PSIHANALIZA - principiul Nirvana

PSIHANALIZA - Principiul Nirvana

Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero, sau macar de a reduce cat mai mult posibil, orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna (B. Low, S. Freud).

Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane, aneantizarea individualitatii, o stare de liniste si fericire interioara perfecta, totala. Principiul Nirvanei este tendinta de reducere, de constanta, de supri­mare a tensiunilor produse de orice excitatie interna. Acest punct de vedere creeaza o stare de ambiguitate, de echivalenta intre "principiul constantei' si "principiul Nirvana'.

Dupa S. Freud, principiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte, motiv pentru care acest principiu se diferentiaza de constanta sau de homeostazie (J. Laplanche si J. B. Pontalis). Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare.

. Termenul "Nirvana', raspandit in Occident de Schopenhauer, este preluat din religia budista, unde desemneaza "stingerea' dorintei umane, aneantizarea individualitatii, care se topeste in sufletul colectiv, o stare de liniste si de fericire perfecta.

In Dincolo de principiul placerii (1920), Freud, reluand expresia propusa de psihanalista engleza Barbara Low, defineste principiul Nirvana ca "tendinta la reducerea, la constanta, la suprimarea tensiunii produse de excitatia interna'. Aceasta formulare este identica cu aceea pe care Freud o da in acelasi text principiului constantei si contine deci ambiguitatea de a considera ca echivalente tendinta de a mentine constant un anume nivel si tendinta de a reduce la zero orice excitatie

c). Rid cu aspectul litera T "normala" (fig. 5, c).

Acest tip de rid, prezent intre sprancene si baza nasului (naziom), exprima inteligenta nativa, mult dinamism, logica profunda, rapiditate in gandire.

O asemenea persoana are capacitatea de a anticipa evenimentele.

d). Doua riduri simetrice verticale (fig. 5, d).

Cand sunt date de muschiul sprancenos exprima: atentie marita, concentrare maxima.

Cand cele doua riduri, intersprancenoase, dispuse in paralel pe verticala exprima:

Daca spatiul de separare este pana la 1 cm, exprima o natura extravaganta, persoana dezinteresata de ambiental, indiferenta in relatiile cu grupul de colaboratori sau cu membrii familiei, fata de ambiental. Persoana cu idei originale, excentrica, aventuriera;

- cand spatiul de separare depaseste 1 cm, este o persoana lipsita de concentrare, cu idei neclare, confuze. Este distrata, neatenta in discutii. Este o persoana melancolica, pesimista, foarte sensibila.

e). Un singur rid intersprancenar (fig. 5, e).

Exprima: lipsa de personalitate, este docil, tendinta de a se complace subordonat (supus). Accepta si respecta fara rezerve legea, autoritatea. Este metodic, melancolic, idealist.

2. Riduri prezente pe frunte.

Fruntea este o zona a fetei unde pot fi observate riduri. Pentru interpretarea caracteorologica se folosesc doua criterii de analiza:

a)     - in raport de topografia frontala;

b)     - dupa dimensiune si traseu.

a). In raport de topografia frontala

- Riduri orizontale in partea superioara a fruntii (fig.5, f).

Prezenta ridurilor in zona frontal superioara exprima:

pesimism, melancolie, persoana excesiv de critica. Exprima dispret total fata de persoanele cu inconsecventa in gandire, in logica ideilor. Este persoana cu spirit clar, cu idei categorice si vointa excesiv de puternica.

- Riduri orizontale, apropiate, in mijlocul fruntii (fig. 5,   g)

Exprima fizionomic anxietate (neliniste, incordare, cu palpitatii puternice), o permanenta preocupare comportamentala in relatiile cu semenii. Cind starea de anxietate este puternica si prelungita trece spre un proces de culpabilitate. Manifesta inconsecventa si dificultate de concentrare. Are o inteligenta medie. Sunt persoanele "distrate", neatente.

- Riduri in partea inferioara a fruntii (fig. 5, h)

Totodata, nu este lipsit de importanta sa notam ca Freud introduce termenul Nirvana, cu rezonanta lui filozofica, intr-un text in care merge foarte departe pe firul speculatiei; in Nirvana hindusa sau schopenhaueriana, Freud gaseste un corespondent pentru notiunea de pulsiune de moarte. Aceasta corespondenta este subliniata in Problema economica a masochismului (1924): "Principiul Nirvana exprima tendinta pulsiunii de moarte'. In acest sens, "principiul Nirvana' desemneaza altceva decat o lege a constantei sau de homeostazie: tendinta radi­cala de a reduce excitatia la zero, asa cum Freud o enuntase deja sub numele de "principiul inertiei".

Pe de alta parte, termenul Nirvana sugereaza o legatura profunda intre placere si aneantizare, legatura care ramane problematica pentru Freud.