Perceperea si memorarea informatiilor

Perceperea si memorarea informatiilor

Continut:

Definitie:

Calibrare, sisteme de reprezentare si submodalitati

Exercitii:

Atingerea flexibilitatii in canalele noastre senzoriale

Nu gasi greseala si remediul.

Henry Ford

Definitia calibrarii

Sa calibrezi inseamna sa percepi lungimea de unda (semnale ce pot fi observate ca gesturi, mimica, tonul vocii, motorica mare s.a.m.d) a altor oameni si sa afli ce stare interioara, ce sentiment (emitent) tin de aceste semnale (lungimi de unda). De accea calibrarea inseamna mai mult decat doar observare. Cand de exemplu cineva zambeste, aceasta poate semnifica bucurie, jena sau faptul ca ascunde alte sentimente cum ar fi intensitatea, supararea, nesiguranta.

Cand incercam sa reglam un aparat de radio exact pe o anumita lungime de unda si nu reusim sa eliminam zgomotele secundare, cu siguranta nu ne va face placere sa ascultam o perioada mai indelungata.

Multi oameni au tendinta sa interpreteze mult prea repede, sa analizeze si sa construiasca ipoteze mai ales atunci cand percep anumite schimbari la partenerul lor de conversatie in timpul unei discutii. Cu cat observam mai exact cea mai mica modificare (lungimi de unda) cu atat mai exact vom putea afla semnificatiile aferente.

Imagine (pag. 381):

Ce exprima fiziologia celuilalt?

Putem sa facem presupuneri privind diferite modificari (de ex. daca roseste, tensiune), ar trebui insa sa avem flexibilitatea de a corecta aceste presupuneri.

Pentru calibrare sunt necesare urmatoarele abilitati:

atentia este orientata complet spre exterior.

alti oameni sunt pentru acesta perioada de timp mai importanti decat noi insine.

a fi complet si total in prezent.

trecerea de la pozitia 1. la pozitia 2. in timpul verificarii ipotezelor.

In cazul buclei de feedback, la colectarea informatiilor si future-pace abilitatea de a calibra este deosebit de importanta. Prin calibrare putem urmarii pasii procesului si putem observa daca ne deplasam spre obiectivul dorit sau ne departam de acesta.

Calibrarea starilor interioare

Mai ales la inceput un chestionar ca cel de mai jos ajuta la exersarea calibrarii. Se urmareste o persoana si se noteaza cuvinte legate de lucrul urmarit (de ex. respiratie: "linistita si egala" etc.).

Definitia sistemelor de reprezentare

Avem cele 5 simturi (elemente) si submodalitatile acestora (elemente rare). Compozitia si ordinea simturilor noastre dau diferentele in comunicarea noastra cu noi insine si cu ceilalti.

In noi nu sunt memorate cuvinte, cuvintele noastre sunt numai "etichete" pentru imagini interioare, voci, sunete, mirosuri, impresii olfactive si sentimente. Nu stim de unde vin imaginile noastre interioare - daca din experientele din copilarie, fantezie sau poate chiar din genele noastre - stim doar ca ne influenteaza si noi insine putem decide la care imagini interioare privim si la care nu.

Exemple ale felului in care acelasi sens este exprimat cu ajutorul diferitelor simturi (verbal):

"(Nu) va inteleg."

K(inestezic): "(Nu) am senzatia ca ceea ce ziceti este corect."

V(izual): "(Nu) vad ce ziceti."

A(uditiv): "(Nu) va aud clar."

"Doresc sa va comunic ceva."

K: "Doresc sa luati contact cu ceva."

V: "Doresc sa va arat ceva (o imagine a ceva)."

A: "Doresc sa ascultati cu atentie ceea ce va spun."

"Impartasiti-mi mai mult din experienta dumneavoastra actuala."

K: "Vreau sa simt experienta dumneavoastra."

V: "Descrieti-mi clar imaginea pe care o vedeti acum."

A: "Povestiti-mi mai exact ce doriti sa spuneti acum."

"Imi place experieta pe care o avem noi doi acum."

K: "Asta imi da un sentiment bun. Am o senzatie buna referitor la ceea ce facem."

V: "Acum vad cu adevarat clar si exact."

A: "Asta imi suna foarte bine."

"Intelegeti ce spun?"

K: "Simtiti ca este corect ceea cu ce va aduc in contact?"

Referat: Agregarea nevoilor generatoare de saracie in mediul rural si urban Document online: Filosofie si filosofare

V: "Vedeti ceea ce vreau sa va explic?"

A: "Va suna bine ceea ce zic?"

Cum memoram informatiile?

Imagine (pag. 385):

Vc                                  Va

Ac                                  Aa

K                                    Di

Cel mai cunoscut dintre elementele NLP: Modelul miscarilor ochilor

Vc= Vizual construit; ceea ce nu am vazut niciodata: de ex: un soarece verde cu labute mov.

Va= Imagini vizuale amintite: de. ex. casa parinteasca, mama, tata

Ac= auditiv construit; de ex. suntele, tonuri, melodii pe care nu le-am auzit niciodata

Aa= auditiv amintit; de ex. vocea mamei/ tatalui

K= senzatii kinestezice, si miros sau gust

Di= dialog auditiv interior; cuvinte, propozitii pe care ni le zicem noua

In loc sa ne orientam intreaga atentie asupra miscarilor ochilor este de mare ajutor sa "luam in vizor" intreg corpul - cu toate diversitatea sa de mijloace de exprimare. In NLP aceasta se numeste calibrarea intregului corp sau Full Body Calibration.

Calibrarea intregului corp (Full Body Calibration)

Imagine (pag. 386):

Vizual :

palma indreptata in sus

ochii indreptati in sus

piele palida     vizual construit vizual amintit

respiratie rapida, superficiala

puls usor

voce mai ridicata

vorbire rapida

Auditiv:          

atingerea urechii                               

mainile se deplaseaza inainte si inapoi

respiratie egala            auditiv contruit          auditiv amintit

acelasi ritm/ ton al vocii

transpira mai mult

Kinestezic, senzatii:

mainile se afla sub linia centurii

greutatea pe piciorul drept

degetele de la maini sau picioare se misca

se sprijina pe partea dreapta

ochii/ capul spre dreapta jos

transpira                       kinestezic                    dialog interior

respiratie profunda linistita

voce joasa; vorbeste rar si moale

culoare uniforma a fetei                                 Dialog interior:

obrajii sunt relaxati      - mana se misca sub nivelul centurii

- greutatea pe piciorul stang

- degetele de la maini sau picioare se misca

- voce puternica, comenzi dese

- ochii privesc stanga jos

Definitia submodalitatilor

Submodalitatile sunt unul dintre aporturile fundamental noi in cadrul comunicarii si psihoterapiei:

Ele ne permit sa intelegem clar procese interioare specifice iar derularea conversatiilor si procesele de transformare pot fi astfel urmarite pas cu pas.

Mai departe submodalitatile permit sa conducem discutii fara continut pentru a obtine transformari.

Cu ajutorul submodalitatilor sentimentele pot fi intensificate sau slabite. Ele determina intensitatea perceptiilor noastre senzoriale. Starea noastra interioara depinde foarte mult de calitatea imaginilor interioare daca de ex. sunt intunecate si alb/ negru sau colorate si luminoase; la fel de semnificativ este felul in care este spus ceva, cu ce ton al vocii, cat de tare etc. Nu cuvintele in sine sunt decisive ci felul in care sunt spuse ele.

Dezvoltarea istorica a submodalitatilor

Pe vremea cand NLP-ul se afla inca la inceputurile dezvoltarii sale se credea ca diferenta dintre starea actuala (SA, problema) si starea dorita (SD, obiectiv) consta in faptul ca unul din canalele senzoriale lipseste. De exemplu canalul vizual exista in SD si lipseste in SA. Cateodata insa se intampla sa fie prezente aceleasi canale in SA si SD dar persoana implicata sa experimenteze totusi diferente semnificative. Prin chestionare exacta a inceput sa se puna un accest deosebit pe submodalitati.

Lista submodalitatilor

Vizual

numarul imaginilor

localizarea in spatiu

distanta

cadrul/ panorama

miscare (ritm/ viteza)

forma (rotund/ dreptunghiular etc.)

marimea relativ la marimea naturala

clar/ sters

disociat / asociat (se vede sau "este" in imagine)

luminos/ intunecat

contrast prim plan/ fundal

color/ alb-negru

Auditiv

numarul surselor de sunete/ tonuri

distanta si localizarea in incapere

muzica/ zgomot/ voce (a cui?)

stereo/ mono

viteza, ritm

clar/ neclar

nuanta tonului - mai ridicat/ mai jos

intensitatea sunetului - mai tare/ mai incet

verbe modale am voie, trebuie

Kinestezic

loc (unde in corp?)

linistit/ miscare (de unde, incotro?)

presiune

durata

intensitate

temperatura

umiditate

ritm