Psihologia varstelor - grile rezolvate

PSIHOLOGIA VARSTELOR - GRILE REZOLVATE
1) Psihologia copilului este una cu psihologia genetica care la randul ei
este o stiinta a dezvoltarii, centrata asupra aspectului evolutiv al
comportamentelor si asupra genezei lor.
a) adevarat
b) fals *
2) Elementul central al teoriei dezvoltarii gandirii descrise de Lev
Semionovici Vigotsky este posibilitatea copilului de a se ridica la un nivel
superior cu ajutorul cuiva aflat la acel nivel sau la un nivel mai inalt,
respectiv, posibilitatea de a trece cu ajutorul imitatiei de a trece de la ceea ce
copilul stie sa faca la ceea ce inca nu stie.
a) adevarat *
b) fals
3) Ideea piagetiana conform careia dezvoltarea se incheie in
adolescenta odata cu atingerea stadiului operatiilor formale a fost pusa in
discutie de cercetari recente care descriu un nou stadiu al dezvoltarii gandirii
pentru perioada tineretii si perioada adulta.
a) adevarat *
b) fals
4) Conform teoriei piagetiene adultul se adapteaza realitatii prin
rezolvarea de probleme cu ajutorul operatiilor logice formale. Cercetari
recente arata ca nu toti adultii ating stadiul operatiilor formale.
a) adevarat *
b) fals
5) Cresterea se refera la modificari fizice care sunt in primul rand
calitative implicand transformari.
a) adevarat
b) fals *
6) Intre principiile cele mai importante care ghideaza in
psihanaliza intreaga functionare a psihicului uman sunt principiul realitatii si
principiul placerii
a) adevarat *
b) fals
7). John B. Watson considera mediul ca fiind forta suprema in dezvoltarea
copilului si crede ca orice copil poate fi modelat de adult in orice directie
daca sunt controlate atent asociatiile stimul - raspuns.
a) adevarat *
b) fals
8).Teoreticienii invatarii sociale accepta principiile conditionarii si intariri
identificate de behavioristi.
a) adevarat *
b) fals
9. Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale
se refera la un set de proceduri practice aplicabile pentru a elimina
comportamentele nedorite ale copiilor si pentru a spori adoptarea de catre
acestia a unor raspunsuri acceptabile social.
a) adevarat *
b) fals

10. Jean Piaget face legatura intre dezvoltarea gandirii si felul in care
activitatea de joc evolueaza pana in perioada adolescentei. Din teoria sa se
desprinde idea pe de o parte ca nivelul de dezvoltare al copiilor se reflecta in
activitatea de joc iar pe de alta parte ca activitatea de joc asigura in mare
masura dezvoltarea cognitiva.
a) Adevarat *
b) Fals
11. Printre ideile fundamentale ale lui Freud este notiunea de comportament
uman si in consecinta directia pe care o ia dezvoltarea personalitatii deriva
din doua tendinte foarte puternice: pornirea de a supravietui si pornirea de a
procrea
a) Adevarat *
b) Fals
12. Personalitatea din punctul de vedere psihanalitic este organizata dupa un
model dinamic si stratificat ierarhic, format din instante cu specializari
functionale
a) adevarat *
b) fals
13. Eticheta pe care Freud o pune personalitatii copilului nou-nascut este cea
de EGO
a) adevarat
b)fals *
14. Este important de subliniat ca in teoria psihanalitica cele doua nivele ale
personalitatii reprezentate de ID si Ego sunt in opozitie.
a)adevarat
b)fals *
15. La sfarsitul primului an de viata copilul deja cunoaste valoarea sociala a
limbajului, respectiv faptul ca prin intermediul limbajului poate obtine
satisfacerea unor trebuinte.
a) adevarat *
b)fals
16. Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre varsta de 2 -3
ani cand rationamentul copilului se modifica si se observa o diminuare a
raspunsurilor egocentrice cu o acomodare mai puternica la realitatea
exterioara obiectiva.
a) adevarat
b) fals *
17. Limbajul intern este o expresie a gandirii egocentrice a copilului
conform cercetarilor realizate de T.Slama- Cazacu.
a) adevarat
b)fals *
18. Al treilea nivel al personalitatii in perspectiva psihanalitica -denumit
Superego - se afla in armonie cu primele doua
a) adevarat
b) fals *
19. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii
asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand
coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor
operatorii de transformari cu invariant.
a)adevarat *
b)fals
20. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al
amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu
o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii
sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu
cateva decenii in urma.
a) adevarat *
b)fals
21. Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii
a) adevarat *
b) fals
22. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care
minorul poate raspunde penal.
a) adevarat
b) fals *
23.Dezvoltarea si maturatia reprezinta notiuni cantitative legate de procesul
de crestere a masei corporale.
a) adevarat
b) fals *
24. Cresterea reprezinta schimbari calitative referitoare la diferentieri de
structura, de compozitie si functie celulara, particulare fiecarui tesut.
a) adevarat
b) fals *
25. E. Erikson crede in puterea EGO-ului cu optimism, aceasta putere de
integrare a Ego-ului ( flexibilitate) asigura puntile de trecere de la etapa la
etapa care altfel ar fi izolate
a) adevarat *
b) fals
26.Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul
vorbeste despre sine folosind pronumele personal "el " sau « ea »
a) adevarat *
b) fals
27. E.Erikson descrie 6 etape de dezvoltare epigenetica dintre care ultimele 3
tin de varsta adulta fiind printre primii autori care extinde dezvoltarea
dincolo de varsta adolescentei.
a) adevarat
b) fals *
28. In anteprescolaritate se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari
afective stabile si generalizate.
a) adevarat
b) fals *
29. Declinul complexului Oedip penrtu baieti si a complexului Electra
penrtu fete semnaleaza sfarsitul stadiului de latenta
a) adevarat
b) fals *
30.In teoria lui E. Erikson, perioada de la nastere la 18 luni corespunde
crizei relative la construirea increderii versus sentimentul de vina
a) adevarat
b) fals *
31. Egocentrismul definit de Piaget in epistemologia genetica se manifesta
ca o conduita intermediara intre conduitele individuale si cele socializate.
a) adevarat *
b) fals
32. Caracteristicile invatarii depind de particularitatile de varsta ale
prescolarilor. Invatarea, pentru a fi eficienta si pentru a respecta
particularitatile de varsta ( 3 - 5/6 ani), trebuie organizata sub forma de joc
didactic.
a) adevarat *
b) fals
33.Trecerea individului de la anii de inceput ai batranetii spre marea
batranete este de obicei graduala si are mai mult in comun cu starea
emotionala decat cu varsta propriu-zisa.
a) adevarat *
b) fals
34. In teoria lui E. Erikson, perioada de la 18luni la 3 ani corespunde crizei
relative la initiativa versus indoiala sau teama
a) adevarat
b) fals *
35. Narcoticele si dependenta mamei de droguri afecteaza in mod cert
dezvoltarea copilului , cele mai nocive fiind considerate cocaina si marijuana
a) adevarat
b) fals *
36.In teoria lui E. Erikson perioada de la 12 la 18 ani corespunde
conflictului intre construirea identitatii si confuzia la nivelul autonomiei
a) adevarat
b) fals *
37. In teoria lui E. Erikson perioada tineretii corespunde alegerii intre
intimitate si izolare
a) adevarat *
b) fals
38. Aproape toti agentii ce se dizolva in circuitul sangvin al mamei pot fi
filtrati cu success datorita protectiei placentei care incetineste transferul de
substante.
a) adevarat
b) fals *
39. Medicatia mamei pe perioada sarcinii, inclusiv aspirina sau vitaminele
etc. pot fi asociate cu diformitati fizice ale embrionului, cu nastere prematura
sau avort spontan.
a) adevarat *
b) fals
40. Copii expusi tratamentului cu metadona in perioada intrauterina pentru
dezintoxicarea mamelor toxicomane, sunt fiziologic dependenti si chiar de la
nastere prezinta simptome de izolare, tremur, voma, febra si plans isteric ca
si mamele lor, simptome care dispar in primele cateva luni de viata.
a) adevarat *
b) fals

41.Pronumele personale si posesive sunt cele care faciliteaza dialogul, ele
sunt achizitionate intre 2 si 4 ani mai intai in forma lor de singular si abia
apoi in forma de plural, catre varsta de 5 ani.
a) adevarat *
b) fals
42. Mai intai sunt achizitionate prepozitiile si adverbele ce exprima
posesiunea, apoi catre varsta de 3-4 ani cele de loc, iar cele de timp par sa fie
ultimele achizitii, intre 4 si 5 ani
a) adevarat *
b) fals
43. Stadiile dezvoltarii morale ale lui Piaget incep cu varsta de 3 ani
a) adevarat
b) fals *
Intrebari cu raspunsuri multiple
1.Teoria behaviorista sustine ca orice studiu trebuie sa se concentreze pe:
a) structurile inconstientului
b) evenimente observabile *
c) stimuli si raspunsuri comportamentale
2. Teoria behaviorista a fost descrisa si completata printre altii de:
a) John B. Watson *
b) Clark Hull *
c) Burrhus Frederic Skinner *
d) J.Piaget
3. Procedurile practice, din perspectiva teoriilor invatarii sociale, aplicabile
pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru a spori
adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social sunt:
a) intarirea *
b) modelarea *
c) manipularea indiciilor situationale *
d) identificarea
4. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati
din biologie:
a) asimilare *
b) acomodare *
c) adaptare *
d) crestere
e) dezvoltare
f) maturare
5.Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in
aceasta perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata; *
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de
proprietati ; *
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; *
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; *
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; *
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in
substadii (abordarea pe varste). *
6. Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt :
a) Stadiul senzorio-motor : de la nastere la 2 ani ; *
b) Stadiul preoperator : de la 2 la 7/8 ani ; *
c) Stadiul operatiilor concrete : de la 7/8 ani la 11/12 ani ; *
d) Stadiul operatiilor formale : de la 11/12 ani la 15/16 ani. *
e) Stadiul operatiilor post- formale dupa 16 ani
7. Care sunt principalele teorii psihanalitice ce au oferit un cadru explicativ
pentru teoria dezvoltarii umane?
A. teoria dezvoltarii psihosociale - Erick Erikson *
B. teoria dezvoltarii psihosexuale - Sigmund Freud *
C. teoria cognitiv costructivista - J.Piajet
8. Care sunt princiipiile care ghideaza in psihanaliza intreaga dezvoltare a
psihicului uman?
A. principiul identificarii
B. principiul placerii *
C. principiul realitatii *
9. Care sunt principalele instante descrise de psihanaliza clasica?
A. inconstientul *
B. constientul *
C. preconstientul *
D. subconstientul *
10. Care sunt etapele dezvoltarii psihosexuale?
A. falica *
B. orala *
C. anala *
D. latenta *
E. genitala *
F. fixatia
G. regresia
11. Care sunt etapele descrise de teoria dezvoltarii psihosociale?
A. incredere versus pierderea increderii *
B. autonomie versus indoiala *
C. initiativa versus sentimentul de vina *
D. a produce versus sentimental de inferioritate *
E. construirea identitatii versus confuzia rolourilor *
F. intimitate versus izolare *
G. reproducere versus autoconstructie *
H. integritate versus disperare *
12. Care sunt factorii care impieteaza asupra dezvoltarii intrauterine?
A. genetici *
B. teratogeni *
13. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii
este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
- psihomotricitate *
14. Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?
a) legea dezvoltarii cefalo-codale *
b) legea dezvoltarii proximo-distale *
c) evolutia tonusului si a posturii *
d) variatia curbei de dezvoltare
15. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J.
Bowlby?
A. preatasamentul *
B. atasamentul de actiune *
C. atasamantul delimitat *
D. formarea de relatii reciproce *
16. Imitatia amanata este:
A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; *
B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa *
17. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care
prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii
faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea
de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
1 egocentrism *
2 imagine mintala
3 evocare verbala
18. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:
A. logic *
B. ontologic *
C. patologic
19. Egocentrismul copilului se manifesta prin:
A. artificialismul gandirii *
B. sincretismul gandirii *
C. realism *
D. animism *
20. Reversibilitatea este achizitionata:
A. prin inversiune *
B. prin reciprocitate *
21. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei
reversibilitatii sunt :
A. clasificarea *
B. serierea *
C. conceptualizarea numarului *
22. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului
trebuie sa fie:
A. analitica *
B. sintetica *
C. fonetica *
23. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre
altele de:
A. decentrare socio-afectiva *
B. decentrare intelectuala *
24. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:
A. conduita suportului
B. conduita revoltei *
C. conduita inchiderii in sine *
D. conduita exaltarii *
E. conduita afirmarii *

25. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:
A. etapa dependentei *
B. etapa conflictului *
C. etapa relativei independente *
D. etapa maturizarii afectiv -emotionale
26. Imaginea de sine este structurata de:
A. imaginea eului fizic *
B. intarirea pozitiva a comportamentului
C. imaginea eului psihic si psihosocial *
27. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata
de urmatoarele directii de dezvoltare:
A. stabilirea identitatii eului *
B. independenta relatiilor personale *
C. cresterea intereselor/preocuparilor *
D. umanizarea valorilor *
28. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:
A. gandirea pozitiva
B. gandirea relativista *
C. gandirea dualista *
D. gandirea sistematica *
29. Teoria asupra dezvoltarii in perioada adulta a lui Daniel Levinson arata
ca:
A. exista o criza in dezvoltarea adultului in intervalul de la 28 la 30 de ani *
B. exista un conflict intre asimilarea scopurilor varstei adulte si ramasitele scopurilor adolescentei *
C. suportul in rezolvarea crizei de la 30 de ani este nevoia de independenta *
D. planul de viata si atingerea obiectivelor asigura motivatia implinirii
"visului" individual ca proiectie despre viitor. *
30. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:
A. extensiunea simtului eului *
B. raportarea calda a eului la ceilalti *
C. securitatea emotionala *
D. perceptia realista *
E. obiectivarea eului *
F. filosofia unificatoare a vietii *
31. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de
G.E. Vaillant sunt:
A. altruismul *
B. sublimarea *
C. umorul *
D. reprimarea *
E. rationalizarea
32. Lloyd Saxton descrie mai multe componente ale functionalitatii rolurilor
in relatia de cuplu care sunt determinante pentru stabilitatea cuplului:
A. congruenta perceptiei rolurilor *
B. disponibilitatea afectiva
C. reciprocitatea performantei de rol *
D. echivalenta performantei de rol. *
33. Stadiile confruntarii cu idea mortii identificate de E. Kubler- Ross sunt:
A. negarea *
B. izolarea *
C. furia *
D. targuiala *
E. depresia *
F. amplificarea
G. acceptarea *
34. Intre principiile cele mai importante care ghideaza in psihanaliza
intreaga functionare a psihicului uman sunt:
a) principiul realitatii *
b) principiul placerii *
35.Organizarea dinamica a personalitatii in psihanaliza presupune
mecanisme de functionare si relatii intre instantele ce o compun relatii ce se
refera la dinamica pulsiunilor, dinamica exteriorizarii pulsiunilor in
constient. Aceste mecanisme sunt:
a) catarsisul *
b) sublimarea, *
c) simbolizarea, *
d) refularea *
e) cenzura *
f) generalizarea
g) compensarea
36. Instantele personalitatii in psihanaliza sunt:
a) inconstientul *
b) subconstientul *
c) preconstientul *
d) constientul *
37. Dezvoltarea conceputa de Freud presupune urmatoarele etape:
a) etapa orala *
b) etapa anala *
c) etapa falica *
d) etapa libidinala
e) etapa de latenta *
f) etapa genitala *
38. Asezati in ordine cronologica de la nastere pana la batranete succesiunea
stadiilor vietii propuse de Erikson:
a) construirea increderii versus pierderea increderii *
b) a produce /aconstrui lucruri versus sentimentul de inferioritate *
c) construirea identitatii versus confuzia la nivelul asumarii rolurilor *
d) integritate versus disperare
e) autonomie versus indoiala *
f) initiativa versus sentimentul de vina *
g) intimitate versus izolare *
h) reproducere versus autoconstructie *
39. Factorii ce afecteaza dezvoltarea prenatala:
a) genetici *
b) teratogeni *
40. Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata sunt:
a) hranirea adecvata pentru a asigura nevoile nutritionale *
b) protejarea impotriva factorilor teratogeni ( supraincalzire sau frig in
viata precoce, sau a altor agenti fizici sau chimici ) *
c) prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit, prin
supravegherea starii de sanatate, prin imunizari. *
41. Nevoile emotionale si sociale ale copilului sunt:
a) Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a adultilor care au ca grija principala binele acestuia. *
b) Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-si stimuleze dezvoltarea autocontrolului. *
c) Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor bolnavi, mai ales fata de cei cu boli cronice sau cei cu nevoi speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata, pentru a asigura nevoile emotionale deosebite ale acestora. *
d) Sa se cultive sentimentul de respect pentru propria viata si viata
celorlalti *
42. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:
a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului *
b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama *
43. Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de :
a) stadiul senzorio-motor *
b) debutul stadiului preoperational *
c) incheierea stadiului operational
44. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii *
b) Conduita suportului *
c) Reactiile circulare tertiare *
d) Conduita bastonului *
e) Conduita exaltarii
45. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect
a) este innascuta
b) se formeaza *
c) acest teoretician nu are o pozitie in acest sens
46. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea
personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :
a)centripeta *
b)egocentrica
c)centriufuga *
d)simbolica
47.In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta
prin urmatoarele caracteristici ale gandirii:
a) animismul *
b) artificialism *
c) realismul *
d) gandirea magica
48.Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.
a) prescolaritate *
b)anteprescolaritate
c)scolaritate mare
49. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea gandirii adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri:
a) postformal *
b) multiliniar *
c) pragmatic *
d) metacognitiv *
e) stadiul dialectic *
f) empatic
g) de intelepciune
50. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:
a) a fi mai reflexiv si mai critic *
b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti *
c) a fi mai putin defensiv *
d) a fi mai deschis la ideile noi *
51. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:
a)necesitate sociala *
b)mijloc de invingere a alienarii *
c)mijloc de comunicare
d)mijloc de restructurare
52. La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in totalitate de
a)actiunea concreta cu obiectele *
b)operatii logico matematice
c)animism
d)realism
53. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii :
a) suplete, *
b) echilibru *
c) calitatea miscarilor *
d) viteza de reactie
54. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si
reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani,
clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile
pe care el le descrie:
a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit, *
c) stadiului realismului nereusit *
d) stadiul realismului intelectual *
e) stadiul realismului vizual *
f) stadiul realismului izbutit
55. Functia semiotica da nastere la doua tipuri de instrumente:
a)simbolurile *
b)semnele *
c)grafemele
d) fonemele
56. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :
a) stadiul operatiilor concrete *
b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale
57. Pentru formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etapele:
a)pregatitoare
b)abecedara *
c)postabecedara *
d)preabecedara *
58.Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:
a)societatea *
b)mediul familial *
c)grupul de prieteni *
d)sine
59. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :
a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment *
b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este *
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti *
60. Educatia sexuala se adreseaza componentelor psihologice (cognitiva, emotionala si comportamentala) sociale, biologice si spirituale. Acest tip de educatie se focalizeaza pe obiective fundamentale care sunt:
a)formarea de convingeri, valori si atitudini despre sine si ceilalti, *
b)dezvoltarea deprinderilor de relationare interpersonala, *
c)dezvoltarea responsabilitatii fata de sine si fata de ceilalti *
d)informarea *
61. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:
a) dificultati afective *
b) dificultati cognitive *
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni *
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari *
62.Comparand invatarea la adulti cu invatarea la adolescenti U. Schiopu si E.Verza (1997) arata ca fata de perioada anterioara invatarea castiga in perioada adulta:
a) coeziune, capacitate de imbinare a formelor de analiza concret/abstract *
b) extragerea ideilor esentiale, sesizarea mai rapida a semnificativului *
c) critica pragmatica a noului *
d) atitudine clara de refuz a neclaritatilor, nevoia de precizie *
e) evaluarea independenta a surselor de informare *
f) cerinta de aplicare si practica *
g) necesitatea de a completa informatia cu deprinderile, tehnicile,
procedeele necesare domeniului *
63.Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :
a) perioada de opozitie *
b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie *
d) perioada de imitatie *
e) perioada de identificare
64.Boli infectioase ale mamei pe perioada sarcinii cu efecte asupra copilului
a) variola *
b) oreion *
c) rubeola *
d) sifilis *
e) tuberculoza *
f) toxoplasmoza *
g) malaria *
h) SIDA *
65. Alti factori ce pot influenta dezvoltarea intrauterina a copilului sunt
factori ce tin de starea si conditia mamei , anume:
a) nutritia *
b) stresul emotional *
c) varsta *
d) paritatea *
e) statut marital
66. Adolescentul se confrunta cu o serie de nevoi sau nevoile descrise in
perioadele anterioare cunosc o prefacere semnificativa, aceste nevoi sunt:
a) nevoia de a sti, *
b) de a fi afectuos, *
c) de apartenenta la grup, *
d) de independenta, *
e) nevoia modelelor *
67. Jocul simbolic este o caracteristica a copilului de la :
a) 2 la 3 ani *
b) 5 la 6 ani *
c) 10 la 12 ani
68. Gandirea egocentrica este o gandire :
a) prelogica *
b) intuitiva *
c) preconceptuala *
d) euristica
e) bazata pe combinatorica
69. Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc cand rationamentul
copilului se modifica si se observa o diminuare a raspunsurilor egocentrice
cu o acomodare mai puternica la realitatea exterioara obiectiva, catre varsta
de:
a) 5 - 6 ani *
b) 8 - 10 ani
c) 10 - 12 ani
70. Cititi cu atentie caracteristicile din tabel si alegeti varsta la care se incep
sa se manifeste :
Merge; urca scarile
Construieste un turn din doua 4-5 cuvinte,
limbaj sub
Controlul
partial al
ajutandu-se de
maini
cuburi; incearca sa
intoarca paginile
unei carti;
introduce corect
cuburile mici in
cele mari
forma de
jargon.
sfincterelor;
arata cand
doreste un
obiect
a) Un an
b) 9 luni
c) De la 5 luni
d) 15 luni *
71. Cititi cu atentie caracteristicile din tabel si alegeti varsta la care se incep
sa se manifeste :
Sare pe ambele
picioare,
incearca sa se
tina intr-un
picior, tine
corect creionul,
merge pe
bicicleta, urca
si coboara o
scara alternand
picioarele
Realizaza un turn
si pod din cuburi
Deseneaza si
explica ce a
desenat, copiaza
cercul.
Descrie ce
fac animalele
sau oamenii
din imagini,
raspunde la
intrebari.
Utilizeaza
prepozitii,
apare "de
ce"-ul.
Se joaca in
grup
cooperand
Stie sa-si
spuna sexul ,
se imbraca si
mananca
singur.
a)un an
b)11 luni
c)36 de luni *
d)un an si jumatate
72. In evolutia limbajului la copil pot fi evidentiate mai multe stadii. Dupa M. Zlate ( 1993, pag 69) identificam urmatoarele stadii:
a) Stadiul cuvantului-fraza *
b) Stadiul prefrazei *
c) Stadiul "frazei gramaticale" *
d) Stadiul structurii sintactice *
e) Stadiul "diferentierii formelor gramaticale" *
f) Stadiul propozitiei
73. In jurul varstei de 2 ani in conduita verbala distingem 2 etape
interogative cu influente asupra structurarii gandirii, dupa Rose Vincent, ele
sunt caracterizate de intrebarile :
a) ce e asta ? *
b)cum e asta ?
c)la ce foloseste asta ?
d)de ce ? *
74.Egocentrismul logic se refera la caracteristicile rationamentului copilului
care sunt:
a) Sincretismul *
b) Transductia *
c) Transparenta
d) Compelementaritatea
75. Egocentrismul logic se refera la caracteristicile rationamentului
copilului :
a) sincretismul *
b) transductia *
c) inductia
76. "realismul" gandirii copilului se refera la
a) materializarea elementelor de factura spirituala datorata nediferentierii intre fizic si psihic *
b) achizitia reversibilitatii
c) incapacitatea de idealizare
77. « artificialismul » gandirii copilului consta in faptul ca :
a) posibilul si imposibilul se suprapun *
b)personajele fantastice pot interveni in viata reala *
c)copilul nu are sentimente autentice ci construite prin imitatie
78. Cititi cu atentie paragraful si identificati carei perspective teoretice
asupra moralitatii si autocontrolului ii este proprie :
()comportamentul conform cu normele sociale creste pentru ca adultii il respecta cu intarire pozitiva sub forma de aprobare, afectiune si alte recompense in timp ce un comportament care incalca standardele este pedepsit prin reprobare, pierdere de privilegii si alte consecinte care fac ca acest comportament sa se manifeste mai putin in viitor. Adeptii acestei perspective considera intarirea pozitiva ca fiind de departe cel mai eficient mijloc de promovare a unui comportament dezirabil social comparativ cu
pedeapsa.

a) teoriile invatarii sociale
b) behavioriste *
c) psihanalitice
d) cognitiviste
79. Comportarea morala este vazuta de behavioristi ca insusita prin
mecanisme de :
a) invatare *
b) intarire *
c) modelare *
d) reprimare
80. Moralitatea heteronoma descrisa de J. Piaget se caracterizeaza prin :
a)Regulile sunt exterioare, implica completa acceptare a prescriptiilor
adultului. *
b)Regulile sunt inflexibile *
c)Regulile sunt vazute ca fiind consecinta intelegerilor reciproce, consimtite.
d)Dreptatea este arbitrata de comun acord
81. Moralitatea autonoma descrisa de J. Piaget se caracterizeaza prin
a)Judecata morala coincide cu decizia adultului
b)Bazata pe cooperare, recunoastere mutuala a egalitatii intre indivizii autonomi *
c)Caracterizata de atitudini moral rationale *
82. Climatul familial (cf. Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan, 1991) poate fi analizat dupa mai multi indicatori cei mi importanti fiind urmatorii:
a)Modul de raportare interpersonal al parintilor ( nivelul de apropiere si intelegere, acordul sau dezacordul in legatura cu diferite probleme); *
b)Ansamblul de atitudini ale membrilor familiei in raport cu diferite norme si valori sociale; *
c)Gradul de coeziune al membrilor grupului familial; *
d)Modul in care este perceput si considerat copilul; *
e))Starea materiala si statutul familial;
f)Modul de manifestare a autoritatii parintesti (unitar sau diferentiat); *
Intrebari cu raspuns prin completare
1. Influentele factorilor de mediu depind in perioada prenatala de varsta
embrionului sau a fatului in momentul expunerii. Acest lucru este mai bine
inteles prin considerarea perioadei prenatale ca un sir de secvente definite ca
..perioade critice.......
2. Alcoolul genereaza un grup de anormalitati incluse in ceea ce s-a numit
(dupa Jones ,1973).sindrom alcoolic fetal- FAS..........
3. Perioada tineretii corespunde dupa E.Erikson alegerii intre .intimitate si izolare......
4. Perioada de viata adulta corespunde dupa E.Erikson alegerii intre .reproducere si autoconstructie........
5. Perioada batranetii dupa E.Erikson este caracterizata de criza generata de
pendularea intre.integritate si disperare..........
6. Perioada de la 3 ani la 6 ani corespunde dupa E.Erikson crizei relative la doi determinanti opoziti si anume:.initiativa versus sentimentul de vina...........
7. Conceptul de baza definit in cadrul teoriei dezvoltarii gandirii descrise de Lev Semionovici Vigotsky este cel de:
.zona de dezvoltare proximala...........
8. Factorii care influenteaza ritmul de crestere si valorile definitive ale
parametrilor de crestere, conform programelor genetice sunt factori.ereditari..

9.Conceptul introdus de Meyerson pentru a desemna invarianta obiectului ca
atare, categorializarea schemei sale de existenta, este cel al obiectului.permanent.
..
10. Indicele recunoasterii permanentei obiectului este .cautare activa........
11. Experimentele de "conservarea cantitatii " demonstreaza ca pana la varsta de 7/8 ani copii nu dezvolta notiunea de .reversibilitate
12. Metoda pe care o folosim in familiarizarea elevilor cu cititul si scrisul trebuie sa tina seama pe de o parte de faptul ca scrierea concorda aproape exact cu pronuntarea deci metoda trebuie sa fie.fonetica......
13. Metoda pe care o folosim in familiarizarea elevilor cu cititul si scrisul trebuie sa se porneasca de la desprinderea unei propozitii din vorbire, sa se realizeze delimitarea cuvintelor in silabe si apoi fiecare silaba in sunete dupa care sa se parcurga drumul invers, de la sunete la silaba, cuvant si propozitie ceea ce denota ca metoda trebuie sa fie .analitico-sintetica...........
14. Creierul are o simetrie anatomica dar o asimetrie functionala. Repartitia functiilor se face in emisfera stanga sau dreapta si aceasta reprezinta procesul de ..lateralizare..
15. Proiectia despre viitor a adultului , in conceptia lui Daniel Levinson, este conceptia despre lume si viata, reorganizata in baza valorilor noului stadiu de varsta asociata cu scopurile de viitor, respectiv planul de viata care asigura energia si motivatia implinirii lui si poarta denumirea metaforica de.visul..

DEFECTOLOGIE SI LOGOPEDIE

1. Deficienta mintala de gradul III se mai numeste si:
a) imbecilitate
b) idiotie *
c) debilitate
d) cecitate.

2. Etiologia se ocupa cu studiul:
a) simptomelor prin care se manifesta diferite tulburari
b) cauzelor acestor tulburari. *

3. Campul perceptiv in cazul deficientului mintal este:
a) mai ingust *
b) mai mare
c) identic cu al persoanei cu intelect normal.

4. Cauzele care actioneaza in timpul travaliului si pot determina aparitia
unei deficiente la copil se numesc:
a) cauze prenatale
b) cauze neonatale *
c) cauze postnatale.

5. IQ in cazul unui debil mintal se situeaza intre:
a) 50 - 70/80; *
b) 80 - 90;
c) 20 - 50.

6. IQ in cazul unui imbecil se situeaza intre:
a) 50 - 70/80
b) 80 - 90
c) 20 - 50. *

7. Forma deficientei mintale in care IQ este situat intre 80-90 se numeste:
a) Pseudodebilitate mintala
b) Deficienta mintala usoara
c) Deficienta de gradul I
d) Intelect liminar. *

8. Varsta mintala a unui imbecil este situata in intervalul de:
a) 10-12 ani
b) 7-10 ani
c) 3-7 ani *
d) sub 3 ani.

9. Dintre formele deficientei mintale, cel care este capabil de limbaj scriscitit
este:
a) Imbecilul
b) Idiotul
c) Debilul mintal. *

10.Deficienta de vedere totala se mai numeste si:
a) cecitate *
b) ambliopie
c) hipoacuzie
d) hipermetropie
e) orbire. *

11.Hipoacuzia reprezinta o dficienta partiala a:
a) vazului
b) auzului *
c) limbajului.

12.Cecitatea isterica presupune:
a) pastrarea intacta a functionalitatii analizatorului vizual *
b) afectarea functionalitatii analizatorului vizual.

13.Demutizarea se utilizeaza in cazul recuperarii:
a) ambliopilor
b) hipoacuzicilor
c) surzilor. *

14.Proteza auditiva este folosita de catre persoanele cu:
a) deficienta totala a auzului
b) deficienta partiala a auzului. *

15.Gandirea deficientului mintal este o gandire:
a) concreta *
b) abstracta.

16.Gandirea orbului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de:
a) concretete
b) abstractizare. *

17.Labiolectura este o tehnica folosita in cadrul recuperarii:
a) hipoacuzicilor
b) surzilor *
c) ambliopilor
d) debililor mintal.

18.Cofoza reprezinta pierderea totala a:
a) auzului *
b) simtului tactil
c) vederii.

19. Dintre deficientele fizice pot fi corectate (total sau intr-o anumita
masura):
a) cele neevolutive
b) cele evolutive. *

20.Deficientele de crestere sunt deficiente:
a) morfologice *
b) functionale.

21.Dislalia este o tulburare a limbajului:
a) scris
b) citit
c) oral. *

22.Gandirea deficientului de auz se evidentiaza prin:
a) concretism *
b) abstractizare
c) flexibilitate.

23. Tulburarea de articulare a sunetului "s" se numeste:
a) stigmatism
b) sigmatism *
c) sitacism.

24.Balbaiala este o tulburare:
a) de vorbire
b) de voce
c) motorie
d) afectiva
e) de ritm al vorbirii *
f) de afectivitate.

25.Vorbirea exagerat de rapida apare in cazul:
a) balbaielii
b) tulburarilor coreice
c) aftongiei
d) dislaliei
e) tahilaliei.*

26. Dislexia este o tulburare a limbajului:
a) vorbit
b) scris
c) citit *
d) intern.

27. Alexia este o tulburare totala a:
a) vorbirii
b) citirii *
c) scrierii
d) capacitatii de a merge a subiectului.

28.Alalia este o tulburare:
a) innascuta *
b) dobandita in copilarie
c) dobandita tardiv, spre batranete.

29.Paraplegia reprezinta paralizia:
a) ambelor membre (superioare sau inferioare) *
b) unei singure laturi a corpului
c) tuturor celor patru membre.
30. Rinolalia deschisa presupune scurgerea jetului de aer necesar pronuntiei
pe:
a) nas *
b) gura
c) si pe nas si pe gura.

31.Deficientele de nutritie sunt:
a. deficiente fizice functionale
b. deficiente fizice morfologice *
c. deficiente de motricitate
d. deficiente senzoriale.

32.Bolile cronice pot fi considerate:
a. deficiente fizice *
b. deficiente morfologice
c. deficiente motrice.

33.Idiotia se mai numeste si deficienta mintala:
a. severa
b. profunda *
c. usoara
d. de gradul III *

34.Cofoza este o deficienta de auz:
a. partiala
b. totala *
c. bilaterala *
d. unilaterala
e. senzoriala. *

35.Agnozia vizuala presupune:
a. alterarea functionalitatii analizatorului vizual *
b. functionarea normala a aparatului vizual
c. refuzul de a vedea.

36.Logonevroza este o tulburare:
a. de pronuntie a limbajului
b. de ritm si fluenta a vorbirii *
c. a sistemului nervos
d. polimorfa de limbaj
e. de comportament.

37.Alalia presupune:
a. pierderea capacitatii de a vorbi la o persoana care inainte vorbea
normal
b. inexistenta din nastere a capacitatii de a vorbi *
c. lipsa vorbirii ca urmare a surditatii.

38.Dislexia presupune afectarea limbajului:
a. citit *
b. scris
c. vorbit
d. intern
e. nonverbal

39.Deficienta mintala severa se numeste si:
a. imbecilitate *
b. debilitate
c. idiotie
d. oligofrenie fenil-piruvica
e. deficienta de gradul II. *

40.Handicapul mintal profund este acela in care IO este situat intre:
a. 20-50
b. 0-20 *
c. 50-70
d. 70-100.

41.Intelectul liminar se caracterizeaza printr-o varsta mintala de:
a. 10-12 ani *
b. 7-10 ani
c. 12-14 ani.

42.Termenul de coeficient de inteligenta ii apartine lui:
a. Binet
b. Simon
c. Stern. *

43. Miopia presupune tulburarea perceptiei vizuale a obiectelor:
a. apropiate
b. departate *
c. foarte mici. *

44."Mersul de barza" caracterizeaza persoana cu deficienta:
a. fizica
b. de vedere *
c. psihomotorie.

45.Orbirea se mai numeste si:
a. cofoza
b. cecitate. *

46.Ambliopia este o deficienta de:
a. vedere totala
b. auz partiala
c. vedere partiala *
d. motorie.

47. Hipermetropia este o tulburare a vederii care se corecteaza cu lentile:
a. convergente *
b. divergente
c. cilindrice
d. cu "+" *
e. cu "-".

48. Ochiul normal (din punctul de vedere al acuitatii) se mai numeste si:
a. emetrop *
b. ametrop
c. omotrop
d. imetrop.

49. Mutenia apare pe fondul:
a. carentelor afective
b. greselilor educationale
c. greselilor educationale
d. deficientei totale de auz *
e. varstei inaintate.

50. Mutismul apare in cazul:
a. surdo-mutilor
b. copiilor neglijati afectiv *
c. copiilor rasfatati *
d. cofozei.

51.Afazia caracterizeaza, de regula:
a. adolescentii
b. copiii
c. persoanele mai in varsta *

52.Esecul scolar poate fi incadrat in categoria tulburarilor de:
a. comportament *
b. limbaj
c. afectivitate

53.Alalia presupune lipsa totala a:
a. auzului
b. vazului
c. vorbirii *
d. dexteritatii manuale
e. orientarii spatiale.

54.Diagnosticul de dislexo-disgrafie se poate pune de la varsta de:
a. 4 ani
b. 5 ani
c. 6 ani
d. 7 ani *
e. 8 ani. *

55.Tulburarile schemei corporale intra in categoria tulburarilor:
a. de psihomotricitate *
b. morfologice
c. fizice
d. de comportament
e. cognitive.

56.Gigantismul este o tulburare de crestere, care se include in categoria mare
a deficientelor:
a. functionale
b. morfologice *
c. fizice *
d. motorii
e. endocrine *
f. de statura. *

57. Deficienta mintala de gradul II se mai numeste si:
a. imbecilitate *
b. idiotie
c. debilitate
d. cecitate
e. deficienta mintala severa. *

58. Deficienta mintala de gradul I se mai numeste si:
a. imbecilitate
b. idiotie
c. debilitate *
d. cecitate.

59. Zona de trecere dintre normal si patologic sub aspectul dezvoltarii
mintale se numeste:
a. pseudodebilitate
b. debilitate
c. debilitate intelectuala
d. intelect de limita *
e. intelect liminar. *

60. Cauzele care pot actiona in timpul sarcinii asupra mamei si sa determine
aparitia unei deficiente la copil se numesc cauze:
a. prenatale *
b. perinatale
c. neonatale
d. postnatale.

61. Cauzele postnatale sunt acele cauze care pot actiona si determina o
deficienta:
a. in timpul sarcinii asupra mamei
b. in timpul travaliului
c. in primii ani de viata. *

62.In functie de criteriul momentului instalarii defectului vizual distingem:
a. defecte totale si partiale de vaz
b. defecte congenitale si defecte tardive *
c. defecte ereditare si congenitale de vaz.

63.Cauzele neonatale ale diferitelor deficiente se mai numesc si cauze:
a. perinatale *
b. prenatale
c. plurinatale.

64.Deficientele senzoriale totale sunt:
a. ambliopia
b. surdocecitatea *
c. cecitatea *
d. cofoza *
e. surditatea
f. orbirea
g. hipoacuzia.

65.Blindismele se intalnesc in cazul deficientei:
a. de vaz totale *
b. cecitatii *
c. ampliopiei
d. motorii
e. orbirii. *

66.Coeficientul de inteligenta in cazul deficientei mintale usoare se situeaza
intre:
a. 0-20
b. 0-30
c. 20-50
d. 50-70 *
e. 70-90.

67.In categoria tulburarilor polimorfe ale limbajului intra:
a. mutismul electiv
b. alalia *
c. logonevroza
d. mutismul psihogen
e. afazia *
f. afachia.

68.Incapacitatea din nastere a unei persoane de a vorbi se numeste:
a. mutism
b. alalie *
c. afazie
d. afachie
e. pseudomutitate.

69.Mutismul psihogen presupune:
a. imposibilitatea de a vorbi din nastere
b. pierderea ireversibila a capacitatii de a vorbi din cauze de natura
psihogena
c. refuzul de a vorbi. *

70. In categoria polideficientelor intra:
a. surditatea
b. afazia
c. surdocecitatea *
d. autismul *
e. paralizia cerebrala.

71.Aftongia este o tulburare:
a. de limbaj
b. motorie
c. de voce *
d. de crestere si dezvoltare.

71.Sindromul Down este asociat cu o deficienta:
a. mintala *
b. cromozomiala *
c. motorie.

72.Lentilele divergente sunt folosite in corectarea tulburarii partiale de
vedere numite:
a. miopie *
b. hipermetropie
c. astigmatism
d. daltonism
e. hipoacuzie unilaterala

74.Ochiul anormal din punctul de vedere al acuitatii se numeste:
a. ametrop *
b. emetrop
c. imitrop
d. omotrop.

75.In categoria handicapurilor partiale de tip senzorial includem:
a. cecitatea
b. hipoacuzia *
c. cofoza
d. mutismul.

76.Mutismul electiv se mai numeste si:
a. voluntar *
b. psihogen *
c. afectiv
d. educational.

77."Pelticia" este denumirea populara pentru o tulburare:
a. motorie
b. de limbaj *
c. de pronuntie *
d. de scris.

78.Rinolalia se mai numeste in popor si:
a. pelticie
b. fonfaiala *
c. lalaiala.

79.Persoanele numite popular "tari de ureche" sufera de tulburarea numita
stiintific:
a. deficit de vaz
b. deficit de atentie
c. deficit de auz total
d. deficit partial de auz. *

80.Dizartria este o tulburare de limbaj numita si:
a. dislalie mecanica
b. dislalie audiogena
c. dislalie centrala. *

81.Logofobia apare ca fiind specifica in:
a. cecitate
b. balbaiala *
c. ambliopie.

82.Pseudofonastenia este o tulburare a:
a. vederii
b. echilibrului dinamic
c. echilibrului static
d. vocii *
e. mersului.

83.Autismul are statistic vorbind o incidenta mai mare in randul subiectilor
de sex:
a. masculine *
b. feminin
c. sexul nu influenteaza incidenta acestui fenomen.

84.Daca tulburarile de comportament specifice varstei adolescentei se
permanentizeaza, ele se transforma in tulburari:
a. psihice
b. de personalitate *
c. de identitate.

85. Lateralitatea schimbata prin procesul de educatie se numeste lateralitate:
a. educationala
b. incrucisata
c. contrariata *
d. ambidextrie.

86.Protezarea este o modalitate recuperatorie utilizata in cazul:
a. deficientelor motorii *
b. auditive partiale *
c. cofozei
d. cecitatii
e. surdocecitatii
f. hipoacuziei. *

87. Tehnica folosita in diagnosticarea deficientei de auz (si a gradului de
dezvoltare a acesteia) se numeste:
a. acusticometrie
b. audiometrie *
c. hipometrie
d. surdologie.

88. Pierderea auzului intre 0-90 dB caracterizeaza persoanele cu tulburarea
numita:
a. cofoza
b. cecitate
c. alalie
d. hipoacuzie *
e. deficienta partiala de auz *
f. deficienta totala de auz.

89.Diagnosticul de dislalie cu semnificatie logopedica se poate pune dupa
varsta de:
a. 2 ani
b. 3 ani
c. 2 ani si jumatate
d. 3 ani si jumatate *
e. 1 an si jumatate.

90.Cea mai frecventa dintre tulburarile de pronuntie este:
a. stigmatismul
b. rotacismul
c. sigmatismul *
d. lotacismul.

91.Demutizarea presupune trecerea de la:
a. lipsa vorbirii articulate la limbajul nonverbal
b. limbajul sonor la cel mimicogesticular
c. limbajul nonverbal la cel sonor *
d. verbal la cel sonor.

92. Obosirea excesiva a vocii, ca urmare a utilizarii ei excesive apare in tulburarea numita:
a. afonie
b. pseudoafonie
c. fonastenie *
d. pseudofonastenie
e. mutism
f. mutenie.

93. Formele clinice ale balbaielii sunt:
a. balbismul
b. balbaiala clonica *
c. balbaiala fonica *
d. balbaiala acustica.

94. "Fitacismul" este o tulburare de:
a. pronuntie *
b. mers
c. deglutitie
d. echilibru.

95. Vorbim de dislalie fiziologica pana in jurul varstei de:
a. 2 ani
b. 3 ani
c. 2 ani si jumatate
d. 3 ani si jumatate. *

96.Sindromul Down se mai numeste si:
a. mongolism *
b. gargoilism
c. autism.

97.Coeficientul de inteligenta se calculeaza prin raportul dintre:
a. varsta mintala si varsta cronologica *
b. varsta cronologica si varsta mintala.

98.Compensarea ca modalitate de recuperare a diferitelor deficiente este de
urmatoarele tipuri:
a. senzoriala *
b. psihica. *

99. Ecolalia reprezinta:
a. o tulburare de orientare
b. o tulburare de localizare sonospatiala
c. o tulburare de limbaj. *

100.Cele mai cunoscute si studiate polihandicapuri sunt:
a. cecitatea
b. surdocecitatea *
c. autismul *
d. paralizia

BAZELE TEORETICE ALE EVALUARII PSIHOLOGICE

TEMA I

1. Scopurile evaluarii psihologice includ in general: producerea de descrieri si imagini

despre o persoana; evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre

relatia acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate,functionalitate, disfunctionalitate; verificarea de ipoteze, construirea unei teorii.A,9

2. Principiile si metodologia foarte formalizata a examenului psihometric pornesc de ladefinitia lui E. L. Thorndike: 'Daca un lucru exista, existenta sa are o anumita masura cantitativa'. In consecinta, psihologia se ocupa cu trasaturi distincte care au o existentareala, trasaturi pe care le prezinta toti oamenii desi in masura diferita; trasaturi care pot fimasurate. Evaluati daca consecinta prezentata exprima riguros ipoteza lui Thorndike.A,15

3. Examenul psihologic de tip clinic are un cadru psihometric riguros formalizat, spre

deosebire de examenul de selectie.F,15

4. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica nu are ca functie si

evidentierea sau demonstrarea functionalitatii programelor de invatare si formare.F,28

5. Normalitate inseamna, in sens cantitativ, sa determini nivelul de eficienta al unei abilitati psihice sau a unei dimensiuni de personalitate in raport cu modul in care se comporta acestea in populatia de referinta. In acesti termeni statistici, iesirea in afara normalitatii poate insemna si o performanta de exceptie, dar si nivelele de retard mental aflate sub media performantei populatiei generale. Evaluati la care dintre perspectivele asupra normalitatii se refera afirmatia de mai sus:

a social-culturala

b statistica, 31-33

c psiho-medicala

d mass media

6. Sanatatea mintala este definita, de regula, prin urmatoarele caracteristici:

Dintre cele patru combinatii prezentate mai sus, unele sunt in totalitate corecte dar existasi una partial gresita. Care este aceasta?

a capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine in modul cum se concepe

pe sine;

b stapanirea mediului si adecvarea in modul de a face fata cerintelor vietii;

c integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine;

d.perceperea realista si sensibilitatea sociala; vulnerabilitate psihica.,36

7. Scopurile examinarii psihologice:

a. producerea de imagini;

b. producerea de decizii;

c. verificarea de ipoteze,construirea unei teorii.

R = a+b+c P 9

8. Functiile psihodiagnozei sunt:

a.cunoasterea;

b evidentierea cauzelor;

c. prognosticul;

d. abaterile;

e. luarea de decizii;

f.capacitatea cunoasterii si autocunoasterii.

R= a+b+c+d+e+f P 27-29

9. Tipuri de instrumente pe care le utilizeaza psihodiagnoza :

a. testul psihologic;

b. observatia

R= a+b+c P 10

TEMA II

1. Primul autor care a introdus in psihologie termenul de "test mental" este:

A A. Einstein

b J. M. Cattell, 41

c F. Galton

d C. G. Jung

2. Conceptul de varsta mentala a fost introdus in normarea scalelor la inceputul secolului XX de catre: Care este raspunsul corect?

a Cattell

b Weschler

c Raven

d Binet - Simon P 42

3. Un numar de psihologi urmeaza direcŃia deschisa de Galton in studiul diferenŃelor

intelectuale. Cel mai semnificativ este psihologul., care inventeaza, cu Simon, o scala practica pentru identificarea copiilor care pot beneficia de scolarizare, iniŃiind astfel testarea inteligentei.

Completati numele corect in spatiul punctat:

a. Alfred Binet P 41

b. Spearman

c. Nicolae Vaschide

d. William Stern

e. Florence Goodenough

4. William Stern este cunoscut in psihodiagnostic pentru:

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

a. testul DesenaŃi un Om

b. Testul de interese rocaŃionale

c. Testul de apercepŃie tematica, T.A.T.

d. ideea de quotient intellectual P 43

e. Inventarul multifazic Minnesota, M.M.PI

5. In 1957 Campbell si Fiske propun . si procedura

multitrasatura - multimetoda in dezvoltarea testelor.

a. o structura tridimensionala a intelectului

b. testarea cu referinŃa la criteriu

c. validarea convergenta si discriminatorie P44

TEMA III

1) Colegiul psihologilor din Romania a constituit un cod de conduita deontologica in privinta testarii educationale si psihologice in care sunt prevazute norme de practicare a evaluarii psihologice, a construirii si utilizarii testelor. In cazul in care acest lucru nu se respecta, conform Legii 213 din 2004, psihologul poate fi tras la raspundere,A,50

2) Standardele deontologice pentru testarea psihologica si educationala cuprind: norme profesionale pentru utilizarea testului si norme pentru procedurile de administrare prevazand administrarea testului, stabilirea scorului si elaborarea raportului de psihodiagnoza, protejarea drepturilor subiectilor si protejarea drepturilor animalelor.F,55

3) Prevederea din codul deontologic privind obtinerea consimtamantului include obligatia psihologului de a explica motivul examenului; in unele situatii, acordul se realizeaza intr-o forma scrisa, semnata de ambele persoane. In situatiile cand intruziunea testului in viata particulara este minora nu se dau explicatii detaliate despre test pentru a nu fi afectate rezultatele examinarii.A,55

4) Testarea psihologica nu cere in mod obligatoriu cunoasterea si folosirea adecvata a

standardelor si consideratiilor etice si deontologice privind testarea psihologica.F,19

5) Standardele deontologice specifice activitatii de evaluare psihologica nu includ prevederi legate de folosirea procedurilor stiintifice pentru proiectarea si selectarea tehnicilor adecvate populatiilor particulare.F,52-56

TEMA IV

1) Standardizarea testelor inseamna si standardizarea tehnicii de administrare, tehnicii de cotare si de interpretarea a raspunsurilor. In aceste conditii putem spune ca daca vrem sa uniformizam conditiile in care are loc examenul psihologic, nu este importanta standardizarea testului.F,75

2) Testarea psihologica cere capacitatea psihologului de a traduce informatia data de test in prescriptii cu sens, practice si adecvate . In consecinta, este necesar sa adecvam

informatia furnizata in functie de specificul domeniului beneficiarului.A,19

3) Observatia este o tehnica de evaluare care trebuie sa completeze orice examen. Acest lucru nu inseamna ca intensitatea si variatiile muncii depuse de subiectul care raspunde la teste fac obligatoriu parte din examenul psihologic.F,17

4) A.Anastasi afirma ca: 'Un test psihologic este in mod esential o masura obiectiva si

standardizata a unui esantion de comportament'. In consecinta putem spune ca valoarea psihodiagnostica si predictiva a testului psihologic depinde de gradul in care serveste ca indicator al unei arii relativ largi si semnificative a comportamentului uman. Evaluati daca consecinta prezentata exprima riguros conditia exprimata de Anastasi. A, P59

6) Calitatile generale ale testului psihologic, respectiv factorii care ii determina valoarea practica sunt: utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea, caracterul direct, non-reactivitatea si caracterul rational.F,62-63

7) Acceptabilitatea, ca si calitate a testului psihologic, se refera la capacitatea testului de a sesiza schimbarile in timp.F,62

8) Evaluarea sau revederea testului sau instrumentului psihologic poate fi rezolvata printr-o lista sistematica de cerinte. Dintre cerintele generale fac parte: fidelitatea, validitatea, interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate al testului. Acestea trebuiesc considerate in functie de caracteristicile concrete ale testarii: specificul scopului testarii, al populatiei, al conditiilor de testare.A,65

9) Pentru o interpretare corecta a scorurilor unui test este obligatoriu sa fie indeplinite cateva conditii: sa se stie exact ce reprezinta scorurile testului; masurarile facute de test sa fie corecte; testul sa fie administrat in limita de timp.F,106

10) Testarea psihologica se face doar cand exista o problema specifica, care este suficient de bine definita pentru a permite sa decizi daca testarea este adecvata si felul cum o poti adecva.A,19

TEMA V

1) Orice construct are doua proprietati: este o abstractizare a unor regularitati din natura; nu este observabil direct, dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete, observabile.A,76

2) Constructul psihologic este o idee abstracta, construita de experti care are ca specific: nu este direct observabil, este o abstractizare lipsita de continut.F,76

3) Masurarea cantitativa in psihologie include trei tipuri de statistici si anume:

Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, una este in totalitate corecta. Care este aceasta

a statistici descriptive; statistici inferentiale; statistici moderatoare

b statistici inferentiale; statistici descriptive; statistici mediatoare

c statistici multivariate, statistici descriptive, statistici inferentiale,71

4) Acest tip de scala de masura are o singura calitate si anume exclusivitatea (un numar poate fi atribuit doar o singura data). Nu se pot folosi nici un fel de proceduri matematice.

Ne referim la scalele?

a de tip ordinal

b de tip nominal,72

c de interval

d de proportie

TEMA VI

1) Orice test are fidelitate inalta daca SEM este scazuta. In consecinta, eroarea standard de masura serveste la compararea testelor.,F,92

2) Coeficientii de consistenta interna determina masura in care itemii testului se refera la acelasi lucru. In consecinta, daca testul masoara o caracteristica bi- sau multidimensionala, ar trebui calculata consistenta interna a fiecareia dintre scalele testului.F,96

3) Metoda formelor paralele in calcularea fidelitatii testelor consta in administrarea a doua teste paralele si este adecvata in cazul cand se urmareste masurarea unor caracteristici generale ale persoanelor pentru ca doar asemenea caracteristici vor influenta in acelasi mod scorurile ambelor teste.A,97

4) Formele de calculare a fidelitatii difera si in functie de caracteristicile masurate de

test.A,91-93

5) In practica, orice test folosit este obligatoriu sa prezinte un indice de fidelitate inalt, peste 0.85.F,103

6) Metoda fidelitatii test-retest evalueaza gradul in care scorurile obtinute la un test de acelasi subiect sunt identice de la o administrare la alta. A, P 94/95 ANUL TRECUT VALID F???

7) Intotdeauna, impreuna cu valoarea unui coeficient de stabilitate, se vor comunica si: lungimea intervalului de timp dintre test si retest; conditiile in care s-au efectuat testarile, pentru a putea identifica eventualele surse de eroare de masura; nu se comunica varsta subiectilor testati, intrucat s-a constatat ca si aceasta are nu influenta asupra marimii coeficientului de stabilitate.F,95

1) Coeficientii de consistenta interna indica masura in care itemii testului se refera la acelasi lucru si sunt utili pentru calculul validitatii testelor care masoara o caracteristica unidimensionala.F,96

2) Metoda fidelitatii prin forme paralele consta in administrarea a doua teste, care reprezinta instrumente de masura similare, la momente foarte apropiate unul de altul, si determinarea coeficientului de corelatie liniara intre scorurile observate ale celor doua forme.A,97

3) Se vor cere nivele inalte de fidelitate testelor folosite pentru a se lua decizii importante asupra persoanelor si testelor care impart indivizii in mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici intre ei. In selectia profesionala, de pilda, se vor folosi teste care au coeficienti de fidelitate mai mari.A,103

4) Dupa Susana Urbina "fidelitatea" este ca o calitate a scorurilor testului care sugereaza ca sunt suficient de consistente si libere de erori de masura astfel incat sa fie

folositoare. A, SINTEZE VI - P 1

5) Dupa A.P.A fidelitatea unui test arata gradul in care scorurile sunt consistente sau

repetabile, adica gradul in care nu sunt afectate de erori de masura. A, MANUAL P 91 SINTEZE SPIRU P. 11

6) Coeficientii de stabilitate fac parte din procedurile de calculare a fidelitatii unui test. Care dintre metodele de mai jos se refera la calculul stabilitatii:

a metoda formelor paralele

b analiza consistentei interne

c metoda test - retest, 93-94

d concordanta inter-evaluatori

7) Definirea fidelitatii testelor nu include referiri la:

a stabilitate

b repetabilitate

c distributivitate,90-91

d consistenta interna

8) Coeficientii fidelitatii sunt:

a. de stabilitate

b. de echivalenta

c. de consistenta interna SINTEZE SPIRU ANUL 2007 P. 3

d. interevaluatori

e. de corelatie binomiala

9) Cum se numesc coeficientii de fidelitate folositi in metoda formelor paralele:

a. coeficienti de echivalenta SINTEZE SPIRU ANUL 2007 P. 5

b. de stabilitate

c. ai consistentei interne

d. interevaluatori

10) Coeficientii alpha a lui Cronbach, lamda al lui Guttman, si Kuder-Richardson

exprima:

a. Stabilitatea scorurilor in timp

b. Asemanarea celor 2 instrumente de masura

c. Concordanta diferitelor parti ale testului P. 93

11) Paul Kline recomanda ca lungimea intervalului de timp dintre test si retest sa fie:

a. Mai scurta de trei luni

b. 3 la 6 luni SINTEZE VII P.3

c. 6 luni -un an

12) Pentru a obtine un test cu o consistenta interna buna trebuie alesi itemii:

a. Care au dispersii mari ale scorurilor

b. Care au corelatii mari cu scorul total al testului

c. Care au dispersii mici ale scorurilor si corelatii mari cu scorul total al testului P. 96

13) Fidelitatea scorurilor reprezinta :

a. precizia masurarii

b. stabilitatea masurarii

c. standardizarea masurarii

d. corectitudinea masurarii P. 91

14)Orice test psihologic este fidel daca:

a. este lipsit de erori de masura

b. acelasi subiect obtine scoruri sensibil inegale la test si retest

c. erorile de masura la cele doua teste sunt dependente

d. acelasi subiect obtine scoruri egale la test si retest P. 91

15) Care dintre afirmatii sunt corecte:

a. la testele colective fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele individuale pentru ca sursele eroare pentru masurare sunt mai multe P 92????

b. la testele individuale fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele colective

deoarece responsabilitatea examinatorului este mai mare

c. ambele afirmatii sunt gresite

16)Dezavantajele calcularii fidelitatii prin metoda formelor paralele sunt urmatoarele

a. Evaluarea salveaza timp si usureaza sarcina persoanei examinate

b. Intervine oboseala si plictiseala subiectilor influentand scorurile la cel de al doilea

test

c. Sunt necesare doua administrari separate ceea ce consuma timp

d. Elaborarea unor forme paralele este dificila P 97/98

17) Conditiile ca un test sa aiba fidelitate buna sunt:

a.dispersia rezultatelor sa fie mica, distributia rezultatelor sa fie binominala,

rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare;

b.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie binominala,

rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare;

c.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie normala, rezultatele

unui subiect sa fie asemanatoare la retestare. P 92

18) Evaluarea fidelitatii testelor se face prin:

a. Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta;

b. Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul

fidelitatii interevaluatori; P 93

c. Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut, la concept.

19) Coeficientul de stabilitate se calculeaza prin:

a.Metoda formelor paralele;

b.Metoda Kuder-Richardson;

c. Metoda test- retest. P 93

20) Metoda test - retest:

a. e utila cand scorurile reale masoara caracteristici durabile, generale si specifice

ale persoanei;

b. presupune 3 pasi, adica administrarea testului de 2 ori si calculul coeficientului de

corelatie liniara intre scorurile obtinute la cele 2 testari. P 94/95

c. presupune un interval de timp mai mic de 3 luni si mai mare de 6 luni.

21) Cand subiectii raspund pe o scala cu mai multe trepte (3,5 sau 7) se utilizeaza

pentru calculul fidelitatii (consistenta interna):

a.Coeficientul lui Guttman;

b.Coeficientul lui Kuder-Richardson;

c.Coeficientul lui Alpha- Cronbach; SINTEZE VI P. 4 - P. 96 MANUAL

22) Prin metoda formelor paralele se calculeaza:

a. Un coeficient de echivalenta intre 2 teste; P 97

b. Un coeficient de stabilitate al unui test in timp;

c. Un coeficient de fidelitate interevaluator.

d.

23) Coeficientul de fidelitate:

a. se utilizeaza la compararea testelor

b. arata in general precizia masurarii pentru un instrument;

c. invers proportional cu eroarea standard a masurarii. P 92 /93

TEMA VII

1) Validarea unui test reprezinta un complex de masuratori centrate pe problema in ce masura testul masoara ceea ce isi propune sa evalueze. In acest sens, daca avem asigurata fidelitatea testului, in mod automat avem asigurata si validarea acestuia.F,73

2) Validarea se mai refera la instrumentul in sine, nu la interpretarea datelor furnizate de el.F,106

3) Nu este necesar ca procedura de va1idare sa fie reluata periodic pe esantioane diferite de subiecti.F,109

4) Validarea testului relativa la constructul masurat se ocupa de calitatile psihice care contribuie la formarea scorurilor acestuia si urmareste intelegerea relatiei scorurilor cu un criteriu exterior.F,111

5) Un test are validitate discriminanta daca evalueaza altceva decat diverse teste sau variabile despre care se stie ca se refera la constructe ce nu au legatura cu constructul masurat de test. Aceasta inseamna ca scorurile testului nu sunt in relatie functionala cu rezultatele acelor masuratori.A,113

6) In Testing Standards ale A.P.A. (1999) validitatea este definita ca : "gradul in care

toate dovezile acumulate sprijina interpretarea dorita a scorurilor testului in raport cu

scopul propus". A- SINTEZE VII P.1

7) Validitatea relativa la criteriu(validarea relativa la criteriu), este gradul de incredere in inferentele pe care le facem privitor la o performanta a subiectului, sau la un

comportament prezis, pe baza scorurilor obŃinute la test. A- SINTEZE VII. P 5

8) Un test are validitate convergenta daca evalueaza altceva decat diverse teste sau

variabile despre care se stie ca se refera la constructe ce nu au legatura cu constructul

masurat de test. Aceasta inseamna ca scorurile testului nu sunt in relaŃie funcŃionala

monotona (liniara sau nu) cu rezultatele acelor masuratori. F SINTEZE VII P. 9

9) Un test are validitate discriminanta daca masoara ceea ce evalueaza si alte teste sau

variabile care se refera la acelasi construct, deci scorurile sale variaza (liniar sau nu)

in acelasi sens cu rezultatele respectivelor masuratori. F SINTEZE VII P. 9

10)Validitatea unui test relativa la conŃinutul sau se refera mai ales la categoria testelor de achiziŃie. Spunem ca un test are validitate de conŃinut, daca el masoara ceea ce si-a propus sa masoare si daca elementele sale de conŃinut (itemii) sunt expresia unui esantion reprezentativ pentru un anumit univers de itemi sau univers de sarcini. A SINTEZE VII P 11

11) Dintre procedurile de validare descrise mai jos una nu face parte, in sens tehnic, din procesul de validare a unui test.

a validitatea de criteriu

b validitatea de aspect, 86,109,111

c validitatea de continut

d validitatea conceptuala

12) Dintre procedurile legate de analiza validitatii unui test nu face parte:

a metoda verificarii criteriului

b metoda reprezentativitatii continuturilor

c metoda evaluarii consecintelor

d metoda testelor paralele, 97,111-125

13) Orice test psihologic sau educational care este destinat utilizarii in practica trebuie sa fie perceput de cei examinati cu acesta ca fiind adecvat domeniului in care este aplicat. Aceasta calitate a testelor este denumita ?:

a validitate de aspect, 86

b fidelitate

c validitate de criteriu

d standardizare

14) Acest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeaza pentru a estima "cum actioneaza o persoana in universul de situatii pe care testul intentioneaza sa il reprezinte".Este vorba despre:

a validitatea de continut,116

b validitate predictiva

c validitate concurenta

d validitate de aspect

15) Doua strategii sunt utilizate in mod obisnuit pentru aprecierea validitatii relative la criteriu a testelor: Care este raspunsul corect?

a validitate externa si validitate interna

b validarea predictiva si validarea concurenta,119

c validitatea discriminativa si validitatea convergenta

d validitate de construct si implicatiile valorice

16) Validitatea este si o evidenta a consecintelor reale si potentiale ale utilizarii actiunilor de interpretare a scorurilor testului si de utilizare a informatiilor astfel obtinute. Cine este autorul contemporan care a subliniat necesitatea includerii consecintelor in dovezile referitoare la validitatea testului. Care este raspunsul corect?

a Messick, 124

b Minulescu

c Anastasi

d Pitariu

17) Evaluarea dovezilor de validitate a scorurilor unui test se face prin:

a.Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta;

b.Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul

fidelitatii interevaluatori;

c.Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut SINTEZE VII P 3

18) Inca din 1974 si pana in prezent, in majoritatea lucrarilor de specialitate, se vorbeste fatete ale validitaii:

a. Trei fatete: Relativa la construct, relativa la conŃinut,relativa la criteriu SINTEZE VII P. 3

b. Patru fatete: Relativa la construct, predictiva, concurenta, relativa la continut,

c. Cinci fatete: relativa la construct, relativa la criteriu, relativa la continut, divergenta,

convergenta

d. Doua fatete: validitatea descriptiva, validitatea relativa la criteriu

19)Validarea externa se refera la calitatea testului de a avea relaŃii corecte cu alte masuri psihologice; ea este denumita uneori "validitate convergenta si discriminanta' si face parte din categoria dovezilor de validitate relativa la:

a.criteriu

b.continut

c.construct SINTEZE VII P. 9

20)Validitate de aspect(sau de fatada):

a. Acest tip de validitate nu este de fapt o masura reala a validitaŃii, in sens tehnic. Se

refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testarii cu o anumita proba,legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiecŃi. SINTEZE VII- P 12 SI P 86 MANUAL

b. Este o masura a validitatii relative la continut si se refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testarii cu o anumita proba, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiecŃi.

c. Este o masura a validitatii relative la construct. Se refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testarii cu o anumita proba, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiecti.

21) Printre criteriile de mai jos, ce sunt utilizate in practica psihodiagnostica pentru

validarea relativa la criteriu, unul este doar partial corect :

a.Achizitiile academice si performanta in relatia cu superiorii SINTEZE VII P 7

b.PerformanŃa in cadrul unui domeniu de formare specializat

c.PerformanŃa muncii (job performance)

d.Diagnoza psihiatrica

e.Corelatiile dintre un test nou si testele disponibile anterioare, metoda grupurilor

contrastante

22)Metoda propusa de D. T. Campbell si W. Fiske, bazata pe matricea multitrasaturamultimetoda

(multitrait-multimethod) este utilizata pentru :

a. pentru verificarea validitaŃii convergente si discriminante a testelor SINTEZE VII P 10

b. pentru verificarea validitatii predictive si concurente a testelor

c. pentru verificarea validitatii de continut si de aspect a testelor

TEMA VIII

1) Dificultatea itemului este definita in functie de procentul de persoane care raspunde corect la el. In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificultatii este cerinta sa alegi itemi care au un procent de dificultate adecvat, in asa fel incat testul sa nu constituie o dificultate majora pentru majoritatea subiectilor, dar nici sa sa nu fie rezolvabil de marea lor majoritate.A,129-130

2) Dificultatea itemilor se refera la gradul in care un item diferentiaza corect intre subiecti in ceea ce priveste comportamentul destinat sa-l masoare.F, 132

3) Analiza de itemi are ca obiectiv de baza descifrarea mecanismelor cognitive aplicate de subiecŃi pentru formularea raspunsurilor la itemi si verificarea calitaŃilor itemilor ca instrumente de masura sau de predicŃie. Pe baza analizei de itemi se obŃin informaŃiile care permit selectarea itemilor care intra in componenŃa testului. A, P 128

4) Analiza cantitativa a itemilor se refera la aspecte de conŃinut si de forma incluzand

problema evaluarii eficienŃei procedurilor de redactare si a validarii de conŃinut.

Analiza calitativa a itemilor se refera in principal la proprietaŃile statistice ale itemilor si este focalizata in principal pe clarificarea problemelor privind dificultatea si capacitatea de discriminare a itemilor.F P 128

5) In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificultaŃii itemiloreste de a alege itemi care au un procent de dificultate adecvat, in asa fel incat testul sa constituie o dificultate mare pentru majoritatea subiectilor, astfel incat sa fie

rezolvabil doar de o minoritate.F P 129/130

6) Denumirea de trasatura latenta din teoria raspunsului la item(T.R.I.) se refera la un

construct statistic, ceea ce implica automat ca exista o entitate psihologica sau

fiziologica corespunzatoare, cu o existenŃa independenta.F P 134

7) Scopul teoriei raspunsului la item este de a elabora metode de estimare a valorii

variabilei latente la subiecŃii testaŃi si metode de estimare a caracteristicilor itemilor

testului, pe baza raspunsurilor dale de subiecŃi la itemi. A P 136

8) Dificultatea itemilor se refera la gradul in care un item diferenŃiaza corect intre

subiecŃi in ceea ce priveste comportamentul destinat sa-1 masoare.F,132

9) Nivelul de dificultate recomandabil pentru un item este .50 (50% reusita). Cu cat un

item se apropie de 0% sau de 100%, cu atat este ineficient in diferenŃierea subiectilor.

Itemul trebuie sa fie capabil sa diferentieze intre toŃi cei care il reusesc si cei care nu

il reusesc pentru a avea valoare de informaŃie diferenŃiala. Totusi cu cat e mai mare

nivelul de intercorelare dintre itemi, cu atat mai larga trebuie sa fie gama de grade de

dificultate a itemilor selectaŃi, deci in cazul testelor cu omogenitate mare nivelul de

dificultate de 50% trebuie sa reprezinte o medie a tuturor itemilor. A 130

10) Metodele deductive de construire a testelor nu necesita nici experimentarea itemilor,nici efectuarea unor analize statistice, in timp ce metodele inductive si cele externe sebazeaza pe prelucrarea statistica a rezultatelor experimentarii itemilor, acordand o pondere redusa modului de construire a itemilor. In consecinta este recomandabila -construirea testelor cu ajutorul mai multor metode: o metoda interna va servi la formarea bancii de itemi, iar printr-o metoda deductiva sau/si una externa se vor selecta itemii care vor alcatui testul. A SINTEZE VIII P 2

11) Taxonomia tipurilor de itemi realizata de A. Angleitner, 1986, se refera la relatiile

posibile intre itemul testului de personalitate si trasatura evaluata. Astfel , dupa acest

autor, un item poate descrie:

a. 3 categorii de aspecte: reactiile subiectului, reactiile altora, continuturi fara legatura

aparenta

b. 5 categorii de aspecte: reacŃiile subiectului, atribute ale trasaturii, dorinŃe si trebuinte, fapte biografice, atitudini ale subiectului

c. 7 categorii de aspecte: reacŃiile subiectului, atribute ale trasaturii, dorinŃe si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reacŃiile altora, conŃinuturi, uneori fara legatura aparenta.,148

12) Metodele de constuire a testelor sunt grupate in urmatoarele categorii:

a. Metodele: bazate pe simŃul comun, interne si empirice SINTEZE VIII P 2

b. Metodele: deductive- denumite si raŃionale, inductive si interne

c. Metodele: half-split, grupele contrastante si matricea multimetoda- multitrasatura

13) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

. metoda prototipului;

. metoda BARS (behavioral anchored rating scales);

. metoda ordonarii comportamentelor de catre experti;

. metoda designului cu fatete;       

. metoda intervalelor aparent egale.

a. categoria metodelor inductive

b. categoria metodelor deductive SINTEZE VIII P 2

c. categoria metodelor externe

14) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

. metoda consistenŃei interne;

. metoda teoretica;

. metoda analizei criteriului intern.

a. categoria metodelor inductive SINTEZE VIII P 2

b. categoria metodelor externe

c. categoria metodelor grupelor contrastante

15) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

-metoda criteriului extern

-metoda analizei constructului

a. categoria metodelor empirice SINTEZE VIII P 2

b. categoria metodelor rationale

c. categoria metodelor interne

TEMA IX

1) Normele / etaloanele reprezinta performantele realizate la testare de catre un esantion luat

ca model.A,137

2) Pentru a se face economie de timp si de bani, adesea se renunta la stabilirea

normelor pentru o populatie generala si se utilizeaza populatii mai puŃin numeroase si mai omogene, pentru care esantioanele pot fi de volum mai redus. In acest fel se obtin norme locale ale testului.A - SINTEZE IX P 3

3) Rezultatele standard se pot obtine prin transformari lineare sau prin transformari

nelineare ale rezultatelor brute. Alegeti dintre raspunsurile de mai jos tipul de normare care prezinta acest specific:

a percentilele

b scorurile T P 142/ 143

c coeficientul de inteligenta

d varsta mentala

4) Care dintre formulele de mai jos exprima transformarea scorurilor brute obtinute

la un test in note standard T

a. Sdy-rxy2

b. xi-x

c. 50+           SINTEZE IX P 6

5) Avantajele utilizarii rangului percentil in exprimarea scorurilor brute obtinute de subiecti la un test sunt:

a. Reflecta diferenŃele absolute dintre scoruri, fiind derivate din proprietaŃile curbei

normale. Se poate calcula tendinŃa centrala si corelaŃia. Daca grupele de referinŃa sunt echivalente, permit compararea de la test la test.

b.Sunt mai usor inŃeles de utilizatori. Nu cer statistici sofisticate. Indica o poziŃie relativa a scorurilor. Sunt mai adecvate pentru datele fara distribuŃie normala (distributii asimetrice). SINTEZE IX P 3

c. Scorurile sunt unitare. Poate fi exprimata tendinta centrala. Simple si utile.

6) Obinerea unui esantion reprezentativ pentru o populatie se poate face prin:

a. selectia a cel mult patru variabile reprezentative pentru stratificarea populatiei

b. selecŃie simpla la intamplare sau prin selecŃie stratificata la intamplare SINTEZE IX PG 3

c. metoda half-split aplicata pe intreaga populatie

7) Normele unui test pot fi exprimate in:

a. scoruri brute

b. ranguri percentile

c. scoruri standard

d. clase normalizate

e. nivele de varsta B+C+ E SAU B+C+D+E ???? MANUAL PG 140/143 SINTEZE IX P 1

TEMA X

1) Examinatorul este unul dintre factorii de influenta majora in examenul psihologic. Sunt descrise cel putin 6 variabile relevante, dintre care:

Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, unele sunt in totalitate corecte dar exista si una partial gresita. Care este aceasta?

a caracteristicile fizice ale examinatorului; prezenta sau absenta sa din camera de testare

b comportamentul sau, 'cald' sau 'rece'; conditionarea operata asupra comportamentului verbal al subiectului

c efectul examinatorului ca persoana; starea de relaxare sau incredere a subiectului testat, P 14

2) Factorii subiectivi care pot afecta starea subiectului sunt :

a. anxietatea;

b. nevoia de a se prezenta intr-o lumina favorabila;

c. nesiguranta in raspunsuri;

d. setul de expectatii mentale;

e. deprinderile cognitive;

f. prejudecatile si idiosincrasiile;

g. abilitatile verbale si de exprimare, fluenta verbala si de rationament;

h. intuitia psihologica P 22/23

PSIHOLOGIE SOCIALA

I. Adevarat sau Fals

1. Termenii de psihosociologie si psihologie sociala sunt folositi pentru a desemna acelasi domeniu de cunoastere. A *

2. Psihologia sociala este un "apendice" al psihologiei generale. F*

3. Debutul psihologiei sociale ca stiinta se leaga de numele lui W.Wundt si de constituirea, de catre el, a primului laborator de psihologie experimentala. F *

4. Cartea lui G. Le Bon, Psihologia multimilor, este scrisa in ceea ce s-a numit perioada clasica in psihologia sociala. F *

5. Primul ganditor de la noi care sustinut un curs de psihologie sociala a fost M.Ralea. A *

6. In cazul teoriei compararii sociale, oricine dintre cei din jur poate folosi ca etalon F *

7. Self concept ( conceptul de sine ) - reprezinta totalitatea informatiilor, atitudinilor si credintelor pe care le are o persoana despre sine. A *

8. Cunoasterea de sine este data de feedbackul pe care il primim de la cei din jur cu privire la la propria noastra persoana, este asertiunea principala a teoriei atribuirii. F *

9. In sens restrans perceptia sociala reprezinta studiul modului in care ne formam impresii despre ceilalti si elaboram rationamente privitoare la ei. A *

10. Nu exista disonanta intre cunoasterea faptului ca fumatul este daunator sanatatii si placerea pe care o resimte fumatorul. F *

11. Conceptul de sine si stima de sine sunt concepte ce designeaza aceeasi realitate. F *

12. Parintele teoriei atribuirii este Fritz Heider. A *

13.Atribuire interna si atribuire dispozitionala inseamna acelasi lucru. A *

14. Disonanta este o stare psihologica placuta resimtita de indivizi in
momentul in care doua cognitii ale noastre in privinta aceluiasi obiect se afla in conflict. F *

15. Parintele teoriei disonantei cognitive este Leon Festinger. A *

16.Relatiile interpersonale designeaza uniunea psihica bazata pe o legatura inversa sau feed - back dezvoltat si implicand minimum doua persoane. A *

17. Inventatorul sociometriei este J.L.Moreno. A *

18. Chestionarul sociometric este un chestionar de date factuale F *

19. Comportamentul antisocial este acelasi lucru cu agresivitatea F *

20.Teza Universitatii Yale este aceea ca frustrarea genereaza agresivitate A *

21. Comportamentul prosocial este, conform teoriei invatarii sociale, un comportament innascut. F *

22. Efectul de martor arata ca, cu cat mai multi martori exista la un
eveniment cu atat mai putin probabil este sa intervina cineva. A *

23. Statutul si rolul sunt doua notiuni corelative A *

24. Statutul si rolul sunt doua notiuni intersanjabile F *

25. Daca A considera ca B actioneaza intr-un anumit fel datorita
circumstantelor in care este plasat, atunci A face o atribuire dispozitionala. F *

26. Cartea lui Serge Moscovici, Psihologia sociala sau masina de fabricat zei se intituleaza astfel deoarece orice societate trebuie sa aibe pasiuni puternice si simboluri eficiente pentru a supravietui. A *

27. Moscovici considera ca nu exista un punct de vedere propriu psihologiei sociale. F *

28. In teoria atribuirii principiul covariatiei postuleaza ca efectul este produs de factorul in functie de care variaza. A *

29. Pentru F. Heider, atribuirea este "procesul prin care omul intuieste realitatea, o poate prezice si stapani" A *

30. In experimentele conduse de Jones si Davis s-a observat ca o conduita care se abate de la exigentele unui rol determinat intr-o situatie data nu furnizeaza mai multe informatii decat una care corespunde exigentelor rolului. F *

31. Conflictul intre rolul de mama si cel de sotie este un conflict intrarol. F *

32. Conflictul generat de prescriptii incompatibile ale rolului de sef este un tip de conflict intrarol A *

33. Rivalitatea este un tip de relatie interpersonala. A *

34. Eroarea fundamentala de atribuire a fost descoperita de catre Fritz Heider. F *


Multiple choice


35. Psihologia sociala examineaza si explica modul cum gandirea,
sentimentele si conduitele indivizilor sunt .... de prezenta actuala, imaginata sau implicita a altora.
a) augumentate
b) potentate
c) influentate *
d) inferate

36. Conceptul de rol emergent descrie ....a comportamentului nostru
a.regularitatea reala *
b.modalitatea ideala
c. perceptia celorlalti asupra

37. Self concept ( conceptul de sine ) - reprezinta totalitatea ..,
atitudinilor si credintelor pe care le are o persoana despre sine.
a.trebuintelor
b.sentimentelor
c.informatiilor *

38. Teoria autoperceptiei considera ca ajungem sa facem inferente
(deductii)despre noi insine pornind de la ..propriului comportament
a. imitarea
b. observarea *
c. schimbarea

39.. Ceea ce numim perioada clasica in psihologia sociala debuteaza cu doua experimente importante : primul este experimentul lui M. Sherif privind .....
a. obedienta
b.efectul autocinetic *
c. .atribuirea

40. Conflictele existente in interiorul aceluiasi rol se numesc conflicte...
a. intrarol *
b.interrol
c.mixte



41. Self concept ( conceptul de sine ) - reprezinta totalitatea informatiilor, atitudinilor si ..pe care le are o persoana despre sine.
a. sentimentelor
b. afectelor
c. credintelor *

42. Conform teoriei echilibrului, daca doi prieteni, A si B, sunt in dezacord cu privire la un aspect important, la o valoare fundamentala, atunci pentru a diminua disonanta cognitiva, unul dintre ei va trebui sa :
a. nu-i mai comunice celuilalt ideile sale
b. sa-si schimbe atitudinea *
c. sa ajunga la un compromis

43. In experimentul privitor la acordul fortat, remuneratia are rol de:
a. variabila dependenta
b. variabila independenta *
c. grup martor

44. In sens restrans, relatiile interpersonale designeaza
..bazata pe o legatura inversa sau feed - back dezvoltat si implicand minimum doua persoane.
a. interactiunea
b. atractia
c. uniunea psihica *

45. Ipoteza sociobiologiei presupune existenta unei bazepentru altruism.
a. sociale
b. educationale
c. genetice *

46. Putem vorbi despre o eroare de atribuire atunci cand observatorul ...... in mod sistematic un proces corect de atribuire prin
subestimarea sau supraestimarea factorilor cauzali reali.
a. sesizeaza
b. distorsioneaza *
c. analizeaza

47. In privinta, teoria disonantei cognitive afirma ca tocmai aceasta caracteristica are rolul de a spori prestigiul functiilor sau pozitiilor sociale la care accede initiatul.
a. initierii severe *
b. acordului fortat
c. efectelor alegerii

48. Calcularea atractiilor si respingerilor pe care cineva le emite fata de ceilalti ne va da indicele .......
a. statusului sociometric
b. expansivitatii sociale *
c. afinitatilor elective

49. Modelul schimbului social face o paralela intre relatiile .........pe care le intretin indivizii si relatiile interpersonale
a.economice *
b. socio- politice
c. intrafamiliale

50. Teza scolii de la Yale este aceea ca frustrarea genereaza
intotdeauna.....
a. depresie
b. durere
c. agresivitate *
d. evitare

51. Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia sociala pe calea experimentarii, prin studiile din 1897 privind influenta sociala sub forma
a. lenei sociale
b. efectului de martor
c. facilitarii sociale *

52. Statutul si rolul persoanei reprezinta doua notiuni mult
utilizate in psihologia sociala.
a. intersanjabile
b. antinomice
c. corelative *


53. Teoria atribuirii reprezinta o parte a ceea ce se numeste
psihologie.
a. umanista
b. consonantista
c. naiva *
d. experimentala

54. Majoritatea gesturilor de ajutorare a altor persoane nu reprezinta altceva decat satisfacerea nevoii de superioritate de ,de a marca dependenta celorlalti de tine.
a. statut *
b. casta
c. grup

55. Eroarea fundamentala de atribuire este tendinta de a supraestima, in explicarea comportamentului unei persoane factorii ..in defavoarea celor externi, situationali.
a. interni *
b. observabili
c. conjuncturali
d. dispozitionali *

56. Psihologia sociala studiaza :
a. societatea, sub aspectul structurii si functionarii sale
b. individul, sub aspectul functionarii sale psihologice
c. interactiunea dintre psihologic si social *
d. interactiunea dintre individ si societate. *

57. Gustav Le Bon este autorul cartii :
a. Psihologia multimilor *
b. Legile imitatiei
c. Psihologia sociala experimentala

58. Oponentul gandirii lui Tarde este:
a. G. le Bon
b. E. Durkheim *
c. J.Piaget



59. Statutul reprezinta ansamblul comportamentelor :
a. la care sunt indreptatit sa ma astept din partea altora *
b. la care ceilalti sunt indreptatiti sa se astepte din partea mea
c. la care ceilalti nu s-ar astepte, cunoscandu-ma in viata de zi cu zi.

64. Rolul este:
a. sinonimul statutului
b. omonimul statutului
c. reversul statutului *
d. notiune corelativa celei a statutului. *

65. Fritz Heider este :
a. autorul teoriei disonantei cognitive
b. autorul teoriei disonantei cognitiv-afective
c. autorul teoriei atribuirii *
d. autorul teoriei inferentei corespondente

66. Trebuinta de relationare cunoaste urmatoarele aspecte:
a. trebuinta de control *
b. trebuinta de incluziune *
c. trebuinta de afectiune *
d. trebuintele sexuale
e. trebuinta de statut.

67. Urmatorii factori genereaza agresivitatea:
a. aglomeratia *
b. fumul de tigara *
c. timpul frumos
d. apatia
e. mirosurile neplacute *
f. abulia

68. Doua dintre conditiile necesare pentru a defini un comportament ca prosocial sunt :
a. sa existe libertatea alegerii *
b. comportamentul sa fie retribuit
c. comportamentul sa fie motivat extrinsec
d. sa existe intentia de a ajuta *
e. sa existe un martor al comportamentului

69. Exista disonanta cognitiva atunci cand :
a. doi indivizi sunt in conflict cu privire la acelasi obiect
b. doi indivizi sunt in conflict cu privire la aceeasi idee
c. exista doua sentimente ale nostre aflate in conflict
d. doua cognitii se afla in conflict. *

70. Numim eroare fundamentala de atribuire :
a. tendinta de a-i judeca pe toti cei cu care venim in contact
b. tendinta de a atribui cauzele succesului in interior si pe cele ale
esecului in exterior
c. tendinta de a supraestima in explicarea comportamentului unei
persoane factorii interni, dispozitionali, in defavoarea celor externi,
situationali. *
d. Tendinta de a atribui propriul comportament unor cauze externe

71. Ce posibilitati de a reduce disonanta cunoasteti:
a. schimbarea atitudinii *
b. adaugarea de informatii neconsistente
c. schimbarea perceptiei asupra comportamentului *
d. adaugarea de cognitii consistente *
e. maximizarea posibilitatii de alegere
f. minimizarea importantei conflictului *
g. minimizarea posibilitatii de alegere *

72. Relatiile simpatetice se mai numesc si :
a. socio - profesionale
b. functionale
c. comunicationale
d. preferentiale *
e. cognitive

73. Teoria atribuirii opereaza cu urmatoarele concepte :
a. actor *
b. observator *
c. manipulare
d. influenta
e. inferenta *



74. Comportamentul prosocial este :
a. comportamentul orientat catre cei de aceeasi etnie cu subiectul
b. comportamentul de ajutorare orientat numai catre cei varstnici.
c. comportamentul orientat catre valorile sociale. *

75. Comportamentul prosocial este:
a. determinat exclusiv de catre ereditate
b. determinat exclusiv de catre mediu
c. partial conditionat de catre ereditate, partial conditionat de catre mediu. *

76. Nivelele de studiu al psihologiei sociale sunt :
a. grupurile mici, grupurile mari, societatea
b. persoana, relatiile interpersonale, grupurile mici, grupurile mari *
c. persoana, relatiile interetnice, grupurile mari.
d. persoana, relatiile interpersonale, grupurile de munca.

77. Contributia lui J.L. Moreno la psihologia sociala a constat in elaborarea :
a. primelor experimente in psihologia sociala
b. teoriei grupurilor
c. teoriei multimilor
d. teoriei sociometrice. *

78. Citatul "Punctul de vedere psihosocial exista. El se traduce printr-o lectura ternara a faptelor si a relatiilor"apartine lui:
a. S.Moscovici *
b. T.Herseni
c. Gustav LeBon

79. Rolul emergent descrie :
a. Regularitatea ideala comportamentului
b. Regularitatea reala a comportamentului *
c. Regularitatea dorita a comportamentului

80. Subprocesele de rol sunt :
a. Perceperea rolului *
b.Asteptarea rolului
c. Intelegerea rolului *
d. Acceptarea rolului *
e. Reprezentarea rolului
f. Intelegerea rolului *
g. Interpretarea rolului *
h. Integrarea rolului.

81. Indicele statutului sociometric este dat de :
a. numarul alegerilor primite *
b. numarul alegerilor emise
c. numarul respingerilor emise
d. numarul respingerilor primite. *

82. Asertiunea "Cunoasterea de sine este data de feedbackul pe care il primim de la cei din jur cu privire la la propria noastra persoana" face parte din :
a. teoria comparaii sociale
b. teoria interiorizarii rolurilor
c. teoria evaluarii reflectate *
d. teoria autoperceptiei


II. Matching ( corespondenta ).


83. Sunteti invitati sa potriviti numele de autori cu perioadele carora le
apartin.
1. Gustave le Bon a. Perioada moderna
2. Solomon Asch b. Inceputurile domeniului
3. Pantelimon Golu c. Perioada clasica

1- B
2- C
3- A

84. Realizati corespondenta fiecarui autor cu contributia adusa de acesta in planul psihologiei sociale:
1. Norman Triplett a. A inventat sociometria
2. K.Lewin. b. A introdus psihologia
sociala pe calea experimentarii
3. J.L.Moreno. c. Infiinteaza Centrul de
Cercetari pentru Dinamica Grupurilor

1- B
2- C
3- A

85. Potriviti sursele posibile de conflict cu nivelele la care apar
1. Surse de conflict la nivel individual a. Proliferarea rolurilor in
societatea contemporana
2. Surse de conflict la nivel interactional b. Individul nu adera
afectiv sau iedeologic la rolul sau
3. Surse de conflict la nivel socio - cultural c. Competitie pentru
asumarea simultana a aceluiasi rol
1- B
2- C
3- A

86. Potriviti enuntul cu teoria careia ii apartine
1. Teoria considera ca ajungem sa facem inferente ( deductii ) despre noi insine, despre trasaturile si starile noastre interene ( care nu sunt
accesibile direct observatiei) asa cum facem si in cazul celorlalti -
observandu-ne propriul comportament.
2. Teoria afirma ca dobandim informatii despre noi insine comparandune calitatile cu aceleasi calitati intalnite la cei din jur.
3. Cunoasterea de sine este data de feedbackul pe care il primim de la cei din jur cu privire la la propria noastra persoana.

a. Teoria autoperceptiei
b. Teoria evaluarii reflectate
c. Teoria compararii sociale

1- A
2- C
3- B


87. Realizati corespondenta dintre concepte si definirea lor
1. Atribuire interna
2. Inferenta
3. Actor
4. Observator
a. cel care se afla in campul perceptiei noastre
b. cel care percepe
c. procedeu mental prin care individul ajunge la concluzia ca dintre mai multe posibile cauze ale unui comportament, una anume este
raspunzatoare de producerea acestuia.
d. consideram ca individul a fost determinat din interior sa realizeze un anumit comportament.

1- D
2- C
3- B
4- A

88. Realizati corespondenta intre concepte si definirea lor:
1. Statut
2. Rol
3. Rol ideal
4. Rol emergent

a. Regularitatea reala a comportamentului
b. Modul in care ar trebui individul sa se comporte conform
prescriptiilor
c. Totalitatea comportamentelor la care ceilalti sun indreptatiti s se
astepte din partea noastra
d. Totalitatea comportamentelor la care suntem indreptatiti sa ne
asteptam din partea celorlalti.

1- D
2- C
3- B
4- A

89. Realizati corespondenta intre urmatoarele tipuri de norme si definitia lor:
1. norma responsabilitatii sociale a. pretinde ca oamenii sa-I
ajute pe cei care depind de ei
2. norma reciprocitatii b. arata catrebuie sa existe
o stare de echilibru intre doi actori sociali.
3. norma echitatii sau justitiei sociale c. cere ca daca ai fost ajutat,
sa ajuti pe binefacatorii tai.

1- A
2- C
3- B

90. Potriviti criteriile cu formele corespunzatoare de agresivitate:
1. In functie de persoana - a. agresivitatea fizica sau verbala, directa sau mediata.
2. In functie de mijloace - b.agresivitatea feminina, masculina, a tanarului, adultului, individuala, colectiva, etc.
3.In functie de obiectivele urmarite - c.agresivitate violenta si nonviolenta, latenta si manifesta.
4.In functie de forma de manifestare - d.agresivitate ce urmareste obtinerea unor beneficii materiale sau ranirea ori distrugerea adversarului ca manifestare a maniei

1- B
2- A
3- D
4- C

91. Realizati corespondenta intre numele autorilor si experimentele care le apartin:
1. Aronson si Mills - a. Experimentul privitor la initierea severa
2. Festinger si Carlsmith - b.Consecintele legate de luarea unei decizii
3. S.Brehm - c. Problematica acordului fortat.

1- A
2- C
3- B



IV. La aceasta categorie de exercitii sunteti invitati sa cititi doua enunturi.
Daca doar primul este corect, alegeti a. Daca doar al doilea este corect, alegeti b. Daca ambele suunt corecte dar al doilea nu decurge din primul, alegeti c. Daca ambele sunt corecte si al doilea decurge logic din primul, alegeti d.


92. Psihologia sociala are un punct de vedere propriu, fapt pentru care S.Moscovici propune o grila de lectura ternara a fenomenelor psihosociale. d

93. Comportamentul prosocial este comportamentul indreptat spre valorile sociale si de aceea, oamenii au o baza ereditara pentru altruism. c

94. Exista disonanta cognitiva atunci cand doua cognitii ale noastre sunt in conflict. Conflictul declansat determina o stare de tensiune ce se cere dezamorsata. d

95. Agresivitatea poate fi determinata de frustare. De aceea, teoriile invatarii ne arata ca nu este bine sa le punem limite copiilor in educarea lor. c

96. Teoria compararii sociale arata ca internalizam rolurile sociale. Rolurile, odata internalizate, vor avea influenta asupra comportamentului nostru. b

97. Statutul persoanei reprezinta ansamblul comportamentelor la care cineva se poate astepta in mod legitim din partea celorlati. Astfel, statutul determina parcursul nostru profesional. c

98. Fiecare rol social are prescriptiile sale. Prin incompatibilitatea dintre prescriptii pot aparea conflicte interrol. a

99. Subprocesele de rol sunt: perceperea, intelegerea, adoptarea si
interpretarea rolului. De aceea, felul in care cineva isi concepe rolul social este determinat de cotientul sau intelectual. a

100. Efectul de martor arata ca, cu cat mai multi martori exista la un
eveniment cu atat mai putin probabil este sa intervina cineva. De aceea, comportamentul prosocial este incurajat de catre membri societat