Momentul Ernst Meumann

Momentul Ernst Meumann

Din nevoi firesti, pedagogia a fost obligata sa elaboreze o psihologie sau cel putin sa si-o imagineze pentru a putea sa lucreze cu copiii. In fond, Johann Friedrich Herbart nu face altceva decat sa contureze o astfel de psihologie pe care isi construieste propria lui conceptie educativa si, de unde puteau veni elementele constructiei daca nu din filosofie si din observatie? Succesul contributiei lui E.Meumann (1862-1915) se datoreaza insa nu numai acestor surse, ci si unei a treia, cea experimentala, pe care el o promoveaza cu rigoare, depasind mult, in aceasta privinta, pe Herbart. Pe linia lui Herbart, Meumann incearca si el sa extraga" informatii specifice pentru elaborarea unei conceptii psihologice de uz didactic, dar, in vremea lui, in afara observatiei si filosofiei, experimentul devenise un fel de religie stiintifica", ce se impunea treptat in toate domeniile. Meumann trage concluziile necesare in ceea ce priveste pedagogia. In alte domenii, inclusiv in psihologie, acestea fusesera trase mai de mult, primul laborator de psihologie condus de Wundt aparuse in 1879. Meumann va intemeia, in 1905, impreuna cu Wilhelm August Lay, o revista speciala destinata preocuparilor experimentale, care se va numi Pedagogie experimentala" (Die experimentelle Pedagogik). In jurul ei se vor grupa nume celebre ca cele ale lui H.H. Gogard, C.H. Judd etc.

Ernst Meumann devine astfel intemeietorul pedagogiei experimentale, dar problemele abordate tin mai ales de pedagogia psihologica. Dintre adeptii pedagogiei experimentale s-au remarcat Alfred Binet (Franta), care l-a avut colaborator apropiat pe romanul Nicolae Vaschide; Wilhelm August Lay si Ernst Meumann (Germania), Stanley Hall (S.U.A.).

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

prelucrarii si lamuririi imprejurarilor in care s-a comis fapte, a identifica faptuitorii si in

functie de adevar (7)":

A. strangerea probelor

B. tensionat emotional

C. pentru stabilirea vinovatiei

D. sistematic si organizat stiintific

E. reprezentantul organului de stat

F. persoana banuita

G. descoperirii adevarului

H. culegerii de date si informatii

I. a stabili apararile

J. a stabili raspunsurile

K. fapta infractionala

1 1-A, 2-D, 3-B, 4-C, 5-H, 6-K, 7-J

2 1-B, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-J

3 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-I

20) Care dintre caracteristicile interogatoriului este definita prin aceea ca: "Anchetatorul este

motivat de standardele sale profesionale, aflarea adevarului cu privire la faptuitor si fapta,

pe cand infractorul este motivat de diminuarea responsabilitatii sale in cauza":

1 tensiunea comportamentului expresiv

2 demersul contradictoriu

3 intimitatea, stresul si riscul

4 opozabilitatea intereselor

5 inegalitatea statului

21) Care dintre planurile situationale este caracterizat de faptul ca "datele despre comiterea

infractiunii, probelor materiale si informationale sunt cunoscute numai de anchetator":

1 planul situational ascuns

2 planul situational necunoscut

3 planul situational orb

4 planul situational deschis

22) In care dintre strategiile de interogare se identifica mai intai "veriga slaba"?

1 interogatoriul pentru verificarea alibiului

2 interogatoriul prin tactica complexului de vinovatie

3 interogarea unui participant despre activitatea celorlalti

23) Carei categorii de infractori se recomanda a li se administra probele in mod gradual, ca

strategie de interogare?

1 infractori recidivisti

2 infractori ocazionali

3 infractori primari

24) Cum se numeste strategia de interogare in care "procedeul este ofensiv si consta in

ascultarea aceluiasi invinuit de catre doi sau mai multi anchetatori care s-au pregatit special

pentru aceasta":

1 interogatoriul detaliat

2 interogatoriul incrucisat

3 intereogatoriul sistematic

25) In ce situatie infractorul realizeaza "un construct mintal cognitiv-demonstrativ partial

acoperit faptic prin care cauta: in timp - sa ramana cat mai aproape de timpul comiterii; in

spatiu - cat mai departe de locul comiterii, unde isi face simtita prezenta":

1 in situatia cand este dat in urmarire generala

2 in situatia cand i s-a impus interdictia de a parasi o localitate

3 in situatia cand isi fabrica un alibi

26) Carei strategii de interogare ii sunt caracteristice:

· asociatiile de idei

· lapsusurile

· actele simptomatice

· uitarea de cuvinte si nume proprii

1 interogatoriul detaliat

2 interogatoriul prin tehnica complexului de vinovatie

3 interogatoriul incrucisat

4 interogatoriul psihanalitic

5 interogatoriul repetat

27) Care sunt conditiile de respectat in cazul recunoasterilor de persoane din grup (de catre

martor)?

A. grupul sa fie format din barbati si femei

B. grupul sa nu fie mai mare de sapte persoane

C. persoanele din grup sa reprezinte semnalmente si vestimentatie asemanatoare si

varste apropiate

D. persoanele din grup sa participe voluntar la formarea grupului

E. persoana de recunoscut sa isi aleaga singura locul in cadrul grupului

F. persoana care face recunoasterea, sa fie de acelasi sex cu persoana care trebuie

recunoscuta

G. persoana care face recunoasterea, sa il identifice pe cel recunoscut prin "punerea

mainii pe acesta"

H. activitatile procedurale de recunoastere (respectiv procesul-verbal), sa fie semnat

de martorii asistenti

1 A+B+C+D

2 C+E+G+H

3 A+B+G+H

28) Care dintre tipurile de anchetatori se caracterizeaza prin: "atitudine rigida, grava, cu accent

de solemnitate, impunandu-si la modul imperativ vointa de interlocutor":

1 anchetatorul cabotin

2 anchetatorul amabil

3 anchetatorul tertiar

4 anchetatorul autoritar

5 anchetatorul temperat

29) Care este denumirea realitatii psihologice pe identificarea careia se bazeaza detectia

comportamentului simulat, si definita ca fiind: "realitate a constiintei infractorului, filmul

netrucat si netrucabil al derularii infractiunii, autoimplementat secventa cu secventa, in

memoria infractorului":

1 temperament

2 memorie latenta

3 matrice infractionala

4 matrice morala

5 matrice psihanalitica

30) Fundamentarea stiintifica a utilizarii tehnicii polygraph (detectorul de minciuni) se bazeaza

pe doua principale realitati. Selectionati-le din variantele oferite:

A. rationarea excesiva si interorizarea starii de nevinovatie (ca sentiment)

B. minciuna spusa constient, pe langa efortul mintal pe care-l necesita, produce si o

anumita stare de tensiune emotionala (teama de a fi descoperit)

C. activitatea psihica este comutata asupra constientizarii pericolului

D. producerea tensiunii emotionale isi are originea in declansarile involuntare ale

sistemului neurovegetativ (care nu pot fi supuse autocontrolului), concomitent

constientizarii pericolului si trezirea prin aceasta a instinctului de autoconservare

1 A+B+C

2 B+D

3 A+D

31) Indicati parametrii psiho-fiziologici monitorizati in diagramele polygraph:

A. miscarile musculare

B. secretia de saliva

C. secretia sudoripara

D. temperatura pielii

E. modificari puls - T.A.

F. reactia electrodermica

G. modificarile lumenului pupilar

H. reactia respiratorie

1 A+E+F+H

2 A+B+E+H

3 B+E+G+H

4 B+E+F+H

32) Mentionati care este conditia obligatorie (sub amendamentul invalidarii juridice), in

efectuarea examinarilor polygraph:

1 subiectul sa fi implinit varsta de 16 ani

2 subiectul sa fi comis infractiuni cu violenta

3 subiectul sa-si fi declarat consimtamantul scris la examinare

33) Care sunt categoriile de persoane exceptate de la testarile polygraph:

A. femeile gravide

B. bolnavii psihic

C. suferinzii cardiaci

D. suferinzii pulmonari

E. persoanele anchetate excesiv

F. minorii

G. alcoolicii cronici

H. persoanele care nu-si exprima acordul (consimtamantul scris)

I. persoanele de varsta inaintata

J. orice alte persoane care din varii motive (ramane la aprecierea expertului

psiholog), pot ingreuna acuratetea concluziilor

1 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J

2 B+C+D+E+H+I+J

3 A+B+C+G+H+I+J

34) Alegeti variantele corecte (dupa practica criminalisticii romane in materie), cu privire la

statutul legal si forta probanta a concluziilor expertizelor polygraph:

A. are forta probanta fiind prevazuta de lege

B. nu este interzisa expres de lege

C. are valoarea unor indicii orientativi, utilizati in cadrul urmaririi penale si a

primelor cercetari

D. are forta probanta in contextul coroborarii cu alte probe

E. este interzisa de lege

1 B+C

2 A+E

3 C+D

35) Selectionati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intrebarile puse inculpatului in

cadrul interogatoriului (anchetei), specific cercetarii judecatoresti:

A. sa nu fie obositoare si lungi

B. sa nu fie adresate repede

C. sa fie clare si precise

D. sa fie formulate la nivelul de intelegere a celui interogat

E. sa fie adresate in limbajul juridic

F. sa nu sugereze raspunsul

G. sa nu-l puna in incurcatura pe invinuit

H. sa-l oblige pe invinuit sa relateze si sa nu determine raspunsuri doar de "DA" si

"NU"

1 C+D+F+G+H

2 A+B+C+G+H

3 A+C+D+F

36) Selectionati componentele emotiv-afective ale personalitatii judecatorului, apte sa provoace

disfunctii de evaluare in cauza:

A. gandirea analitica

B. memoria latenta

C. simpatia fata de invinuit

D. intuitia

E. prejudecatile

F. antipatia fata de invinuit

1 A+C

2 A+D

3 C+F

37) Selectionati principalele caracteristici ale memoriei judecatorului:

A. memoria cifrelor

B. memoria latenta

C. memoria de lunga durata

D. memoria vizuala

E. memoria de scurta durata

1 A+B

2 C+E

3 C+D+E

38) Selectionati principalele caracteristici ale gandirii judecatorului:

A. intindere

B. rapiditate

C. claritate

D. profunzime

E. creativitate

F. rigoare

G. reflexie critica

1 C+D+F+G

2 A+B+C+D

3 A+B+F+G

39) Cum se numeste "capacitatea judecatorului de a intui si intelege motivele, starile afective,

rolul real sau fictiv, reactiile si atitudinile justitiarilor":

1 capacitate senzorio-perceptiva

2 integritate cognitiva

3 empatie

40) Care institutie de drept intalnita pe terenul judecatii se fundamenteaza pe "forta convingerii

intime, existenta unei coloane vertebrale profesionale si de constiinta, simtul etic si juridic

al judecatorului"?

1 rechizitoriul

2 sentinta

3 opinia separata

4 referatul de terminare a urmaririi penale

41) Care sunt componentele algoritmului formarii convingerii intime a judecatorului?

A. trairea psihica de nezdruncinat (parerea ferma)

B. echivalenta starii de fapt cu cea de drept

C. echilibrul mental afectiv sufletesc al judecatorului

D. gandirea reflexiva

E. logica simbolica

F.

In paginile revistei intemeiate de el vom intalni adesea teme, precum: "Contributie experimentala la studiul aptitudinilor intelectuale", "Contributii la cunoasterea fizica si psihica a copilului de 6 ani, la intrarea sa in scoala primara" etc. Cand face cercetari experimentale, Meumann respecta regulile cunoscute: tema bine conturata, acoperire totala a factorilor implicati, concluzii limitate, dar ferme. Una din lucrarile sale va fi intitulata "Economia si tehnica memoriei", alta "Studii de pedagogie experimentala". Cercetarile lui vor avea in vedere memoria si mai ales atentia.