Mediul social si integrarea sociala

MEDIUL SOCIAL SI INTEGRAREA SOCIALA

Sub influenta rigorilor si a regulilor vietii scolare, a cerintelor acesteia, se produce o schimbare de fond a intregii activitati psihice, are loc investirea gandirii copilului de la contemplarea si intelegerea intuitiva a fenomenului, a cazului, la logica regulii "a legii pe care o exprima cazul, fenomenul si operarea in aceasta conceptie, fapt ce reprezinta o adevarata revolutie in actul de cunoastere, o schimbare de structura a intelegerii.

O deosebita importanta o are dezvoltarea interrelatiilor sociale si a caracteristicilor acestora si rezonantele in structura personalitatii a noii experiente- inclusiv a celei sociale- pe care o traverseaza dezvoltarea psihica.

Interrelatiile sociale poarta amprenta vietii sociale in ansamblul ei si a vietii scolare si familiale din mediul nostru de cultura. Exista elemente universale in aceste aspecte, elemente implicate in umanizarea conduitelor- in conformizarea lor la cerintele general si particulare create prin prezenta si influenta scolii asupra copilului, dar exista si mai numeroase caracteristici particularizate specifice, legate de interrelatiile familiale, scolare si colegiale ale copilului.

Locul familiei si al relatiilor din familie, al atmosferei si regulilor, stilului si caracteristicilor familiei capata o noua pregnanta.

Scoala creeaza copilului conditii directe si indirecte de a intui existenta altor tipuri de familie decat a sa, si de a face comparatii.

Atitudinea calda din relatiile cu parintii si dintre ei este in general de efecte pozitive. Parintii afectuosi si calzi pot fi de control lejer sau activ intens.

Daca in copilaria timpurie parintii sunt restrictivi, calzi si atenti fata de autonomia copiilor, iar in perioada scolara mica raman calzi si atenti- control activ, adeseori copiii devin ordonati si pretentiosi in conduitele cu colegii lor.

Parintii ostili, cu autoritate- rejectivi creeaza la copii deseori conformism usor agresiv ce nu poate fi exprimat.

Parintii ostili, neglijenti- in controlul conduitei copiilor- maximizeaza activitatea- duritatea, neglijenta, impulsivitatea. Daca astfel de parinti au accese de disciplinare a copiilor, provoaca stari si conduite dezordonate. Aici se intalneste mai deseori delincventa juvenila.

In perioada scolara mica se contureaza atitudinea fata de parinti- stilul evaluarii acestora. In general copiii sunt mai severi fata de mama si mai critici. Au fata de ea o imagine ideala mai putin clara. Fata de tatal, opiniile si imaginea sunt mai clare.

Relatiile din familie au efecte si in ceea ce priveste formarea constiintei de sine a copilului- de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul si acele fonduri de trairi subiective ce se denumesc prin termeni de fericire si nefericire.

Conceptia despre sine se formeaza odata cu intrarea copilului in scoala, prin modul in care copiii sunt tratati de invatator si colegii lor. Copiii cu estimatie inalta de sine au tendinta de a considera esecul ca fiind accidental desi ii afecteaza mai mult decat pe cei cu estimatie medie. Cei cu estimatie joasa nu au incredere, nu sunt comprehensivi, nu adera la idei clare, nu vor sa supere pe altii, dar nici sa atraga atentia, chiar daca au preocupari personale deosebite, mai ales pentru dificultatile lor.

Dupa varsta de 8 ani se constientizeaza o diferenta mai mare de evaluare intre cum se percepe micul scolar si cum e vazut de parinti, de cadrele didactice si de ceilalti copii.

In viata scolara mica se formeaza stari afective numeroase legate de activitatile care se desfasoara in spatiul lectiei-emotii si sentimente intelectuale, estetice si artistice si social-politice implicate in identitatea sociala de neam si tara.

Adaptarea morala este si adaptare sociala. Cele mai cunoscute studii asupra dezvoltarii morale apartin lui J. Piaget, care a diferentiat doua tipuri de morala in dezvoltare la copil. O morala in care domina raporturile de constrangere, autoritarismul, obligativitati severe impuse din exterior si o morala a cooperarii in care ansamblul regulilor de convietuire care marea lor majoritate se constituie datorita respectului reciproc si a trairii intense a sentimentului de egalitate, echilibru si interioritate a sentimentelor de datorie, cerinta de cooperare.

Jocul cu bile, cu regulile lui numeroase i-a servit lui J. Piaget ca portret pentru studiul evaluarii conceptiei morale a copiilor intre 6-12 ani. El a surprins atitudinea copiilor fata de pedepse si a detasat ideea pedepsei ispasitoare acordate la circumstanta.

O problema importanta legata de integrarea copilului in viata sociala este cea a adaptarii la dimensiunile economice ale vietii. Dependenta economica a copilului de familie si relativ restransele ocazii ale acestuia de a manui sume de bani in perioada prescolara, creeaza o redusa imagine privind caracteristicile economice si a cunoasterii preturilor si mecanismele care actioneaza si reglementeaza conduitele si relatiile sociale implicate in manuirea banilor. Comportamentele de cumparator se diversifica in perioada scolara mica. Disponibilitatea baneasca a copiilor e in functie de familie- daca familia le aloca sau nu sume mici de bani. Comportamentul de cumparator se diversifica in doua directii mai importante, aceea de cumparator pentru familie si de cumparator pentru sine: de dulciuri, baloane, covrigi si dupa 9 ani, de timbre pentru colectie.

O alta problema legata de integrarea sociala este cea a orientarii scolare si a cunoasterii lumii profesiunilor. Orientarea scolara este o latura importanta a OSP, latura ce exprima preparatia multilaterala a cunostintelor, deprinderilor, aptitudinilor intelectuale si practice, atitudini, spirit de initiativa si harnicie, trasaturi si caracteristici prin care se garanteaza o buna antrenare viitoare in viata profesionala.

Alaturi de aceasta cuprindere larga de obiective exista un aspect mai directionat al ei spre cunoasterea profesiunilor din viata sociala in vederea focalizarii treptate a intereselor spre acele directii de cunoastere si activitati ce sunt mai solicitate social, antrenandu-se maximal si aptitudinile corespunzatoare. Exista un contact latent permanent al copiilor cu persoane ce-si exercita profesiunea, oarecum, in vazul tuturor. Asa sunt profesiile de vanzatori in magazine, casieri, soferi, tractoristi, aviatori, persoane ale ordinii de stat, militari, medici, educatori, functionari, oameni care lucreaza pe santiere. Conduitele acestor profesiuni au fost incorporate inca din jocurile cu rol ale copiilor prescolari. Scolarii acumuleaza mai multe cunostinte cu privire la profesii, interesul lor fiind atras de profesiile temerare -T.V., viata sociala, vizitele la intreprinderi, informatii din corectatul cu copiii ce descriu accidental detalii despre profesiunile parintiilor largesc orizontul cunoasterii profesiunilor.