Psihologie medicala - diferentieri semantice. Obiectul si sarcinile psihologiei medicale

Psihologie medicala - Diferentieri semantice. Obiectul si sarcinile psihologiei medicale

Daniel David, in 'Psihologie clinica si psihoterapie' facea cateva delimitari conceptuale in ceea ce priveste psihologia clinica, definita ca stiinta care studiaza mecanismele psihologice implicate in sanatate si boala, mentionand doua componente fundamentale ale acesteia:

1) investigarea mecanismelor psihologice implicate in promovarea si optimizarea sanatatii si in prevenirea patologiei;

2) investigarea mecanismelor psihologice implicate in sanatatea si patologia mentala.

Termenul 'clinica' desemneaza caracterul individual al demersului curativ, al abordarii starii sale de sanatate si boala.

Dupa unii autori, psihologia clinica este o particularizare a psihologiei medicale la nivelul patologiei psihice, pe cand, dupa altii, psihologia medicala este un demers stiintific independent desemnat cel mai bine prin sintagma 'aspecte psihologice ale medicinei' (Iamandescu 2005), dar nefiind o disciplina medicala, ci identificandu-se cu zona de intersectie dintre medicina si psihologie.

G. Ionescu (1985), in incercarea sa de a trasa hotarele dintre psihologie clinica si psihologie medicala, asemana relatia dintre cele doua cu aceea dintre psihopatologie si psihiatrie, in care prima, distantata de nivelul individual al bolii, generalizeaza datele concrete ale cazului particular, iar cea de-a doua se preocupa in mod esential de respectiva problematica.

Incontestabil este faptul ca psihologia medicala are un domeniu mai vast decat psihologia clinica si cuprinde, in plus fata de aceasta, si aspectele strans legate de boala: atitudinile bolnavului, relatiile sale sociale, stilul de viata al pacientului, relatia cu echipa terapeutica, relatiile din cadrul echipei terapeutice si caracteristicile membrilor acesteia aspectele psihologice ale tulburarilor somatice. Pe cand psihologia clinica are drept obiectiv cunoasterea aprofundata a pacientului, individualizarea, concretizarea travaliului terapeutic, axarea ferma pe pacient.

Dupa cum evidentiaza si denumirea obiectului, psihologia medicala este o disciplina ce se adreseaza cu precadere cadrelor medicale, oferindu-le acestora detalii despre aspectele psihologice ale bolilor si bolnavilor si formandu-le abilitati si deprinderi de consiliere psihologica, atat de necesare in relatia cu pacientii. Prin urmare, psihologia medicala vizeaza atat relatia cadru medical-pacient, cat si (un aspect ignorat adeseori) instruirea suplimentara a primilor, pentru o mai buna cunoastere a propriilor reactii (ganduri, emotii, sentimente, atitudini) si limite in fata bolnavului si, in final, pentru o calitate sporita a actului medical.

Exista, in schimb, un acord cvasiunanim in ceea ce priveste subramurile psihologiei medicale (Psihologia Sanatatii, Psihosomatica, Medicina Comportamentala) si obiectul de studiu al acestora, si anume analiza impactului bio-psiho-social al bolii, care determina conduita bolnavului fata de medic si echipa terapeutica, dar si fata de rigorile tratamentului, atitudine care ii modifica si viata si relatiile cu cei din jur (Iamandescu, 2005).

- Psihologia Sanatatii se ocupa de studiul atitudinilor individului si ale societatii fata de sanatate, al actiunilor pentru promovarea, mentinerea/imbunatatirea si redobindirea sanatatii.

- Psihosomatica are ca obiect de studiu ansamblul relatiilor dintre planul somatic si cel psihic, din punct de vedere psihologic si fiziologic.

- Medicina comportamentala vizeaza aplicarea teoriilor in legatura cu sanatatea si boala, situatia specifica, uneori exceptionala de bolnav si relatia cadru medical-pacient la prevenire, diagnostic, tratament si recuperare.

Analiza: Concepte privind protectia sociala - rolul protectiei si asigurarilor sociale Eseu: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

costul investitiei; acesta tinde sa creasca cu varsta deoarece castigurile la care se renunta cresc;

Capitalul uman poate schimba si productivitatea timpului si bunurilor folosite in producerea consumului gospodaresc sau in producerea de capital uman suplimentar.

Efectul capitalului uman asupra consumului devine simetric cu efectul sau asupra investitiei; aceasta din urma indica valoarea baneasca a valului de venituri marite, in timp ce primul indica valoarea monetara a valului de costuri reduse. Deoarece aceste efecte maresc in mod clar beneficiile totale ale investitiei, se va consuma mai mult timp la orice varsta pentru a investi, decat s-ar consuma daca aceste efecte ar fi nule. Aceasta implica o probabilitate mai mare a solutiilor "de stocare", mai ales la varste fragede.

Acumularea de capital uman poate deasemnea "modifica" functia de productie folosita chiar pentru producerea capitalului uman, deoarece investitorii cu mai mult capital uman pot fi mai productivi decat cei care detin mai putin. Astfel, tendinta cantitatii investite de a se micsora odata cu varsta va fi intarziata, pentru ca investitia va fi incurajata odata cu acumularea de capital, deoarece timpul ar deveni mai productiv, iar acest lucru ar compensa efectul care ii cauzeaza scumpirea.

Consideratii despre noua teorie a comportamentului consumatorului

Acest capitol pledeaza pentru reformularea teoriei comportamentului consumatorului, bazata pe abordarea functiei productiei gospodaresti. Reformularile au aparut datorita caracterului inadecvat al teoriei traditionale a alegerii si datorita capacitatii noii abordari de a genera o gama larga de ipoteze convingatoare, necesare pentru intelegerea unui spectru larg de comportamente umane .

Punctul slab al teoriei traditionale a alegerii este gradul pana la care se bazeaza pe variatiile gusturilor pentru a "explica" comportamentul, in situatia in care nu poate explica nici cum sunt formate gusturile si nici nu le poate prevedea efectele. Daca ar fi reformulata, aceasta ar putea explica o gama larga de fenomene importante carora formularea traditionala nu le face fata.

A fost sugerata o ruptura fundamentala de abordare clasica a teoriei alegerii. In linii mari, aceasta abordare considera drept obiecte principale ale alegerii consumatorului diverse marfuri, de la care se obtine in mod direct utilitatea. Aceste marfuri sunt produse de insasi unitatea consumatoare prin activitatea productiva de combinare a bunurilor si serviciilor achizitionate de pe piata cu o parte din timpul propriu al gospodariei.

Abordarea functiei de productie gospodareasca a teoriei consumului este un instrument puternic de analiza. Ea incorporeaza sistematic si simetric numeroase constrangeri asupra comportamentului gospodariei, se bazeaza pe schimbarile venitului si preturilor ca explicatii ale comportamentului studiat si reduce corespunzator increderea in diferentele de gusturi sau preferinte. Reducand rolul gusturilor, noua abordare extinde aplicabilitatea teoriei economice a alegerii in sectorul din afara pietei, facandu-se astfel mai utila pentru analizarea comportamentului gospodariei din toate punctele de vedere.

Noua abordare nu este in conflict cu implicatiile traditionale, in privinta reactiilor gospodariilor la schimbarile preturilor relative sau venitului real. Dimpotriva, un avantaj important al noii abordari este accentul mai mare pe care il pune pe efectele venitului si preturilor si ca atare, lipsa de accentuare a rolului "gusturilor" in interpretarea comportamentului.

Comportamentul irational

Aceasta parte demontreaza ca teorema fundamentala a teoriei traditionale a cererii consumatorului si anume ca, curbele cererii sunt inclinate negativ, nu presupune maximizarea sau preferintele stabile ci, deriva din insuficienta resurselor.

Noua teorie a gospodariei este mai bogata si mai vasta decat teoria traditionala, incluzand marfuri nevandabile, productia gospodareasca, preturi umbra, investitii in capitalul uman si altele. Abordarea care foloseste maximizarea si preferintele stabile ofera o indrumare mai amanuntita in ceea ce priveste influenta acestor variabile diferite comparativ cu modelele de comportament "irational".

Comportamentul irational si teoria economica

S-a convenit ca teoria economica traditionala "presupune" comportament rational. Acesta implica doar maximizare consecventa a unei functii bine organizate cum ar fii functiile de utilitate sau de profit.

Scopul acestei lucrari este de a arata modul in care teoremele importante ale economiei moderne rezulta dintr-un principiu general care nu include numai comportamentul rational si argumente care au supravietuit drept cazuri speciale, ci si comportamentul irational.

Teoria traditionala sustine ca gospodariile aleg cea mai buna colectie de marfuri conform resurselor limitate pe care le au la dispozitie. Pentru a determina care colectie este "cea mai buna" este introdusa o preferinta sau o functie de utilitate cu propritatea ca orice colectie A sa ofere intotdeauna mai multa, mai putina sau aceeasi utilitate ca orice alta colectie B, si daca A este preferat lui B si B lui C, atunci A trebuie sa fie preferat lui C. Cea mai buna colectie produce mai multa utilitate decat orice alta alternativa posibila.

Economistii au recunoscut ca oportunitatile de consum ale gospodariilor sunt limitate de venitul disponibil, dar nu si de faptul ca oportunitatile de productie ale firmelor sunt limitate in exact acelasi mod la cele care produc profituri nenegative. Daca firmele ar maximiza mai degraba utilitatea decat profiturile sau s-ar comporta irational, constrangerea asupra oportunitatilor ar actiona asupra firmelor la fel ca asupra gospodariilor. In acest context, cuvantul "firma" cuprinde fundatii si alte organizatii nonprofit particulare, precum si organizatii "comerciale".

Cel mai important rezultat al acestei lucrari este faptul ca unitati irationale vor si "fortate" adesea de o variatie a oportunitatilor sa reactioneze rational. De exemplu, gospodariile impulsive vor tinde sa aiba curbe ale cererii inclinate negativ pentru ca o crestere a pretului unei marfuri va schimba oportunitatile cu altele. Alte gospodarii irationale vor tinde deasemenea, sa aiba curbe ale cererii inclinate negativ, firmele irationale curbe ale cererii inclinate negativ pentu intrari, iar muncitorii irationali curbe ale ofertei pozitiv inclinate pentru ocupatii.

Casatorie, fertilitate si familie

Aplicarea abordarii economice la fertilitate, casatorie, ocupatie si alte interactiuni intre membrii familiei continua sa intampline o ostilitate deschisa.

Teoria traditionala privind gospodaria este in mod fundamental o teorie privind gospodaria cu o singura persoana si este aproape sterila. Prin contrast, noua teorie a gospodariei este o teorie privind familia cu multe persoane cu functii interdependente ale utilitatii si pune accentul pe coordonarea si interactiunile dintre membrii la luarea deciziilor despre copii, casatorie, diviziunea muncii in ce priveste orele lucrate si investitii in ridicarea nivelului de calificare in sfera pietei si in afara pietei, protectia membrilor familiei, transferuri intre membrii din generatii diferite, s.a. Economistii incep sa atribuie familiei un rol important in societate. Gospodaria s-a transformat intr-unul dintre cele mai interesante si mai promitatoare domenii.

O analiza economica a fertilitatii

Pentru majoritatea parintilor, copiii sunt o sursa de venit psihic sau de satisfactie, iar in terminologia economica, copiii vor fi considerati un bun de consum. Copiii pot produce uneori venit monetar si deci, sunt si un bun de productie. In plus, nu sunt fixe nici cheltuielile cu copiii, nici veniturile produse de ei, ci variaza in marime in functie de varsta, deci copiii sunt bunuri de consum indelungat.

Ca bunuri de consum indelungat, copiii se presupune ca au o "utilitate". Acesta se compara cu cea a altor bunuri via o functie de utilitate sau un set de curbe de idiferenta. Forma curbelor de indiferenta este determinata de "tendinte". Aceste tendinte pot fi determinate la randul lor de religia unei familii, de rasa, de varsta, etc.

O familie trebuie sa stabileasca numarul de copii pe care vor sa ii aibe, dar si marimea cheltuielilor cu ei. Daca in mod intentionat se cheltuieste mai mult cu un copil decat cu altul, aceasta se intampla pentru ca parintii obtin utilitate suplimentara din cheltuielile suplimentare, utilitate pe care o numesc "calitate" superioara.

O crestere a venitului determina cresterea in medie a cheltuielilor pentru un bun, dar nu neaparat a cheltuielilor pentru fiecare bun in parte. O crestere a venitului ar trebui sa creasca atat cantitatea, cat si calitatea copiilor.

In societatea moderna, elasticitatea, este putin probabil ca o scadere chiar importanta a mortalitatii infantile sa aiba un efect prea mare asupra marimii familiei, pentru ca parintii sunt interesati in primul rand de supravietuirea copiilor si nu de nasteri. Astfel, o scadere a mortalitatii infantile va determina o reducere corespunzatoare a numarului de nasteri.

In principiu, costul net al copiilor este egal cu valoarea actuala a cheltuielilor prevazute, plus valoarea atribuita a serviciilor parintilor, minus valoarea actuala a venitului monetar prevazut, plus valoarea atribuita a serviciilor copiilor. O variatie a costului copiilor este o variatie a costului copiilor de o calitate data, corespunzatoare unei variatii a pretului hranei si educatiei.

In acest capitol, copiii sunt priviti ca un bun de consum indelungat, care aduce venit parintilor, in primul rand venit psihic. Fertilitatea este determinata de venit, costurile copilului, cunoastere, nesiguranta si preferinte. O crestere a venitului si o scadere a pretului va creste cererea de copiii, desi este necesar sa se faca distinctia intre cantiatea si calitatea copiilor. Calitatea copiilor este direct proportionala cu marimea cheltuielilor cu ei.

Fiecare familie trebuie sa-si produca proprii copii, deoarece copiii nu pot fi cumparati sau vanduti in sfera pietei. Numarul de copii dintr-o familie nu depinde numai de cererea acesteia, ci si de capacitatea ei de a-i produce si a-i aproviziona. Unele familii pot produce atatia copii cat doresc, iar altele sunt nevoite sa produca mai multi decat doresc. Deci, fertilitatea efectiva poate si substantial diferita de fertilitatea dorita.

10. Consideratii despre interdependenta dintre cantitatea si calitatea copiilor

Interpretatrea economica este ca, o crestere a calitatii este mai costisitoare daca sunt mai multi copii, pentru ca aceasta crestere trebuie aplicata mai multor unitati; similar, o crestere a cantitatii este mai costisitoare daca copiii au o calitate mai ridicata, pentru ca, copiii de calitate ridicata costa mai mult.

O teorie a casatoriei

I. In acest capitol se demonsreaza ca, casatoria poate fi analizata cu succes prin prisma cadrului oferit de economia moderna. Doua principii simple formeaza inima analizei:

Mai mult, ambele stiinte au un istoric comun, ilustrat poate cel mai bine de una dintre teoriile de baza ale psihologiei formulata de Galenus si Hypocrates, cea privind explicatiile teoretice ale temperamentelor ce au la baza modul in care se amesteca umorile organice, din care au rezultat cele patru tipuri de temperament. Numele tipurilor de temperamente propuse de intemeietorii medicinei antice au ramas pastrate pana in prezent (coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic), chiar daca modelul teoretic s-a dovedit a fi naiv.

Prin urmare, terenul impartit de medicina si de psihologie se va dovedi fertil pentru parteneriate sau echipe interdisciplinare, indiferent de formarea de baza a celui care dirijeaza investigatia, scopul fiind acelasi - realizarea unei adaptari eficiente a persoanelor cu probleme medicale sau psihice.

Psihologia medicala 'este, in acelasi timp, clinica si experimentala, colectiva si individuala, normala si patologica, profilactica si terapeutica' (Lamache, Burloud, Davost, 1960, apud. Ionescu 1985).