Psihologie
Nasul si caracterulNasul si caracterul Pentru analiza nasului prin care sa stabilim elemente caracteriale si comportamentale dispunem de doua criterii de interpretare: conceptia embriogenetica elaborata de Martiny si criteriul morfo-anatomic (analiza dupa conformatia anatomica). Conceptia embriogenetica considera diversitatea tipologica a formelor de nas datorita influentelor "impulsului" formativ al cordoblastului anterior, din perioada embrio-fetala de diferentiere a fetei (una din perioadele dezvoltarii ontogenetice a individului). Dupa Martiny, fenotipic, se diferentiaza patru somatotipuri de nas: edo-ento-mezo si cordo-blastice si patru mixotipuri (tipuri asociate): ecto-ento, ento-mezo, mezo-cordo si cordo-ectoblastice. Somatotipurile si mixotipurile de nas au forma care le confera semnificative trasaturi caracteriale dominante. Noi considerm ca cele doua criterii pot fi asociate, fara a consemna diferentieri caracterologice daca analiza s-ar face strict individualizat: embriologic si/sau anatomic. In esenta conformatia anatomica este expresia mecanismelor si factorilor implicati in diferentierea viscerocraniului.
e e g h Fig. 10 - Diferite tipuri de nas a) - Nas mare de tip ecto-entoblastic (fig. a) Este un nas drept, subtire de tip leptorhin, alungit. Valoarea medie a distantei de la nazion pana la varful nasului este de 5,4 cm. Acest tip de nas exprima urmatoarele trasaturi de cerecter: temperament original, indraznet, fara predilectii practice si aplicative, foarte logici, hipersensibili, orgoliosi, mult umor, greu adaptabili, indolenti, pasivi, lenti si paranervosi.
Datele atesta ca aproximativ 80% dintre oamenii celebrii au nasul drept, de dimensiune mare (ca tipologie etalon - nas de grec). b) - Nas mare, acvilin (convex) de tip cordo-ectoblastic Acest tip de nas il gasim la persoanele cu fruntea dreapta si inalta. Este nasul usor curbat (convex), foarte subtire (hiperleptorhin). Se considera un nas de vultur. Exprima: idealism utopic, planuri imaginare, idei controversate, predilectii artistice, predilectii catre abstract,, radios, emotivitate puternica. Multa originalitate si excentritate. Nu respecta legile si nu accepta sa fie controlat. Este irascibil (fig. 10, b). c) - Nas acvilin (convex) de tip coroloblastic (fig. 10, c). Prezinta o usoara depresiune la baza nasului (nazion). Este un nas carnos si orientat in josul fetei. Este nasul tip "cioc de vultur". Este tipul autoritar, sigur de sine, pasiune, indraznet, indiferent fata de cei din jur, vointa puternica, slab organizator, introvertit, decizii clare, comportamental, paranoia. d) - Nas fin, ascutit, subtire, scurt, de tip mezo-cordoblastic (fig. 10, f). Denota nervozitate, impulsivitate, mereu agitat, persoana dezordonata. Capricioasa, un autocontrol puternic asupra pasiunilor. Ambitie exagerata, ironie, curiozitate intelectuala dominanta, foarte putin combativ. e) - Nas proeminent usor convex si cu depresiune usoara la nazion de tip mezoblastic (fig. 10, b). Nasul cu varf carnos (rotund). Sunt activi, au simtul miscarilor si actiunilor. Sunt senzuali, usor adaptabili, iubesc confortul si bunastarea. Uneori reactioneaza agresiv (chiar deviant), inconstant mental. f) - Nas foarte coroiat si infundat la naziom de tip ectoblastic (fig. 10, e). Foarte orgoliosi, vanitosi, vointa puternica, hipersensibili, usor vulnerabili, introvertiti, traiesc izolati, predispozitie spre schizotimie de aparare. g) - Nasul carn de tip entoblast (fig. 10, g). Persoane slabe psiho-neurologic, "astenici", spontani, aparent tenace, sedentare, calme, reactii psiho-motorii slabe, incapacitate de concentrare, visatori, hipoexcitabili, aviditate excesiva, usor adaptabili. Reactioneaza cu calm si mult rationament (cu sange rece). h) - Nas exagerat de carn de tip ento-mezoblastic (fig. 10, h). Varful nasului face un unghi de cca 900 fata de baza nasului (nazion). Indica: impulsivitate, naivitate, idei puerile, atitudine grava, severa, lipsit de vivacitate neuro-senzoriala. Este materialist si o forta inductoare, avid de putere si acaparare materiala. Bun practician.
Fig. 11 Norma laterala (repere)
|