartie, spre deosebire de precedentele, aplicabil fie individual, fie colectiv. Autorul a intentionat inca din 1922, cand a probat testul pentru prima data, sa obiectiveze aspectele calitative ale inteligentei care, dupa el, ar fi: inteligenta concreta, inteligenta abstracta, inteligenta analitica, inteligenta inventiva etc. Bateria este formata din 6 teste care sunt prezentate intr-un caiet si aceste teste sunt: aranjarea de imagini, testul de cifre, testul de fraze, de lacune, de desen, de analogie.

Notele brute sunt convertite in decile pentru varste cuprinse intre 11 si 17 ani si separat pentru 18 ani si varsta adulta. Decilele obtinute la cele 6 teste sunt reprezentate pe un profil din 6 coordonate, corespunzator nr. de subteste.

B. Testele de inteligenta pentru adulti.

Destinatia speciala a acestor teste o constitue selectia persoanelor adulte pentru diverse posturi, cicluri de instruire, formare de intretinere profesionala etc. Ele sunt justificate prin faptul ca, asa cum s-a observat, notiunea de varsta mentala este absurda in cazul evaluarii inteligentei adultilor.

La baza acestor teste de inteligenta sau bateriile Alpha si Beta - instrumente care au fost construite in timpul primului razboi mondial si care au stat la baza selectiei recrutilor pentru scolile de ofiteri.. Dintre multele exemple de teste de inteligenta pentru adulti am putea aminti urmatoarele:

Testul nonverbal de inteligenta R. B. Cattell

Acest test este considerat de catre autorul lui ca fiind de tip ''culture free'', lucru mai degarba ideal decat posibil, pentru ca este foarte greu sa izolezi influenta factorilor de influenta culturala.

Cu toate acestea testul, intr-adevar prin structura sa, implica la nivelul cel mai scazut, atat in forma administrari cat si in ceea ce priveste raspunsurile, a componentei verbale. Testul este format din 3 subteste saturate in factorul g. In aceasta forma de trei subteste se aplica copiilor intre 13-14 ani, precum si adultilor cu nivel de instructie inferior. In varianta cu doua subteste se aplica subiectilor intre 8-14 ani. Pe noi ne intereseaza bateria cu trei subteste care este destinata adultilor. Timpii de administrare sunt: 3 minute pentru primul subtest, 4 minute pentru al doilea si 3 minute pentru al treilea.

Primul subtest este format din matrici, serii de elemente, serii grafice construite dupa un criteriu pe care subiectul trebuie sa-l descifreze, completand astfel seria cu unul din elementele propruse de test in partea dreapta a foii. Subtestul 1 contine 12 itemi.

Subtestul doi este compus din 14 itemi construiti din randuri, din serii de desene, figuri geometrice, puncte, linii, din care un element se deosebeste de celelalte 4 printr-o caracteristica ce le face pe cele  4 asemanatore.

Sarcina subiectului este sa descopere in fiecare rand, in fiecare serie, elemetul care se deosebeste de celalate care este o modalitate pentru a fixa notiunea

Subtestul trei este format din configuratii de patru patrate dispuse in perechi. In trei dintre ele se afla incadrate desene. Al patrulea patrat este liber. Completarea cu elementul lipsa se realizeaza prin alegerea lui din partea dreapta a paginii dintr-o serie de desene. Subtestul este compus din 12 itemi.

Testul Pieron este o baterie de teste verbale si nonverbale are deci o compozitie eterogena. Aceasta baterie deceleaza nivele medii si superioare ale inteligentei nefiind folosit pentru depistarea handicapurilor. Subtestele sale sunt saturate puternic de factorul g. Sarcinile de baza constau in serii verbale numerice si grafice. De asemeni el masoara si un factor R, rationare, care se descompune in doi factori. Un factor deductiv si un factor inductiv.

Thursthone lucrand cu acest test a constatat ca este saturat in caracteristica fluiditate, care este foarte sensibila la deteriorarea psihica. Este usor de observat ca fluiditatea, aceasta capacitate de a forma cat mai multe enunturi, idei in legatura cu un fapt, se diminueaza o data cu cresterea unei alte componente, vascozitatea mentala.

Testele Eysenck. Este vorba de celebrul psiholog englez, care de vre-o 20 de ani si mai bine este implicat in cercetari privind fundamentele biologice ale inteligentei. Bateria lui Eyesnck cuprinde 10 teste fiecare avand 40 de itemi, bateria eate saturata in factorul verbal, numeric si spatial. Are in componenta sa teste verbale, teste formte din serii de cifre si teste care contin probleme aritmetice. Alte teste din aceasta baterie contin probe cu imagini, sarcini de seriere pe baza mai multor criterii precum si sarcini de completari de lacune, sarcini de a sesiza strategii de rezolvare a unor probleme. Unele teste solicita prin diverse sarcini sensibilitatea intelectuala. Exista de asemenea si o varianta prescurtata a acestei baterii formata numai din 5 teste. Ambele teste pot fi utilizate fara a avea o pregatire psihologica la fel ca unele baby teste..

Bateria de inteligenta Lahy

Lahy a elaborat o baterie de teste de inteligenta care se afla de multa vreme in uzul laboratoarelor de psihologie. Este vorba de o baterie de tip verbal, care este structurata pe sarcini verbale: identificarea dintre cinci lucruri, cuvinte, pe acela care se deosebeste de celelalte patru (identificarea notiunii prin clasificare), stabilirea corectitudinii unor silogisme, probe de rationamement, probe de genealogie care constau in stabilirea relatiilor de rudenie. Urmeaza apoi asa-zisa proba de limba straina. Sunt date doua texte, unul este formulat intr-o limba imaginara, celalat in limba romana si sarcina subiectului consta in a deduce intelesul unor cuvinte din '' limba straina''.

Aceata baterie este de tip creion-hartie fiind adaptata de I. M. Nestor in Romania. Bateria permite stabilirea numarului total de raspunsuri corecte, precum si punctajul la subteste. Se aplica subiectilor de la 15 ani in sus.