1 Starea de somn cu vise
Toti oamenii viseaza insa nu toti isi pot
aduce aminte ceea ce au visat. Exista situatii cand ei isi
amintesc de un vis dupa ce a trecut o perioada mai indelungata
sau nu isi amintesc deloc. In timpul somnului cu vise corpul uman sufera o serie de procese si reactii precum: modificari
ale ritmului cardiac, schimbarea presiunii sangvine, are loc o crestere a
debitului circulator sanguin cerebral, contractii ale muschilor,
cresterea metabolismului cerebral. Visurile apar la un interval de 90 de
minute si dureaza in medie cam 15-20 de minute. Starea de somn cu
vise este numita si somn paradoxal fiind caracterizat prin
miscari rapide ale ochilor si o puternica activitate
cerebrala (asemanatoare cu starea de veghe .
2 Starea de veghe
Trecerea de la starea de somn la cea de
veghe se numeste trezire iar trecerea de la stare de veghe la cea de somn
este adormirea. Un exemplu de trecere de la starea de somn la cea de veghe
poate fi observat in
cazul animalelor: hibernarea. In starea de veghe activitatea electrica a scoartei
cerebrale, inregistrata cu ajutorul electroencefalografiei, prezinta
ritmuri frecvente si de mica amplitudine, fiind desincronizata,
in timp ce in starea de somn, ritmuri lente si de mare amplitudine, fiind
sincronizate, cu exceptia somnului profund cand ritmurile sunt relativ asemanatoare. Undele cerebrale specifice starii
de veghe sunt undele beta.
3 Starea de somn fara vise
Somnul fara vise are diferite efecte asupra
organismului uman cum ar fi: refacerea energiilor fizice, relaxarea sistemului
nervos central si previne oboseala fizica. Undele delta sunt undele
cerebrale specifice starii de somn fara vise
