Personalitate si adaptare

Caracteristica

Definitie

Autorii

Eficacitatea

Resursa de personalitate impreuna cu invatare sociala

ca trasatura de personalitate;

„credinta individului in abilitatea
proprie de a actiona. Eficacitatea indivi­
duala porneste de la posibilitatea de
a-si pune in fata planurile si deprinde­
rile pe care le are'.

Bondura, 1977, 1982, 1988

Woltg si Gough 1984

Woltg si Gough 1984

Rezistenta

Un complex de caracteristici care include:

puternica intelegere a seifului;

atitudine viguroasa fata de mediu;

intelegerea semnificatiilor;

control.

Relatia stres inalt/executie - scazuta in contrast cu stres inalt/executie foarte scazuta fiind toate caracterizate de calitati asociate cu rezistenta. Ridicarea unui numar de intrebari despre validitatea conceptului de rezistenta.

Kobosa 1979, 1982

Funk,1982

Controlul

Un construct de personalitate. In ultimii 30 de ani s-au facut sute de studii legate de aceasta tema. Aceste studii au inclus investigatii si corelatii, structura factoriala si proprietati psihometrice. in general, concluzia este ca locul controlului reprezinta o sursa distincta a personalitatii pentru adaptarea la stres. Pozitivitatea valorii controlului personal. Ideea ca individul poate facilita si dezvolta prin credinta in ceva anume si faptul ca aceasta da posibilitatea autocontrolului, ramane totusi o notiune populara.

J.Rotter, 1966

Folkman, 1984 Steptoe si Apples, 1992

Competenta

Reprezinta sentimentul eficacitatii care provine de la istoria cumulativa a produ­cerii unui efect asupra mediului'. Competenta este emergenta calitatii care apare natural in procesul uman de crestere

White, 1959, 1960, 1970

Caracteristica

Definitie

Autorii

si dezvoltare. Un concept comportamental al compe­tentei si un model de dezvoltare/maturi­tate al competentei. Competenta sociala un index al maturi­tatii si sanatatii psihice.

Golfried si D'Zurilla, 1969 Heath, 1977 Phillips si Ziegler, 1961, Broverman si Zigler, 1966, 1961

Ego puternic

Conceptul de „putere a Egoului' Cand teoriile psihodinamice au luat avant se dezvolta scala de masurare a puterii Egoului. Mai tarziu, puterea Egoului a putut fi considerata premergatoare a conceptelor de eficienta, competenta, rezistenta si control.

Barron, 1953

Dezvoltare morala

Rim, 1992

Umorul

Este un mijloc de satisfacere narcisiaca, este o afirmare victorioasa a Eului

Overholser, 1992

SCALA DE EVALUARE GLOBALA A FUNCTIONARII (GAF-GLOBAL ASSESSMENT OF FUNCTIONING)

Luati in considerare functionarea psihologica, sociala si ocupationala pe un con­tinuum ipotetic al sanatatii/bolii mintale. Nu includeti degradarea functionarii ca urmare a unor limitari fizice (sau de mediu).

Codul

(Nota Folositi coduri intermediare atunci cand este cazul, de ex., 45,

68,72).

100

| 91

Functionare superioara intr-o larga gama de activitati, proble­mele vietii par sa nu-i scape niciodata de sub control, este cautat de altii pentru multiplele sale calitati pozitive. Fara simptome.

90

| 81

Simptome absente sau minime (de ex., usoara anxietate inaintea unui examen), functionare buna in toate domeniile, interesat si implicat intr-o gama larga de activitati, eficient social, in general multumit cu viata, nu are mai mult decat probleme sau ingrijorari banale, legate de viata cotidiana (de ex., o „discutie' oca­zionala cu membrii familiei).

80

| 71

Daca sunt prezente simptome, acestea constituie reactii tranzitorii si expectabile la stresori psihosociali (de ex., dificultati de concentrare dupa o cearta in familie); nu mai mult decat o usoara afectare a functionarii sociale, ocupationale sau scolare (de ex.,

ramaneri in urma temporare in activitatea scolara).

70 | 61

Unele simptome usoare (de ex., dispozitie coborata si usoara insomnie) SAU unele dificultati in functionarea sociala, ocupatio­nala sau scolara (de ex., chiulul ocazional, sau insusirea unor obiecte din casa), dar functionare generala buna, are unele relatii interpersonale semnificative.

60 | 51

Simptome moderate (de ex., afect plat si vorbire circumstantiala, ocazional atacuri de panica) SAU dificultati mdoderate in functio­narea sociala, ocupationala sau scolara (de ex., putini prieteni, conflicte cu cei de aceeasi varsta sau cu colegii de munca).

50 | 41

Simptome severe (de ex., ideatie de sinucidere, ritualuri obsesive severe, furturi frcevente din magazine) SAU orice afectare serioasa a functionarii sociale, ocupationale sau scolare (de ex., fara prieteni, incapabili sa pastreze un serviciu).

40

31

Oarecare alterare a testarii realitatii sau a comunicarii (de ex., vorbirea este uneori ilogica, obscura sau irelevanta) SAU alterare majora in cateva domenii, cum ar fi munca sau scoala, relatiile familiale, judecata, gandirea sau dispozitia (de ex., un barbat depresiv care isi evita prietenii, isi neglijeaza familia si este incapabil sa mai lucreze; un copil care bate frecvent copii mai mici, este sfidator acasa si ia note proaste la scoala).

30

21

Comportamentul este considerabil influentat de deliruri sau halucinatii SAU deteriorare severa a comunicarii sau judecatii

(de ex., uneori este incoerent, actioneaza cu totul inadecvat, are preocupari suicidare) SAU inabilitate de a functiona in aproape toate domeniile (de ex., sta in pat toata ziua; nu are serviciu, locuinta sau prieteni).

20

11

Prezenta unui anumit pericol de a-si face rau siesi sau altora

(de ex., tentative de sinucidere fara expectatia clara a mortii; este frecvent violent; excitatie maniacala) SAU ocazional nu pastreaza igiena personala minima (de ex., manipuleaza fecale) SAU alterare majora a comunicarii (de ex., in mare masura incoerent sau mut).

10

1

Pericol persistent de lezare grava a propriei persoane sau a altora (de ex., violenta recurenta) SAU incapacitatea persistenta de a-si mentine o minima igiena personala SAU act suicidar serios cu expectatia clara a mortii.

0

Informatie inadecvata.

Din: American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, text revision, 4^th ed., Washington, DC: American Psychiatric Association, Copyright 2000, cu permisiune.