Tipul constitutional si genetic

TIPUL CONSTITUTIONAL SI GENETIC

Din problemele generale ale geneticii se desprind aspecte de importanta psiho medicala si bio-sociologica deosebite: individul uman are o constitutie specifica, incadrata in limitele normale de toleranta si variatie ale comunitatii din care face parte.

Comunitatile umane au in componenta lor individualitati cu grade diferite de structura si conformatie anatomica, dezvoltare si evolutie psiho neurologica.

In fiecare populatie umana consemnam un anumit grad de inegalitati biologice intre indivizi, exprimate sau manifestate fenotipic si prin particularitati fiziologice moleculare, temperament si comportament, care pot servi la identificarea individualitatilor.

Asemenea trasaturi pot fi regasite in anumite proportii cantitative si calitative, in fenotipul descendentilor, constituind "caracterele infraspecifice sau infrapopulationale", cunoscute ca variatii individuale. Variatiile individuale sunt determinate de structuri genetice specifice, prezente in germenul fiecarui organism, care conditioneaza raspunsuri adecvate sau neadecvate la actiunea factorilor ambientali.

In analiza individualitatilor distingem doua momente:

-un moment constitutional care opereaza cu conceptul de teren sau tip constitutional structural

- un moment genetic - este terenul sau tipul constitutional genetic.

Intelegerea conceptului de tip constitutional structural si genetic este conditionat de formularea cuprinzatoare care sa exprime esenta acestor concepte biogenetice. Dupa incercari si formulari, Delounaz (1969) formuleaza o definitie cuprinzatoare asupra conceptului de tip constitutional. Dupa acest cercetator, terenul constitutional individual este "o stare a materiei vii care rezulta din prezente in celula a unui mare numar de constituenti chimici si biochimici. Este o stare relativ stabila pentru ca depinde de factorii genetici, dar in acelasi timp este o stare care devine instabila deoarece pot interveni sute de factori straini organismului sau inerti lui".

Prin tip constitutional structural consideram subdiviziunea individului, particularizat prin asocierea unor trasaturi morfologice, anatomice, biochimice, fiziologice, endocrine, comportament, temperament etc,

Nascuta din necesitatea de a explica variabilitatea normala si patologica a omului, definitia contureaza clar ca toate trasaturile morfo-somatice care individualizeaza un individ in populatie, reprezinta raportul de interconditionalitate stabilit intre factorii genetici si factorii mezologici.

Este stabilit ca particularitatile "micromorfologice" (sistemele genetice plasmatice si eritrocitare, imunoglobulinele etc.) si cele macromorfologice (structura si conformatie anatomica) au un determinism genetic, sunt inscrise in dictionarul genetic propriu fiecarui individ, si pot fi exprimate fenotipic.

Diversitatea caracterelor manifestate fenotipic sunt rezultatul diversitatii genotipurilor individuale, realizate prin mecanisme de recombinare genetica in meioza urmata de fecundarea gametilor si formarea zigotului din care se dezvolta organismul.

Caracterele inscrise in zestrea genetica a individului, si "continuate" genetic pe filtratie parentala, au stabilitate "ralativa" mentinand tipul de structura si constitutii moleculare, in limitele normal admise ale speciei.

Instabilitatea caracterelor genetice, raspuns neadecvat la actiunea factorilor externi "agresivi", se materializeaza prin dezechilibre in morfologia si structura organismului, in structura si functia biomoleculelor, in dereglari psiho-neurologice si comportamentale. Este posibil, in astfel de situatii, sa survina reasortarii anormale in dictionarul genetic, mutatii, nerespectandu se astfel cronologia logica a "limbajului" genetic. Efectele sunt: aparitia noilor tipuri constutionale ce pot fi deviante sau patologice la specia umana.

Principiul bio genetic de realizare a terenului constitutional genetic isi gaseste explicatia in ADN ul nuclear care, prin continut si structura specifica este particular fiecarui individ.

Prin recombinarea aparatului genetic se obtine o mare diversitate de constelatii genice, explicand de ce fiecare individ este o fiinta unica, originala si irepetabila in spatiu si timp. Este motivatia pentru care terenul constitutional este un factor indus in ereditatea organismelor.

Dar integritatea tipului constitutional este partial inclusa in ereditate. Ca argumente, confirma afirmatia, sunt elementele care configureaza ansamblul de caractere care, partial sau total, depind si de factorii de mediu.

In acest cadru afirmativ putem vorbi de a doua latura a tipului constitutional si anume de caractere cu dependenta de factorii de mediu, ambientali.

Aceasta abordare, legata de tipul constitutional, are valoare teoretica, practica aplicativa deosebita pentru geneticieni, psihologi, sociologi, psihopatologi. Este latura prin care se particularizeaza individul.

Din succinta prezentare, legat de tipul constitutional concluzionam

a) - in natrura nu exista identitati genetice

b) recombinarea si reasortarea materialului genetic in meioza, urmata de fecundarea gametilor, asigura constelatia henetica a organismului ce se va putea dezvolta

c) - fiecare individ este unic si irepetabil in natura, iar constitutia genetica proprie se coreleaza "armonios", interdependent, reactionand specific cu mediul;

d) - individul este rezultatul unei constelatii genice, armonioase sau nu, care asigura prazile morfologice si conformatie anatomica ce i sunt particulare. Sunt elementele de diferentiere intre membrii  familiei, sau intre indivizii conspecifici in aceleasi conditii de mediu

e) - caracterele morfologice, exprimate fenotipic, au un determinism genetic si continuitate genetica in generatiile ce se succed

f) - tipul constitutional morfologic este partial inclus in ereditate. Multe caractere morfologice si psiho neurologice sunt determinate poligamic, iar gradul de exprimare si manifestare fenotipica depind de efectul sumativ indus de factorii de mediu

g) - componentele tipului constitutional cu valoare teoretica si practica deosebita deoarece stabileste particularitatile carecterologice ale individului forma corpului, greutatea, pigmentatia, conformatia viscero craniului, trasaturile psiho neorologice, comportamentul, temperamentul, personalitatea bio neuropsihica, etc.