Reflectii si atitudini personale implicate in cercetare

Reflectii si atitudini personale implicate in cercetare

Evolutia treptata a lucrarii noastre de la teorie la practica se poate constata chiar din simpla enumerare a directiilor de cercetare premergatore studiilor doctorale. Am ales ca tema a tezei de licenta "Structura basmului fantastic la Ioan Slavici" (sub conducerea prof. univ. dr. George Munteanu) iar lucrarea metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I s-a intitulat "Implicatii si aplicatii didactice ale studierii basmului popular",1987, (indrumator conf. univ. dr. Doru Scarlatescu).

In ambele lucrari propunem corectarea si completarea actualului sistem de definitii al principalelor specii epice populare studiate inconsecvent in timp (ciclul primar, gimnazial, liceal) si in spatiu (manuale, auxiliare didactice ) intr-un cadru unitar, adaptat la gradul de intelegere al elevilor. In acest scop, am realizat cu ajutorul lor un mic dictionar de terminologie folclorica.

Cercetarea noastrǎ a pornit de la douǎ motivatii practice: lipsa unor criterii clare de analizǎ a textului epic folcloric in procesul didactic, precum si lipsa de coerentǎ in programele scolare si in manuale ceea ce priveste abordarea textului epic popular, ajungandu-se, in  noile manuale, chiar panǎ la ignorarea capitolului in discutie.

In sustinerea unor modele structurale la nivelul eposului folcloric, ne-am oprit in special asupra elementelor care tin de titlu, incipit, final, timp, spatiu, narator si personaje. Datoritǎ acestui tip modern de analizǎ, privit din dubla perspectivǎ a avantajelor si dezavantajelor, cercetarea noastrǎ pune in valoare particularitǎti ale textului epic popular, precum: valentele de pre-texte anticipatorii ale titlului si incipitului, discontinuitatea temporalǎ, mobilitatea spatialǎ (toposuri predilecte), inconsecventa unor instante narative, complexitatea personajului, stereotipii structurale, etc. Incercarea de valorificare constructivǎ a oricǎrui segment al narativului propune o lectie de creativitate care circumscrie interactivitatea profesor-elev competentelor ce trebuie avute in vedere la lectia de literaturǎ: stimularea gandirii autonome, abordarea flexibilǎ si tolerantǎ a opiniilor, etc.

Un prim ecou al preocuparilor noastre il regasim in "Programa de pregatire pentru olimpiada de limba si literatura romana pentru elevii de gimnaziu" care, din anul scolar 2005/2006, include pentru elevii de clasa a V-a si a VI-a Concursul National de limba si literatura "Ionel Teodoreanu" (Mina-Maria Rusu, 2006). Se considera ca un elev concurent la aceasta olimpiada va trebui sa dovedeasca un orizont cultural deschis, construit prin aportul disciplinelor de studiu complementare, fapt care ii va permite sa realizeze lucrari valoroase, originale. Competentele vor fi evaluate atat prin sarcinile de lucru de la proba scrisa individuala, cat si prin proba de lucru in echipa, prezenta in structura concursului, la etapa nationala, pentru elevii claselor a VIIa si a VIIIa. Temele propuse pentru proba in echipa, au ca obiectiv realizarea unor proiecte individuale intitulate: "Obiceiuri de iarna in judetul X", "Obiceiuri de nunta in judetul Y", "Portul popular in judetul Z". Pentru editia 2008 a olimpiadei, temele propuse de minister sunt: "Tara de Sus - emblemǎ a spiritualitǎtii romanesti", "Legende despre formarea poporului roman si a limbii romane", "Obiceiuri si traditii romanesti".

Consideram ca unele "evolutii conceptuale" intalnite in manuale si programe sufera de diletantism, de inconsecventa in definitii si in exemplificari. Dupa modelul viabil "balada populara-balada culta", s-a ajuns la termenul, dupa noi, pleonastic "doina populara" si la cel la fel de gresit "doina culta". Exemple ca "Doina" de Eminescu, Goga, Cosbuc, "Cantec sfant" de St. O. Iosif, etc. subliniaza elogiul creatiei populare facut de scriitori in ode. Nu mai putin incorect ni se pare si termenul de "snoava populara", (confundabil in definitii "curioase" cu povestea si cu fabula) ba chiar si folosirea termenului "poveste" cand textul este evident un basm .

In subcapitolul 7.5., prezentǎm rezultate deduse din experimentarea unor metode si procedee moderne de receptare a eposului folcloric si realizǎm analiza produselor activitǎtii subiectilor educatiei, completand-o cu exemple de initiative personale, cu propuneri, sugestii, perspective.

CONCLUZII

Cercetarea noastrǎ de tip experimental (ameliorativ) vizeaza reliefarea unor modalitati diverse de valorificare didactica a eposului folcloric si a perspectivelor deschise de acestea; actualitatea si utilitatea temei se regǎsesc in schimbǎrile din domeniul educatiei prin:

a)     accentuarea fenomenului globalizarii societatilor, a economiilor si a practicilor culturale (inclusiv educationale)

b)     avansul catre societatea cunoasterii opus cresterii ignorantei si indiferentei tinerilor fata de valorile nationale originale

c)      educatia permanenta si consecventa cu care ar trebui tratat folclorul in scoala si in afara ei

Modelul schimbarii va fi centrat la noi, in urmatorii ani, pe institutia scolara de educatie publica, in care ceea ce ramane inca determinant la sfarsitul unui ciclu de invatamant este, in unele cazuri "elementul de continut", nu competenta sau abilitatea ce urmeaza a fi dezvoltate avand ca suport cunostintele.

• Tema aleasa reprezinta rezultatul unor indelungi preocupari teoretice si practice personale in domeniul metodologiei folclorului literar.
• Pentru stabilirea cadrului teoretic al cercetarii, a fost nevoie de o subliniere a conceptului cultural traditional, a educatiei multiculturale, a efectelor globalizarii asupra identitatii nationale si culturale.
• In acest scop, am adus in discutie evolutia notiunilor de "patriotism", "identitate si alteritate", "unicitate", etc.
• Consideram ca si accentuarea relatiei eposului folcloric local - national - universal poate contribui la conturarea unui nou umanism planetar.