Istoria psihologiei - grile

ISTORIA PSIHOLOGIEI - GRILE

1. Conceptul de "reflex" a fost prima data definit de :

a)     R.Bacon

b)     I.P.Pavlov

c)      R.Descartes

d)     I.M.Bechterev

e)     B.F.Skinner

R : c, p.66

2. Cine a operat pentru prima data distinctia "suflet-spirit"?

a) Socrate

b) Platon

c) Thoma d'Aquino

d) Aristotel

R: d, p. 46

3 In "Despre vietile si doctrinele filosofilor", Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol lui :

a)     Thales din Milet

b)     Socrate

c)      Platon

d)     Epicur

e)     Aristotel

R: d), p. 46

3. Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :

a)     1879

b)     1267

c)      1524

d)     1732

R: c ,d), p. 17

4. Care este contingenta corecta:

a)     Platon: "Elanul creativ este o inzestrare divina a omului"

b)     Socrate: "Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea"

c)      Aristotel: "Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi - vedere"

d)     Roger Bacon (1210 - 1294): patru "idoli", deformari generatoare de erori.

R: a), b), c), p. 38, 33, 40

5. Teoria afectelor la Spinoza este de factura :

a)     Empirista

b)     Naturalista

c)      Intuitiva

d)     Rationalista

e)     Metafizica

R: d, p.72

6. Definirea psihicului ca "dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei", a fost data de :

a)     I.M.Secenov

b)     Iluminismul francez

c)      I.P.Pavlov

d)     J.Piaget

R : b, p.73

7. In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un idealism obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect - Obiect numita:

a) Dao

b) Atman

c) Brahman

R: b), p. 22

8. Distinctia "constiinta obiectului" si "constiinta de sine" a fost o problema epistemologica formulata pentru prima data la:

a)     Freud

b)     Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)

c)      In "Rationamente critice", de Van-Ciun (17 - 97)

d)     In papirusul egiptean "Memorialul teologiei memfiste" (sf.mileniului IV)

e)     Sofistii greci

R: b), p. 25

9. Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia - insatisfactia si pasiunea, Spinoza identifica si o baza generica a lor, "puterea sufleteasca", constand in

a) fermitate

b) generozitate

c) prezenta de spirit

d) sobrietate

R: a), b), p. 72

10. Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a omului cu responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si in Psihologia actuala?

a)     Thomas d'Aquino

b)     Augustinus

c)      R.Bacon

d)     R.Descartes

e)     Enciclopedistii francezi

R: a), p. 58

11. In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:

a)     inima

b)     creierul

c)      epifiza

d)     sistemul reflex

R: c), p.65

12. Opera lui Aristotel "De anima" este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste functii vitale:

a) nutritiva

b) senzitiva

c) rationala.

R: a), b), c), p. 39

13. Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:

a)     Accentul pe metoda introspectiva

b)     Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale

c)      Metoda experimentala si formularea legilor generale

d)     Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcatuirii si functionarii sistemelor complexe

e)     Invingerea "deformarilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)

R: c), d), e), p. 18, 16, 60

14. Celebrul tratat al lui Descartes "Discurs despre metoda" reprezinta o impotrivire fata de cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei acestui remarcabil tratat este:

a)     1629

b)     1637

c)      1632

d)     1641

R: b), p. 63

15. Ideea de "om natural", cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:

a)     Descartes

b)     Epicur

c)      Spinoza

d)     Thomas d'Aquino

e)     Francis Bacon

R: c), p. 71

16. Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani (primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat cerebrocentrismul?

a)     Hipocrat

b)     Galen

R: b), p. 50

17. Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze gandirea stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul istoric al teoriilor:

a) Idola tribus;

b) Idola specus;

c) Idola fori;

d) Idola theatri;

R: c), p. 61

18. Sintagma "organism care gandeste" este inlocuita de Thomas d'Aquino (1227 - 1274) cu conceptul:

a) Constiinta de sine

b) Subiectul

c) Adoratia divina

d) Suflet rational

d) Suflet vital

R: b), p. 59

19. In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas d'Aquino (1227 - 1274) si R.Bacon (1210 - 1294);al doilea  intentioneaza sa reformeze stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu "provine", ci se construieste de catre :

a)     organul de simt

b)     intelect

c)      sistemul reflex

d)     intuitia organica

R : a, p.59

20. La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet - corp. Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii spirituale ca vointa?

a) Augustinus

b) Descartes

R: b), p. 57

21. In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon - Aristotel care enunturi sunt corecte?

a)     forta intuitiva a sufletului (Aristotel)

b)     Platon : observatia si experienta

c)      Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului

d)     Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine

e)     Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic

R: c, e, p.47

22. In "De anima", Aristotel defineste discernamantul prin simtire si

a) intuitie

b) gandire

c) intelectul activ

d) spirit

R: b), p. 40

23. Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte a sufletului este considerata "demna" si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la fapte. Este denumita:

a) intelect activ;

b) gandire;

c) entelehie

d) categorizare.

R: a), p. 46

24. La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a dorintelor "naturale" si:

a) necesare

b) superflue

c) fara obiect

d) desarte

e) generatoare de fericire

R: b), c), d), p.54

25. Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:

a) extaz;

b) ruperea blocajelor;

c) existenta plenara;

d comuniunea cu divinul

R: a), b), c), d), p. 56

26. In lucrarea "Marea restaurare", in prima parte referitoare la "Demnitatea si progresele stiintelor", Francis Bacon (1561 - 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si filosofia. Tot aici avea si o "inventica", o suma de procedee pentru crearea de produse noi, originale si valoroase:

a) transferul

b) intuitia;

c) extinderea;

d) inversarea experientei.

R: a), c) d), p. 61

27. "Accentul pe intuitie" ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:

a)     Aristotel

b)     Plotin

c)      Augustinus

d)     Descartes

e)     Fr.Bacon

R: d), p. 67

28. In "Tratat despre pasiuni", R.Descartes defineste sase pasiuni primare:

a) admiratia;

b) dragostea;

c) ura;

d) dorinta

e) bucuria

f) tristetea

Care dintre acestea este "surprinderea" sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu calitati deosebite?

R: a), p. 68

29. Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?

a)     Platon

b)     Thomas d'Aquino

c)      R.Descartes

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

d)     R.Bacon

e)     B.Spinoza

R: c), p. 67

30. In "Etica" lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste

a) pasiune

b) voluptate

c) dorinta

d) satisfactie

e) generozitate

Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.

R: b), p. 71

31. Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,

R: a) Terminologie, b) Obiectul de studiu, c) Scopul gandirii psihologice, d) Metodologie, care au facut un salt in 1879?

p. b), d), p.16-18.

32. Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna

a) Biologic, b) Sociologic, c) Actiune, d) Dezvoltare, e) Functionarea sistemica. Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?

R: c), d), e), p. 13-15

33. Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este cosacrat in doua volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:

a) R. Goclenius;

b) Chr. Wolf

c) E. Condillac

d) J. Cabbanis

R: b), p.19

34. "Istoria Psihologiei" si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil "The Journal of History of the Behavioral Sciences" si asociatia stiintifica "International Society for History of Psychology".

Anii aparitiei acestora au fost, respectiv

a) 1928

b) 1970

c) 1964

d) 1969

R: c), d), p.20

35. Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat, amintim de "Upanisade", elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.; intr-una dintre acestea, "Vedanta", se vorbeste de

a) constiinta cosmica ("baza a lumii"),

b)Brahman,

c) Atman.

Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?

R: c), p.22

36. Filosoful chinez Confucius (551 - 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului innascut - dobandit; primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii acestui fond al unitatii cu ordinea divina?

a) imprejurarile de viata,

b) vieta interioara nedesavarsita,

c) lipsa disciplinei morale

d) impulsurile senzoriale.

R: a), c), p.23.

37. In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor organelor de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de contact Subiect - Obiect:

a) senzorialitate;

b) contemplare;

c) asociatie;

d) receptarea verbala

e) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)

R: b), c), e), p.23

38. Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:

a)     conditionarea sufletului

b)     sufletul ca unica realitate divina

c)      cheia universului

d)     antropologie impregnata de cult

e)     suflet universal

R: b, c, d, p.25-26

39. Psihicul ca "esenta si principiu al vietii" a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca natura, interpretarile au mers de la "materie subtila" la "idee sau forma". Denumiti filosofii celor doua interpretari extreme.

a) Democrit;

b) Epicur

c) Platon

d) Aristotel;

e) Thales

R: a), c), p.27

40. Thales (624 - 547) promotorul scolii "fizicienilor din Milet", ce incerca explicarea lumii printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului, Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:

a) miscare spontana si eterna;

b) unitate cu materia;

c) material;

d) incorporal;

e) numar.

R: a), c), d), p.27

41. O prima viziune monista a relatiei organism - psihic o intalnim la cel care a completat categoriile "necesitate", "legitate" si "ordine" cu categoria "cauzalitate" si a explicat unitatea lumii prin "atomi in miscare continua". Numele acestui filosof care a conceput educatia ca factor de progres pentru om si societate, este:

a)     Aristotel

b)     Pitagora

c)      Socrate

d)     Democrit

R: d, p.30-31

42. Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei, virtutii morale si raportului cu sine a fost:

a) Pitagora

b) Platon

c) Socrate

d) Epicur

R: c), p.33

43. Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:

a)     Aristotel

b)     Parmenide

c)      Platon

d)     Plotin

R: c, p.35

44. Teza centrala a idealismului obiectiv: "ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare". Platon defineste continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la functionarea

a)     memoriei

b)     conceptelor

c)      opiniilor

d)     imaginatiei

e)     credintelor

R: d), p.37

45. Studiind "De anima" si "Parva naturalia", ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei au inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in act), "forma", calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii atribuie trei functii necesare vietii:

a)     orientare in mediu

b)     comunicare

c)      nutritiva

d)     senzitiva

e)     rationala

R: c), d), e), p.39

46. Citatul "Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate" fara insa "a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre" apartine lui:

a)     Socrate

b)     Platon

c)      Protagoras

d)     Aristotel

e)     Democrit

R: d, "Despre cer", 293a, p.42

47. Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste metafore edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; inca una este "batranetea ne vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in"

a) extaz

b) contemplare

c) imbatare

d) senzorialitate

e) imbolnavire

R:c), e), p.44

48. Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

a)     potential psihic de concepere si gandire;

b)     parte a sufletului;

c)      operare in timp;

d)     unitate a doua componente, activa si pasiva;

e)     entitate nemuritoare.

R: a), b), c) d) , p.45 - 46

49. "Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:

a)     poseda cunostinte;

b)     determina pe cel pasiv sa treaca la acte;

c)      face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii;

d)     se confunda cu corpul;

e)     este independent de simtire si nemuritor

R: b), c), e), p.45-46

50. Conceptul "simtului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un al saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?

a)     operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;

b)     operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca Subiect

c)      o simtire deosebita

d)     cugetare rationala

e)     capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare

R: a), b), p.45

51. Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :

a)     sufletul este nemuritor

b)     este o energie universala

c)      o calitate intelectiva

d)     o functie a unui organism

e)     intelectul pasiv este muritor

R : d, e, p.46

52. Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la Hipocrate; interpretarea sa este :

a)     intelectualista

b)     umoralista

c)      neurofiziologica

d)  psihoecologica

R : d, p.49

53. In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?

a)     Aristotel

b)     Hipocrate

c)      Galen

d)     Epicur

R: c), p.50

54. Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.),  scapa omul de temeri relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social, cultura sau gen:

a) gandirea

b) vointa

c) stiinta

d) placerea

e) prietenia

R: c), e), p.52

55. La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face

a)     vazul

b)     mirosul

c)      gustul

d)     pipaitul

e)     senzatia vestibulara

R: c), p.53

56. La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :

a)     persistenta unor senzatii da anticipatia

b)     corectitudinea judecatilor este data de senzatii

c)      combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie

d)     hazardul si necesitatea sunt notiuni generale

e)     opiniile nu pot fi adevarate sau false

R : a, b, c, p.53

57. In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, "organ al corpului", este:

a)     senzatia

b)     ratiunea

c)      opinia

d)     scopul

e)     actiunea

R: d), p.53

58. Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa, bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:

a) superflue

b) desarte

c) naturale

d) fara obiect

e) volitive

R: a) b), c), d), p. 54

59. Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19 ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:

a) veneratie;

b) eliberare de corp;

c) extazul;

d) marturisirea;

e) logica.

R: b), c), p.56.

60. Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca incorporal, spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:

a) asteptarea;

b) veneratia

c) introspectia

d) memoria

e) extazul

R: b), c), d), p.57.

61. Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus

a)     ratiunea

b)     memoria

c)      vointa sau libertatea

d)     credinta

e)     potentialul creativ

R: c), p.57

62. Relatia Organism - Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia "Subiect - Obiect". Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet - spirit. El este:

a) Augustinus;

b) Thomas d'Aquino

c) R. Bacon

d) Avicena

R: b), p.58

63. Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate de ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de erori?

a) R.Bacon

b) Plotin

c) Descartes

d) Fr.Bacon

e) J.Locke

R: d), p.60

64. In "Marea restaurare", Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice: memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?

a) ratiunea;

b) conceptualizarea;

c) memoria;

d) imaginatia;

e) transferul

R: a), b), c), p.61.

65. Fr.Bacon (1561 - 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si, pentru cunoasterea ei, apeleaza la:

a) concept;

b) ratiune;

c) observatie;

d) comunicare

e) experiment.

R: c), e), p.61

66. Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:

a) intuitie;

b) ratiune;

c) scepticism;

d) gandire metodica;

e) matematizare.

R: a), c), d), p.63-64

67. In dualismul cartezian, Subiectul este "substanta spirituala pura". El este intr-o unitate perfecta cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:

a) gandirea

b) imaginatia

c) reflexul

d) ratiunea

R: c), p.66

68. Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea nemijlocita a manifestarilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul apare ca "observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este

a) reflexul;

b) ratiunea;

c) gandirea;

d) intuitia;

e) constiinta de sine.

R: c), p.68

69. La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu

a) gandirea

b) pasiunea

c) intelectul

d) sinele

R: c), p.71

70. In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate; ea poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea necesitatii si prin onorarea poruncilor:

a) divine;

b) intuitiei;

c) afectului;

d) ratiunii.

R: d), p.72

71. Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:

a) socius-ului;

b) energiei;

c) materiei superior organizate;

d) activitatii.

R: c), p.73

72. Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere:                  a) observatia, b) reflectia si c) experienta. Care dintre acestea are functie de control?

R: c), p.74

73. "Orice fapt psihic este o senzatie transformata" - este principala teza a lui Condillac. El respinge atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata la asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:

a) senzatie

b) idee

c) conexiune

d) "prima experienta", acceptata neconditionat de toti

R: d), p.74

74. "Experienta ca unica sursa a cunostintelor" este o teza generala a gandirii lui

a)     R.Bacon

b)     Fr.Bacon

c)      B.Spinoza

d)     J.Locke

e)     D.Hume

R: d), p.78

75.       Genul de asociere prin contiguitate "cauza - efect" este introdus de catre:

a) David Hume

b) J.Locke

c) Aristotel

d) I.P.Pavlov

R: a), p.81

76.       La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si

a) idee;

b) afect primar;

c) scop;

d) valoare;

e) dorinte sau sentimente.

R: e), p.85

77.       Gandind la "ceea ce este mai util si frumos", Herbert Spencer (1820 - 1903) a elaborat o teorie evolutionista; in "Principii de psihologie" defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:

a) senzatii;

b) emotii;

c) senzatia starilor interioare;

d) conexiuni;

R: b), p.86

78.       "Reflexele creierului" a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare ce a definit experienta ca "motor al dezvoltarii psihic" sau "intalnire biologica cu realitatea". Ea apartine lui:

a)     R.Descartes

b)     J.P.Pavlov

c)      I.M.Secenov

d)     B.F.Skinner.

R: c) (1863), p.88

79.       In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se dovedeste a fi:

a)     excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;

b)     explicarea temperamentului;

c)      reflexul conditionat respondent;

d)     reflexul de orientare;

e)     mecanismul nevrozelor.

R: d), p.91

80.       V.M.Bechterev (1857 - 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui J.P.Pavlov are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex conditionat

a) salivar

b) respondent

c) motric

d) operant sau instrumental

e) de orientare

R: c), p.92

81.       Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 - 1949) este legea:

a) starii de pregatire

b) efectului

c) exercitiului

d) intaririi

e) asocierii

R: b), p.94

82.       In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:

a) recompensa;

b) pedeapsa;

c) instinctul

d) asociatia

R: a), b), p.94

83.       Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament

a) intarit

b) adaptativ

c) operant

d) instinctiv

alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.

R: c), p.98

84.       B.F.Skinner, psihologul care a creat  un "spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru un cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat (respondent), ci cel

a) intarit

b) adaptativ

c) operant

d) emis

e) instinctiv

R: d), p.100

85.       S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 - 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza a psihicului, stimul - raspuns, cu "problema - rezolvare"; Subiectul s-a transformat, din sistem reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?

a) exercitiului

b) starii de pregatire

c) gradientului motivational

d) efectului

R: d), p.93

86.       Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:

a) legea motivatiei

b) legea intaririi

c) legea exercitiului

d) legea starii de pregatire

R: c),d), p.94

87.       Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot catolic, asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie conceptul de "act", demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt elementele unui act?

a) motivatie;

b) scop;

c) mod de actiune;

d) continut;

e) orientare valorica

R: c), d), p.103

88.       In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o "stiinta a experientei", ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui W.Wundt avea ca obiective:

a) analiza comportamentului

b) analiza proceselor constiente ca elemente;

c) relevarea conexiunilor acestor elemente;

d) determinarea mecanismelor fiziologice

e) analiza produselor activitatii.

R: b), c), d), p.104

89.       Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 - 1910), cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale functionalismului?

a) Elemente continute?

b) Ce?

c) Cum?

d) De ce?

e) Ce conexiuni?

R: b), c), d), p.109

90.       Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme "tranzitive" si "stabile". Functia majora a constiintei este:

a) orientare

b) integritate

c) eficienta

d) supravietuire, cand problemele sunt noi

R: d), p.111

91.       Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:

a) comportamentului;

b) adaptarii;

c) constientizarii

d) supravietuirii

R: c), p.111

92.       Psihologul ce a continuat pe J.Locke in "despresurarea" educatiei punitive a fost americanul J.Dewey. promoveaza "educatia progresiva": educatia este viata, a invata inseamna "a face"; invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:

a) socius;

b) practica;

c) viitor;

d) elev;

e) didactica.

R: d), p.117

93.       Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:

• strict determinism;
• comportamentul se defineste muscular si glandular;
• toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii;
• constiinta nu poate fi studiata stiintific;
• cum se selecteaza datele:

a) instinctiv;

b) afectiv;

c) reflex;

d) invatarea si ereditatea

R: d), p.117

94.       Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara

a)     gandire

b)     reglaj social

c)      starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia, gratitudinea)

d)     comunicare

R: c), p.120

95.       Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:

a)     M.Wertheimer

b)     K.Duncker

c)      K.Lewin

d)     K.Koffka

R: b), p.131

96.       Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?

a)     proximitate

b)     similaritate

c)      directie

d)     set-ul obiectiv

e)     organizarea campului

R: e), p.129-130

97.       Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune "principiului realitatii"?

a)     Id

b)     Ego

c)      Superego

R: b), p.143

98.       Dintre postulatele psihanalizei, a) determinism cert; b) inconstientul - determinat; c) "dinamica" - instrumenteaza comportamentul; d) istoria organismului - factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai consistente critici?

R: b), d), p. 143

99.       Vectorii dezvoltarii personalitatii la C.Rogers: a) actualizare, b) autoevaluare,  c) consideratia pozitiva neconditionata care apare ca o trebuinta distincta in "piramida lui Maslow?

R: a), p.163-164

100.    Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste: a) fenomenologie naiva; b) ponderea nedefinita a inconstientului; c) empirism; d) concepte vagi. Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament?

R: a), b), c), d), p.166

101.    Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?

a)     1893, Ed.Gruber

b)     1925, M.Ralea

c)      1932, C.Radulescu-Motru

d)     1919, Stefanescu-Goanga

R: b), p.169

102.    Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?

a)     1893, Ed.Gruber

b)     1895, N.Vaschide

c)      1956, V.Pavelcu

R: a), p.169

103.    Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :

a)     M.Ralea

b)     C.Radulescu - Motru

c)      Ed Gruber

d)     Simion Barnutiu

e)     Fl.Stefanescu - Goanga

R : c, pag.170

104.    Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de C.Radulescu-Motru in anul :

a)     1893

b)     1906

c)      1919

d)     1925

R : b, p.173

105.    Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul

a)     1965

b)     1956

c)      1919

d)     1928

R: b), p.184

106.    Din ce an incepe sa apara "Revista de Psihologie"?

a)     1919

b)     1924

c)      1956

d)     1955

e)     1975

R: d), p.184

107.    In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?

a)     1956

b)     1975

c)      1982

d)     1990

R: c), p.185

108. In "Elemente de psihofizica" (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului, inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei si

a) asteptare

b) durata

c) marimea fizica a excitantului

d) acomodare

R: c), p.45 - 46

109. In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:

a) introspectia

b) atentia

c) vointa

d) sinteza creatoare

e) experienta

R: b), c) d) , p.106 - 107

110.W.James, ("Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului, redefineste obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza efectiv mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicatii in domeniul:

a) diagnozei psihice

b) industriei

c) raportului Psihologiei cu alte stiinte

d) educatiei

e) Psihofiziologiei

R: e) , p.112 - 113

111. "Fenomenul Zeigarnik", descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al comportamentului: care actiuni se memoreaza mai bine?

a) motivate

b) dificile

c) morale

d) intrerupte

e) intarite

R: d), p.133

112. Distinctia intre "invatare" si "performanta" este operata de:

a) K.Lewin

b) Ed.C.Tolman

c) W.Köhler

d) Koffka

e) M.Wertheimer

R: b), p.143

113. Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a psihologilor americani:

a) W.Köhler

b) K.Duncker

c) M.Wertheimer

d) K.Lewin

R: a), p.122

114. Corelatul Gestalt-ului este

a) structura

b) camp

c) suma

d) set

R: c), p.124

115. Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de

a) noncontinuitate

b) trebuinta bazala

c) intuitiva

d) spontana

R: a), p.131

116. Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?

a) prin asemanare

b) simultaneitate

c) contrast

d) contiguitate

e) cauzalitate

R: d), p.78

117. Incepand cu John Locke (1632 - 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt interpretate in doua alternative:

a) rationala

b) spontana

c) nativista (idei innascute)

d) empirist (din experienta si senzatie)

R: c), d), p.80

118. "Propria experienta" a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:

a) R.Descartes

b) G.Berkley

c) Th.Hobbes

d) J.Locke

e) D.Hume

R: e), p.81

119. J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de senzatii, cat si de

a) actiuni

b) refletii

c) motivatie

d) personalitate

R: b), p.79

120. Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie si

a) dezvoltare

b) ratiune

c) actiune

d) cunoastere

R: d), p.138

121. Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului,

a) ID

b) EGO

c) SUPEREGO

sunt dominate de principiul placerii.

R: a), p.143

122. Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de

a) invatare

b) situatie

c) fortele pulsionale

d) fortele represive

R: c), d), p.145

123. Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a behaviorismului.

R: A, p.121

124. Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi.

R: F, p.121

125. Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi.

R: A, p.120 - 121

126. Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii senzoriali. Intre acestia este o relatie de

a) izofunctionalitate

b) izomorfism

c) contradictie

d) asociativa

R: a), p.113

127. Fondatorul "behaviorismului" a fost:

a) Descartes

b) A.Compte

c) J.B.Watson

d) B.F.Skinner

e) I.P.Pavlov

R: c), p.119