Ce legatura este intre stiinta si
principiul determinismului?
Ca exemplu mentionez visele de
efractie. Foarte
frecvent, analizandu-le, dar nu numai ele, ci si persoane care nu sunt in
analiza, relateaza vise in care un raufacator incearca
sa patrunda in locuinta lor, ceea ce si reusesc
uneori, caz in care urmaresc victima cu un cutit sau cu un pistol.
Astfel de vise sunt insotite de o puternica angoasa. Dorinta
neacceptata si angoasanta este de obicei dorinta de a avea
relatii sexuale, uneori violente (viol), dorinta
neacceptata de cenzura. In ultima instanta, cenzura
apeleaza la trezire pentru a impiedica dorinta inconstienta
de a patrunde in constiinta. Cenzura, spune Freud, se
comporta asemenea paznicilor din vechile orase, care aveau misiunea
de a indeparta toate sursele de zgomot pentru a asigura somnul
cetatenilor, dar nu ezita sa-i trezeasca daca
pericolul este considerabil.
Clasificarea viselor in functie de raportul
dintre continutul manifest si continutul latent
a. prima categorie a acestei
clasificari o reprezinta visele la care continutul manifest
si continutul latent coincid total sau in mare parte. Ceea ce
inseamna ca intre cele doua continuturi nu se interpune
travaliul visului. Astfel de vise sunt caracteristice pentru copiii de varste
foarte mici, dar pot aparea si la adulti in anumite
circumstante. Mai sunt cunoscute si sub denumirea de vise de
tip infantil Pentru
Freud, importanta lor consta, in primul rand, in faptul ca
demonstreaza cu incontestabila claritate ca esenta visului
consta in realizarea unei dorinte. Astfel de vise realizeaza
dorinte constiente trezite in timpul zilei dar nesatisfacute,
datorita unor piedici conjuncturale. In timpul noptii, visul
transforma propozitiile optative in imagini de satisfacere:
"daca plimbarea ar fi durat mai mult!', "daca as fi mancat
toate ciresele', "daca as fi mare!', devin
realitati.
Exemple:
O fetita de doi ani este pusa la dieta din cauza unui
deranjament stomacal, pentru ca, in dimineata zilei respective, vomitase.
Raul fiind provocat de capsuni, i se interzisese acest aliment.
Noaptea viseaza ca mananca tarte cu capsuni,
capsuni. (Freud)
O fetita de trei ani si trei luni, care
facuse o plimbare cu vaporul, care i s-a parut mult prea scurta,
asa incat la coborarea din vapor a izbucnit in plans, a visat in noaptea
urmatoare o interminabila plimbare cu vaporul.
O fetita de patru ani, innopteaza la o
matusa unde doarme intr-un pat disproportionat de mare.
Viseaza in schimb ca doarme intr-un pat mult prea mic. Astfel realizeaza
una din cele mai puternice dorinte ale copilariei, si anume
dorinta de a fi mare. E posibil ca aceasta dorinta sa fi
fost activata de patul imens in care a trebuit sa doarma.
b. A doua categorie, care deriva din
criteriul relatiei dintre continutul manifest si continutul
latent, contine visele in care continutul manifest si
continutul latent nu coincid, intre ele interpunandu-se travaliul visului.
Din aceasta categorie fac parte
majoritatea viselor de tip adult, care sunt, fie vise clare, coerente, dar care
ne uimesc prin lipsa lor de legatura cu situatia reala (visele care
figureaza moartea unei rude apropiate, fara ca in realitate
sa existe temei pentru aceasta), fie vise in aparenta lipsite de
sens, incoerente, absurde.
Travaliul visului
Pentru formarea visului
decisive sunt constituirea gandurilor latente ale visului si transformarea
lor in continut manifest. Acest ultim aspect da continut
travaliului visului in sens strict. Principala caracteristica a travaliului
visului este absenta caracterului creator: travaliul visului
reprezinta doar o operatie de traducere in limbajul continutului
manifest. Procesele care asigura aceasta traducere sunt: condensarea,
deplasarea, figurabilitatea, elaborarea secundara.
a. Condensarea
Daca definim condensarea
din punctul de vedere al rezultatului, atunci actiunea sa cea mai
evidenta consta intr-o prescurtare a continutului manifest in
raport cu continutul latent. in timp ce continutul manifest are doar
cateva randuri, continutul latent dezvaluit de analiza se poate intinde
pe pagini intregi. Prescurtarea nu se realizeaza prin rezumare, pentru
ca una si aceeasi idee latenta poate fi reprezentata
de mai multe elemente ale continutului manifest. O reprezentare
grafica a relatiilor dintre elementele continutului latent
si elementele continutului manifest ar putea arata in felul
urmator:
Continut manifest: El + E2
E
3
Continut latent: el e2 e3 e4 e5 e6 e7
Din punctul de vedere al modalitatii de
realizare, condensarea consta in inlocuirea mai multor lanturi
asociative printr-o singura reprezentare, aflata la intersectia
lor. Energia psihica aferenta respectivelor lanturi asociative
este preluata de reprezentarea care le inlocuieste.
Desi actiunea
condensarii este mai evidenta in vis, nu este vorba despre un proces
specific visului. Am intalnit-o in cazul actului ratat si o vom
regasi in cazul simptomului si al cuvantului de spirit. Mai mult
decat atat, condensarea este o particularitate a functionarii proceselor
psihice inconstiente fiind unul din mijloacele folosite datorita
interventie cenzurii (Supraeu).
In ceea ce priveste modalitatile
de realizare ale condensarii, ele pot fi reduse la doua: utilizarea
asemanarii si a contrarietatii intre elementele
visului. Cel mai adesea, condensarea se realizeaza pe baza
asemanarilor intre elementele continutului latent. Astfel, Irma,
personajul principal din visul despre injectia facuta Irmei este
reprezentanta mai multor persoane feminine din viata lui Freud, paciente,
fiica si sotia sa, asa cum in viata politica un deputat sau
un senator reprezinta multimea oamenilor care i-au dat votul. Nu
numai o persoana, ci si o tema poate deveni "punct nodal' al
unui vis, reprezentand alte teme conexe.
De acest tip este visul despre
"monografia botanica' facut de Freud. Continutul manifest
este urmatorul: "Am scris o monografie despre o specie de plante
(nedeterminata). Cartea se afla in fata mea si tocmai o
rasfoiesc, privind o plansa colorata. Exemplarul
contine si un specimen uscat al plantei'. Elementul cel mai
pregnant al visului, numit de Freud "monografie botanica',
condenseaza o multime de elemente din continutul latent: o
impresie diurna (in ziua respectiva vazuse in vitrina unei librarii o
monografie despre specia ciclama'); referirea la lucrarea
dedicata de Freud cocainei; de aici gandul la doctorul Konigstein, care a
contribuit la aceasta lucrare etc. Iata trei din elementele
reprezentate de monografia botanica.
Figurile compozite din vise sau produsele
mitologice (centaurul, cerberul) sunt realizate reunind trasaturile a
doua sau mai multor persoane, pe baza uneia sau mai multor trasaturi
comune. Doctor M. din acelasi vis despre injectia facuta Irmei,
vorbeste si actioneaza ca J. Breuer, dar arata si
schiopateaza asemenea fratelui mai mare al lui Freud. Paloarea
si faptul ca amandoi nu au fost de acord cu Freud intr-o anumita
privinta constituie trasaturile comune.
Visul unei femei numita Maria
ilustreaza condensarea pe baza de contrarii: purta o ramura cu
flori, asemanatoare cu aceea a ingerului din anumite tablouri cu Buna
Vestire, ceea ce simboliza Inocenta. Florile sunt insa albe
asemanatoare cameliilor, ceea ce reprezinta o aluzie la doamna
cu camelii, adica la contrariul inocentei.
Exemplu sintetic:
Continutul manifest al visului
facut de o tanara analizanda intr-o analiza
contemporana este extrem de concentrat, ceea ce indica o masiva
interventie a condensarii: "Bunica
mea adormise in mijlocul unei gramezi de pastai de fasole'.
Elementul din continutul manifest "bunica', punctul nodal al acestui
vis, trimite mai intai la o amintire din copilarie, cand visatoarea,
aflandu-se la casa de la mama acesteia, a vrut sa culeaga o
pastaie de fasole de pe un arac din vie. Sub frunzele vitei de vie se
afla incolacit un sarpe. In felul acesta, pastaia de fasole s-a
asociat cu sarpele, care este un simbol falic universal. O alta amintire
"condensata' in personajul "bunica' se refera la o fotografie
(sau o scena?) in care aceasta statea intr-o gramada de
pastai de fasole. Tot bunica o reprezinta pe visatoare nu
numai datorita rudeniei de sange, dar si datorita relatiei
cu boabele de fasole, respectiv pastailor de fasole. Boabele sunt
continute de pastai. Elementul diurn, declansator al
visului, este faptul ca dupa ce a facut dragoste cu prietenul
ei, acesta adoarme pentru cateva secunde. Visatoarea comenta: "Era fie
prea obosit, fie pe deplin satisfacut. Atunci am simtit din nou
ca-1 domin'.
Dorinta visului, legata de
elementele de mai sus si realizata pe deplin, vizeaza sa
compenseze o insatisfactie sexuala: mai intai insatisfactia
superficiala ca asemenea scene de dragoste se produc foarte rar
si, apoi, insatisfactia profunda care trimite la dorinta de
penis. Si-ar putea domina mai bine partenerul si orice partener
daca ar dispune de o gramada de penisuri, si nu de unul singur, ca
acesta.
b. Deplasarea
In timp ce actiunea
condensarii asupra continutului latent produce comprimarea acestuia,
actiunea deplasarii consta in schimbarea intensitatii
reprezentarilor: ceea ce in continutul latent era accentuat, important,
devine in continutul manifest neinsemnat, lipsit de intensitate, sau
lipseste, accentul fiind preluat de alte reprezentari legate de
primul, si invers, ceea ce in continutul latent este lipsit de
importanta, capata in continutul manifest un relief
deosebit. Deplasarea este o rasturnare, o inversare a valorilor psihice,
afirma Freud.
Asemenea
condensarii, deplasarea poate fi mai usor identificata in vis,
dar actioneaza in orice produs al inconstientului, inclusiv in
cazul simptomelor nevrotice. Dupa Laplanche si Pontalis, teoria
deplasarii presupune ipoteza unei energii libere, apte sa se
detaseze de reprezentari si sa circule de-a lungul
lanturilor asociative. In vis, deplasarea lucreaza in favoarea
cenzurii. Deplasarea, care actioneaza impreuna cu condensarea
si celelalte procedee ale travaliului visului, are un rol decisiv in crearea
aspectului obscur al visului. Visele in care nu intervine deplasarea sunt clare
si inteligibile.
Exemple:
In visul despre "monografia botanica',
accentul continutului manifest cade asupra aspectului "botanic', in
timp ce, in continutul latent importante sunt aspecte ale relatiilor
dintre colegi. De asemenea, in visul despre bunica adormita in
gramada de pastai de fasole, continutul manifest ascunde
complet elementele esentiale ale continutului latent - sentimentul de
frustrare sexuala si dorinta de penis - punand in prim-plan
aspecte indiferente.
c .Figurabilitatea
In Interpretare viselor, Sigmund
Freud considera luarea in considerare a figurabilitatii drept o
varianta a deplasarii. In timp ce prima varianta, care poate fi
considerata deplasarea in sens strict, consta in inlocuirea unei
reprezentari prin alta, "figurabilitatea' se refera la inlocuirea expresiei
abstracte a unui gand al visului printr-o imagine mai ales vizuala decat
alte cuvinte, este vorba despre trecerea dintr-un limbaj in altul. Importanta
pe care o are posibilitatea de a gasi un corespondent concret, imagistic,
pentru formarea visului deriva din faptul ca visul este un fenomen
regresiv. Este vorba dupa Freud, de o tripla regresie: topica (fenomenele
se apropie de extremitatea perceptiei), temporala (se
realizeaza intoarcerea la formatiunile psihice mai vechi, respectiv
la scenele infantile inregistrate vizual), formala: modurile de expresie
evoluata, verbale, sunt inlocuite cu cele primitive (imagini vizuale).
Inlocuirea expresiilor abstracte prin expresii concrete contribuie
substantial la aspectul absurd, incomprehensibil al continutului
manifest. Si in felul acesta sunt servite interesele cenzurii. Concret, luarea
in considerare a figurabilitatii opereaza in felul urmator:
dintre diferitele ramificatii ale principalelor ganduri ale
constientului latent, vor fi preferate cele apte de o prezentare
vizuala.
Exemple:
Deoarece exemplele pe care le da Freud in
Interpretarea
viselor sunt extrase din vise relativ complicate si si-ar
pierde relevanta in afara contextului oniric amplu, dificil de redat, vom
alege pentru exemplificare experimentul lui Herbert Silberer, citat tot de
Freud (in editia din 1914). Acesta a constatat ca in stare de
oboseala, in faza premergatoare somnului, se intampla ca anumite
ganduri sa fie inlocuite prin imagine. Fenomenul a fost numit de Silberer
"autosimbolizare'. Procesul poate fi reprodus experimental:
a) Gandul de a inlocui, intr-un articol, un pasaj necizelat a produs imaginea
autorului slefuind o bucata de lemn.
b) Experimentatorul pierde firul intr-o
inlantuire de ganduri. Incercarea de a-1 regasi este zadarnica.
In plan vizual, situatia a aparut sub forma unei scrieri din care au
disparut ultimele randuri.
In experienta psihoterapiei psihanalitice este
un fapt frecvent ca trasaturile psihice pe care analizandul le
atribuie analistului sa fie reprezentate in visele sale prin
trasaturi fizice: statura inalta, constitutie atletica,
forta fizica.
Utilizarea simbolurilor
Si folosirea simbolurilor
in vis constituie o varianta a deplasarii, in masura in care
simbolizarea face parte dintre modalitatile de reprezentare
indirecta. Specificitatea simbolizarii in raport cu alte forme de
reprezentare indirecta consta in constanta legaturii dintre
elementul simbolizat, care tine de continutul latent, si
simbolul care face parte din continutul manifest. Simbolurile onirice pot
fi individuale, generale sau universale. Psihanaliza freudiana acorda
o deosebita importanta simbolurilor individuale, la a caror
descifrare se ajunge pe baza asociatiilor analizandului, simboluri
valabile doar pentru o singura persoana. Ca exemplu, fara indoiala socant, dar cu atat mai
concludent, de simbol individual, poate functiona asocierea,
caracteristica unui analizand, intre pescuit si masturbare, pe care
va trebui s-o recunoasteti ca fiind intr-adevar singulara.
Realizata cu ocazia unei partide de pescuit solitare, care 1-a inspirat la
masturbare, respectiva asociere aparea frecvent in vise. Ori de cate ori
visa ca pescuieste, pescuitul simboliza o dorinta sexuala
interzisa. Nu numai dorintele autoerotice, dar si cele
homosexuale, de exemplu.
Freud a recunoscut si existenta simbolurilor
universale, fara sa dezvolte o teorie ampla a lor. Carl
Gustav Jung a fost psihanalistul care a acordat un rol central simbolurilor
universale, pe care le-a numit simboluri arhetipale. Acestea fac parte din
teoria despre inconstientul colectiv, despre care voi vorbi in ultima
parte a anului. Pentru a reveni la Freud, convingerea despre existenta
simbolurilor universale a dobandit-o tot pe baza experientei de
psihoterapie psihanalitica. In analiza viselor din cadrul terapiei apar
simboluri in marginea carora pacientul nu poate produce asociatii.
Cauza nu este rezistenta pacientului, ci imposibilitatea efectiva de
a furniza asociatii. Astfel de simboluri preexista experientei
individuale. Freud a numit astfel de simboluri "mute', tocmai pentru
ca nu produc asocieri. La sensul unor asemenea simboluri se poate totusi
ajunge apeland la comparatia cu produse culturale inrudite cu visul, cum
ar fi basmele, miturile, proverbele, cuvinte de spirit, limbajul poetic sau
chiar limbajul comun. Prin aceasta idee, Freud prefigureaza "metoda
amplificarii practicata de Jung, prin care acesta stabilea caracterul
arhetipal al anumitor simboluri. Apelul la comparatia simbolurilor onirice
cu simbolurile culturale deosebeste psihanaliza de cartile
populare de simboluri, in care echivalentele sunt stabilite arbitrar.
Din punctul de vedre al utilizarii viselor in
terapia psihanalitica, Freud pledeaza pentru o imbinare a utilizarii
simbolurilor individuale cu cele universale, prioritatea revenind primelor.
Exemple de simboluri universale:
Dintre exemplele numeroase din Interpretarea viselor le-am
ales pe cele mai caracteristice psihanalizei freudiene:
a) Imparat,
imparateasa, rege, regina reprezinta
parintii visatorului, in timp ce print, printesa,
simbolizeaza visatorul sau visatoarea.
b) Cutitul, pumnalul, umbrela,
bastonul sau pestele, melcul, soarecele, pisica, dar in special
sarpele constituie simboluri falice.
c)
Cutiile, casetele, dulapurile, sobele, pesterile, navele, precum si
toate receptaculele simbolizeaza corpul femeii, caracterizat de
functia receptiva si reproductiva.
d) Potecile abrupte, scarile, faptul
de a urca sau cobori scara
simbolizeaza actul sexual.
e) in vis, castrarea este
reprezentata simbolic prin: calvitie, taierea parului,
pierderea unui dinte, decapitarea. Apararea fata de castrare
este simbolizata in vis prin aparitia obiectelor falice. Poate cel
mai sugestiv simbol de acest tip este soparla, care este un animal capabil
sa isi regenereze coada, dupa ce a pierdut-o.
Observatie:
Predominanta simbolurilor
sexuale printre simbolurile universale este explicata de Freud ca
reminiscenta a unei limbi originare, care, initial, s-ar fi
dezvoltat in legatura cu necesitatea comunicarii in plan sexual,
ulterior extinsa si asupra activitatii de munca a oamenilor
e. Elaborarea secundara
Asa cum sugereaza
termenul folosit de Freud, este vorba de un timp secund al travaliului visului,
care se aplica asupra rezultatelor condensarii, deplasarii,
luarii in considerare a figurabilitatii. Efectele
elaborarii secundare constau in adaugiri sau remanieri. Scopul
urmarit este de a da visului un aspect mai coerent, asemanator
cu cel al unei reverii. Rezultat al activitatii cenzurii, elaborarea
secundara intervine in momentele premergatoare trezirii sau in timpul
relatarii visului. Visele sau pasajele de vis clare indica
interventia elaborarii secundare, in timp ce visele sau pasajele
ininteligibile, obscure, tradeaza esecul elaborarii
secundare. Acest procedeu, care este activ nu numai in vis, ci si in
produse psihopatologice, cum ar fi fobiile, obsesiile, delirurile (in special
paranoice), corespunde nevoii mintii omenesti de coerenta,
inteligibilitate.
Functia visului:
dorinta si cenzura
Dupa Freud, functia
visului este de a fi gardianul somnului, in al carui spatiu se
dezvolta tocmai in acest scop. Pentru a-si realiza functia,
visul absoarbe si prelucreaza toate excitatiile interne si
externe, capabile sa intrerupa somnul. Dintre excitantii externi cei
mai frecventi se mentioneza zgomotele, lumina foarte
puternica, mirosurile, iar dintre cei interni, durerea, nevoile
fiziologice (setea, foamea, nevoia de a urina, nevoia sexuala), interese
psihice persistente, dorinte actuale sau dorinte infantile refulate.
Din toti acesti stimuli, visul produce o halucinatie, de obicei
vizuala, apta sa satisfaca atat dorinta de a dormi
proprie sistemului preconstient - constient (Eului din a doua teorie
despre psihic), cat si dorinta inconstienta, de natura
instinctuala. Visul permite manifestarea deghizata a dorintei
inconstiente, asa inca somnul sa poata continua.
Un exemplu extrem de sugestiv
despre capacitatea visului de a prelucra excitantii externi il constituie
ceea ce Rank a numit visul "bonei franceze'. Este vorba de opt imagini
dintr-un ziar umoristic maghiar, care infatiseaza tot
atatea secvente ale unui vis. Prima scena reprezinta prima
reactie la stimulul care ar trebui sa produca trezirea; la
solicitarea copilului care exprima nevoia de a urina; visul
inlocuieste camera cu strada. A doua scena il prezinta pe copil
urinand, ceea ce permite continuarea somnului. Cum stimulul nu se opreste,
visul foloseste mijloace simbolice asiguratoare, care sa
permita continuarea somnului: urina de copil se transforma intr-un curs de
apa, din ce in ce mai amplu, pe care pot circula ambarcatiuni din ce
in ce mai mari. Abia ultima secventa prezinta trezirea bonei
care se arata in sfarsit dispusa sa-si faca
datoria.
Un rol decisiv in protejarea
somnului il joaca prelucrarea dorintei inconstiente de catre
travaliul visului, care actioneaza in folosul cenzurii si al
dorintei de a dormi. Cand cenzura esueaza, protectia
somnului se realizeaza prin modalitatile paradoxale ale angoasei
si trezirii (cosmarul). In general, dorintele inconstiente
sunt dorinte blamabile din punct de vedere social, etic si estetic.
In aceste dorinte se exprima egoismul fara limite al
visatorului. Mai concret, este vorb
2. In ce consta determinismul de tip cauzal, liniar?
3. De ce determinismul cauzal-univoc nu este aplicabil in
psihologie?
4. Ce inseamna determinismul mediat, de tip probabilist?
5. In ce consta specificul determinismul psihicului
uman?
R a s p u n
s u r i:
1. Stiinta nu
poate exista in afara aplicarii principiului determinismului.
2. Intr-o legatura necesara intre
cauza si efect.
3. Pentru ca in domeniul fenomenelor psihice
intervine influenta variabilelor interne.
4. Actiunea factorilor externi se filtreaza
prin organizarea interna a organismului.
5. In prezenta factorilor socio-culturali.