Abordarile comportamentale

Abordarile comportamentale

Abordarile comportamentale au aparut ca reactie la terapiile psihodinamice, fundamentandu-se pe tezele orientarii behavioriste (comportamentale). Consilierea de tip comportamental este un proces de invatare. Modificarea directa a comportamentului unui individ provoaca schimbari la nivelul atitudinilor si sentimentelor.

G. Corey (1991), include in categoria abordarilor comportamentale :

a. Consilierea bazata pe comportament

Consilierea comportamentala clasica are ca scop deconditionarea persoanei dezadaptate de comportamentele indezirabile prin diminuarea sau eliminarea intaririlor si inlocuirea acestor comportamente cu unele dezirabile.

I. Holdevici sintetizeaza metodele si tehnicile utilizate in consilierea comportamentala :

Tehnica stingerii comportamntelor nedorite

Comportamentele individului au tendinta de a disparea daca nu sunt intarite, fenomen intalnit frecvent in situatiile in care au fost intarite involuntar de alte persoane.

Tehnica imploziva si tehnica expunerii, bazate pe principiul stingerii

comportamentelor nedorite, sunt utilizate in tratamentul tulburarilor anxioase. In tehnica imploziva, clientul se confrunta cu situatia anxiogena in plan imaginar, in timp ce in cazul tehnicii expunerii confruntarea consiliatului are loc in plan real.

Tehnica desensibilizarii sistematice

Desensibilizarea sistematica ajuta consiliatul sa se relaxeze, ori sa se comporte intr-un mod care este incompatibil cu aparitia anxietatii in prezenta unor stimuli anxiogeni imaginari sau reali.

Metoda este structurata pe trei etape :

q      invatarea relaxarii  (in primele sase sedinte) ;

q      stabilirea ierarhiilor  (consiliatul stabileste o ierarhie a situatiilor generatoare de

anxietate) ;

q      procedeul desensibilizarii (persoana consiliata se relaxeaza cu ochii inchisi, in timp

ce consilierul descrie scene in care apar, progresiv, stimulii generatori de anxietate;

exercitiul se incheie cand subiectul afirma ca simte anxietatea).

Tehnica desensibilizarii sistematice este eficienta in terapia fobiilor si a tulburarilor anxioase, si ineficinta in consilierea persoanelor cu dificultati in invatarea relaxarii sau in cazul subiectilor cu inabilitati imaginative.

Tehnica aversiva

Tehnica aversiva presupune inlaturarea comportamentelor indezirabile prin sanctiune. Sanctiunea consta atat in inlaturarea intaririlor pozitive cat si in utilizarea unor stimuli aversivi.

Metoda modelarii

Modelarea este utilizata in consilierea de grup si presupune observarea si imitarea unor modele comportamentale dezirabile. Metoda este eficienta in cazul copiilor deficienti mintal si in cazul subiectilor timizi.

Tehnica asertiva (antrenamentul asertiv)

Antrenamentul asertiv il ajuta pe consiliat sa-si exprime deschis si adecvat gandurile si sentimentele. Subiectii sunt invatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara sentimente de ostilitate sau agresivitate. Tehnica este eficienta in cazul personelor anxioase si a celor cu dificultati in stabilirea de contacte interpersonale.

b.Consilierea rational-emotiva (RET)

Fiecare persoana dispune de un potential psihofizic atat pentru gandirea rationala cat si pentru cea irationala. Altfel spus, subiectul are tendinta biologica si culturala de a gresi si de a-si crea probleme. In acelasi timp, oamenii au capacitatea de a-si transmite sau comunica atitudini si comportamente nevrotice. Aceste comportamente, considera initiatorul aceste abordari A. Ellis, pot fi eludate printr-o activitate de consiliere activ-directiva de scurta durata (5-15 sedinte). Consilierul trebuie sa ajute clientul in acceptarea faptului ca este imperfect, ca poate face greseli si in demersul de reindoctrinare cu diferite valori, convingeri si idei.

Consilierea rational-emotiva opereaza cu paradigma A-B-C.

A- se refera la evenimentele din viata consiliatului ;

B- se refera la ceea ce gandeste subiectul despre evenimentul respectiv ;

Document online: Sociologie economica rurala - intrebari Proiect: Cauzele violentei din scoli - factorii de mediu sau familiali

C- se refera la sentimentele si comportamentele persoanei ca rezultat al lui B.

Atunci cand exista o consecinta C, incarcata emotional, ce urmeaza unui eveniment A, acest fapt activator apare ca fiind cauza acelei consecinte (C). In realitate, consecintele emotionale si comportamentale (C) sunt generate de B, adica de gandurile si convingerile irationale ale individului. Clientul este invatat cum sa lupte impotriva convingerilor irationale prin contraargumente sau dispute (D). Sentimentele de auto-ajutorare si comportamentele sanatoase sunt consecinta constientizarii consiliatul a starii in care se afla (etapa efectelor -E).

Consilierul de tip RET foloseste, in relatiile psihoterapeutice, tehnica argumentarii. In derularea consilierii specialistul trebuie sa parcurga urmatorii pasi :

Clientul trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate a tratamentului ;

Descoperirea si evaluarea, de catre consiliat, a gandurilor si convingerilor irationale prin reflectarea asupra unor maxime, de exemplu ('Modul in care te simti si te comporti este determinat, in mare masura, de felul in care gandesti si nu de ceea ce ti se intampla sau de actiunile celor din jur. ').

Consilierul solicita subiectului rezolvarea unor sarcini/teme pentru acasa ; de exemplu, sa acorde 15-30 minute pentru identificarea gandurilor irationale dupa modelul A-B-C.

Consiliatul trebuie sa actioneze concret pentru a schimba modul negativ de gandire (de pilda, sa-si acorde recompense si sanctiuni, sa se axeze pe activitati dezirabile, etc).

Consilierul ajuta clientul in combaterea rezistentelor rezultate din gandirea irationala si din temerile nerealiste sau nejustificate.

c. Consilierea cognitiv-comportamentala

Consilierea cognitiv-comportamentala isi are originea in psihanaliza lui A. Adler (fiecare individ prezinta o conceptie proprie despre lumea obiectiva) si in psihologia cognitivista.    Consilierea cognitiv-comportamentala s-a dovedit eficienta in tratarea puseurilor de panica si a anxietatii generalizate. Anxietatea este generata de gandirea negativa structurata pe doua niveluri :

Gandurile si imaginile negative ce apar in starea de anxietate ;

Afirmatiile si regulile cu caracter disfunctional ce reprezinta seturi de atitudini si credinte pe care indivizii le au despre ei insisi si despre lumea inconjuratoare.

In consilierea cognitiv-comportamentala, clientul este solicitat in elaborarea si planificarea unor strategii de rezolvare a problemelor cu care se confrunta. Formularea precisa, impreuna cu clientul, a obiectivelor, 'pe baza unor informatii detaliate in legatura cu factorii care contribuie la mentinerea problemei simptom' (Holdevici, Irina, p.104), asigura reusita consilierii de tip cognitiv-comportamentala. Consilierul este conditionat sa asigure un climat de incredere reciproca in care subiectul sa se simta securizat pentru a fi capabil sa comunice in mod real. Consiliatul trebuie informat ca activitatea psihoterapeutica il va ajuta sa se ajute singur, il va instrumenta cu abilitati prin care sa rezolve atat problemele prezente cat si pe cele similare din viitor.

Adeptii abordarii  cognitiv-comportamentale considera importanta evaluarea initiala a clientului prin :

Interviu ;

Auto-monitorizare ;

Auto-evaluare (chestionare, scale de evaluare) ;

Observarea directa a comportamentului subiectului.

Metodele si tehnicile utilizate in consilierea cognitiv- comportamentala se grupeaza in :

Metode si tehnici de identificare a gandurilor negative : 

Discutarea unei experiente emotionale recente

Tehnica imaginatiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a-l determina pe subiect sa retraiasca o experinta emotionala.

Tehnica modificarilor de dispozitie in cursul unei sedinte de consiliere, deoarece fluctuatiile de dispozitie pot fi utile pentru declansarea automata a gandurilor subiectului.

Tehnica determinarii semnificatiei unui eveniment

Metode si tehnici de modificare a gandurilor si comportamentelor negative :

Rationalizarea- consilerul explica ce relatie se stabileste intre cognitie, afectivitate si conduita.

Distragerea- poate fi realizata prin concentrarea consiliatului asupra continutului unei conversatii si nu asupra starii proprii in scopul exercitarii unui control direct si imediat asupra simptomului.

Furnizarea unor informatii cu privire la mecanismele anxietatii

Programarea activitatilor- subiectul evalueaza, sub aspect afectiv, pe o scara de la 0-100, activitatile pe care le desfasoara, iar consilierul ofera o lista de principii ale planificarii timpului.

Verificarea veridicitatii gandurilor negative automate consilierul si clientul identifica solutii rationale de inlocuire a gandurilor negative automate

d. Consilierea bazata pe realitate (Reality Therapy)

Abordarea consilierii centrate pe realitate se bazeaza pe dezvoltarea unei filosofii pozitive a educatiei, pe implementarea unui stil de viata constructiv, responsabil. Conceptele fundamentale in Reality Therapy sunt: comportamentul responsabil si nevoia de identitate. In structurarea comportamentului responsabil individul trebuie sa respecte cei trei R :

Realitatea (Reality) ;

Corectitudinea (Right) ;

Responsabilitatea (Responsability).

Comportamentul responsabil este sinonim cu sanatatea mintala, iar motivele inconstiente individuale nu reprezinta o scuza a starii subiectului. Individul trebuie sa constientizeze si sa inteleaga ca trecutul nu poate fi reeditat in mod practic si ca importante sunt incercarile lui de reusita actuale si intentiile privind viitorul. Nevoia de identitate ale Eului persoanei se dobandeste in interactiune cu Altul generalizat si se reflecta in sistemul de valori, in status-ul socio-economic si in filosofia fiecarui individ.

Initiatorul consilierii centrate pe realitate, W.Glasser, a stabilit cateva principii de baza :

Implicarea personala a consilierului prin crearea unei atmosfere incurajatoare, calduroase si tonifiante ;

Focalizarea activitatii de consiliere pe comportamentul prezent si mai putin pe sentimentele clientului ;

Evaluarea, de catre consiliat, a propriului comportament ;

Asistarea clientului in planificarea unui comportament responsabil ;

Refuzul oricarei motivatii a greselii sau a lipsei de performanta ;

Eliminarea pedepsei pentru esecurile clientului ;

Focalizarea pe atitudini pozitive ;

Controlul perceptiilor ;

Rezolvarea conflictelor.