Aptitudinile unui psiholog criminalist

Aptitudinile unui psiholog criminalist

Pentru prima data termenul de criminalistica a fost folosit in anul 1893, de Hans Gross, judecator de instructie austriac, in lucrarea sa "Indreptarul judecatorului de instructie in sistemul criminalisticii" aparuta la Munchen.

Autorul lasa sa se inteleaga prin acest termen experienta acumulata in timp de catre Politie, in munca de descoperire si identificare a infractorilor. In acea perioada criminalisticii i se mai atribuia si denumirea de "Politie Tehnica" sau "Politie Stiintifica", ca o recunoastere a faptului ca mijloacele si procedeele criminalistice era folosite in principal de catre organele de Politie.

Criminalistica poate fi definita ca stiinta care elaboreaza si foloseste mijloace si metode stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea probelor juridice, efectuarea expertizelor si constatarilor tehnico-stiintifice, in scopul identificarii faptuitorului si administratii probelor necesare aflarii adevarului in procesul judiciar.

Criminalistica are legatura cu toate stiintele juridice, in principal cu dreptul procesual penal, cu dreptul penal, dreptul procesual civil si dreptul civil.

Din randul stiintelor sociale, criminalistica are legatura cu: psihologia, psihiatria, criminologia si logica. Criminalistica identifica cine a comis infractiunea, indicand persoana acesteia, dand posibilitatea criminologilor sa-l studieze in evolutia sa. Criminologia raspunde la intrebarea: "De ce s-a comis crima?" , iar criminalistica raspunde la intrebarea: "Cine a comis infractiunea?".

Sarcinile principale:

-intocneste expertize si constatari tehnico-stiintifice

-analizeaza si proceseaza dovezile la locul faptei si in laborator, purtand echipament de protectie si folosind prafuri si substante chimice

-cauta urme de dovezi cum ar fi amprentele, fire de par, fibre sau urme de pantof folosind sisteme de iluminare alternative cand este necesar

-identifica, clasifica si stocheaza amprente folosind sisteme de clasificare

-analizeaza in detaliu spatii alese de la locul faptei si ridica amprente, aderand la proceduri de pastrate adecvate

-fotografiaza, inmagazineaza si recupereaza si asigura pastrarea in bune conditii si de maxima securitate a dovezilor adunate

-indeplineste functii de consilier tehnic si colaboreaza cu alti oameni ai legii pentru a face schimb de informatii in activitatile de la locul faptei

-analizeaza si apoi prezinta dovezile superiorilor pentru a decide cursul investigatiei.

Mediul fizic de lucru:

-activitatea se desfasoara partial in conditii de mediu controlate, in spatiul unui birou

-munca implica activitati desfasurate afara, expus vremii, la inaltime sau adancime, in locuri stramte sau planuri inclinate si presupune stat in picioare precum si pozitii neuzuale(ghemuit, incovoiat, stand in genunchi, taras)

Mediul socio-organizational

-expertul criminalist lucreaza in echipa, munca lui presupune interactiuni si cu persoane din afara echipei(infractori, victime, martori)

-expertul criminalisti isi indeplineste sarcinile cu exactitate, in caz contrat, consecintele erorilor pot fi grave

Riscuri

-apar datorita contactului cu substante toxice, noxe chimice si chiar germeni patogeni la locurile investigate

-intercatiunile cu infractorii pot reprezenta situatii de risc care pot lua diferite forme.

Deprinderi necesare:

-deprinderi folosite in invatare

-deprinderi de rezolvare a problemelor

-deprinderi de gestionare a resurselor

Cunostinte referitoare la:

-siguranta publica si securitate

-legislatie si guvernare

-functionaresti

-limba romana

-psihologie

-administratie si management

-educatie si instruire

Aptitudinile reprezinta un set de procese cognitive, psihomotorii sau senzoriale necesare pentru a obtine performanta intr-o gama de activitati. Succesul in activitatea respectiva presupune pe langa aptitudini, un set de cunostiinte dobandite printr-o ruta educationala.

a)     Aptutudini cognitive

-abilitatea generala de invatare la nivel maxim de dezvoltare

-aptitudinea verbala la un nivel superior de dezvoltare

-aptitudine numerica la un nivel superior de dezvoltare

-aptitudinea spatiala la un nivel maxim de dezvoltare

-aptitudinea de perceptie a formei la un nivel maixm de dezvoltare

-abilitati functionaresti la un nivel superior de dezvoltare

-rapiditate in reactii la un nivel mediu de dezvoltare

-capacitate decizionala la un nivel superior de dezvoltare

b) Aptitudini psihomotorii

-fermitate brat-mana

-controlul instrumentelor

-dexteritate manuala

-timp de reactie fizica

c) Aptitudini senzoriale

-acuitate auditiva

-acuitate vizuala apropiata

-claritate in vorbire

d) Aptitudini fizice

Analiza: Divortul si protectia sociala a familiilor aflate in divort Referat: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

-rezistenta fizica(lucru in picioare de perioade lungi)

-coordonare trunchi-membre

Cele mai importante caracteristici, altele decat cunostiinte, deprinderi si abilitati sunt: interesele, surse ale satisfactiei profesionale si caracteristicile de persoanlitate.

Interesele

Primele trei tipuri de interese in ordinea relevantiei sunt: investigativ, social, realist

Surse ale satisfactiei prosefionale

Folosirea unor abilitati individuale, munca in echipa, servicii in folosul celorlalti, supervizare, accent pe relatii umane, conditii de munca.

Carcateristici de personalitate

Practicantul unei astfel de ocupatii ar trebuii sa fie o persoana care manifesta si interes soprit pentru ceea ce se afla in afara peroperie persoane. Actiunile ei ar trebuii sa fie caracterizate re responsabilitate si consecventa. Sa aiba capacitatea de montinere a echilibrului emotional in situatii de stres.

Domnul Tudorel Butoi rapunde astfel catorva intrebari legate de meseria de criminalist.

Ce trebuie si ce Nu trebuie sa faca un criminalist la locul faptei?

Sa lase in afara cazului faptei toate problemele sale, sa nu fie dominat de eveniment dar nici sa nu minimalizeze evenimentul si sa-si vada de treabaeste suficient.

Sa lucreze meticulos, fara precipitare.incet in sensul orelor de ceasornic, sa cerceteze cantimetru cu centimetru locul faptei, sa identifice urme, sa le fixeze prin marcare, fotografie si videofilme, sa ridice apoi toate categoriile de urme dupa metodologia specifica, sa le ambaleze, pe pliculete scriind pe fiecare "istoricul" fiecarei urme, sa le ridice si sa le expedieze in conditii lipsite de contaminare catre laborator, acolo sa isi dedice intreaga competenta prelucrarii si analizelor de laborator chimice, fiziochimice, antropologice, fizice, interpretarea mesajelor criptice, analize dactiloscopice, sa faca experimente de laborator, etc.

Ce sa nu faca? Sa nu fie indolent, lenes, sa fie implicat si responsabil, sa nu fie limitat, sa fie inventiv si animat de curiozitatea stiintifica.

Sa nu faca mai mult decat poate metoda si ofera proba, sa stie ca nu este Dumnezeu, ci doar un specialist competent si de buna credinta.

Care este diferenta dinre anchetele criminalistice pe care le vedem in serialele tv si realitate? Cum se realizeaza o ancheta?

Nu pot face speculatii si nici afirmatii documentate, cata vreme neagreand genul, nu am nici cultura filmului si literaturii politiste si nici serialelor TV in materie. Cred totusi ca sucesul acestor productii depinde de imaginatia si documentarea secnaristilor si regizorilor vis-a-vis de spete reale sau daca coopteaza sau nu in echipa lor de productie consilieri de specialitate.

In ce ma priveste, ca psiholog criminalist, cariera parcursa mi-a dat prilejiul sa fiu plasmuit din plin cu seriale unul mai interesant decat altul, in fiecare dimineata sau tarziu in noapte gasim "persoanajele" cu catusele pe maini si fumand anevoie chistoacele de "Carpati". Pacaiau cu sete si ma priveau cu ochii iscoditi. Deschideam cabinetuò, aprindeam focul de avertizare si-mi incepeam treaba, un serial lung de peste 35 de ani, cu o lume pestrita si tenebroasa, talhari, violatori, spargatori, prostituate si proxeneti, o lume urata pe care m-am straduit s-o inteleg si, intr-un exercitiu de exorcizare s-o eliberez. Cateodata am reusit.

Care sunt tehnicile de ancheta (de interogare)?

Interogatiile nu se fac folcloric. Tinerii politisti sunt fascinati de momentul cand se vor afla fata in fata cu persoana suspectata pe care sa o interogheze(asa cum au vazut ei in filme)Fascinatia acestui momet rezida in aceea ca in mentalul politistului exista ideea ca "nimeni nu stie mai bine ca faptuitorul ce si cum s-a intamplat!" Asta chiar asa este dar nu trebuie uitat ca suspectul nu este obligat sa spuna ce? Si cum?sarcina probatiunii revenind organului de urmarie penalaba mai mult, suspectul putand sa se inchida in carapacea tacerii sau dimpotriva sa se apere cu tot arsenalul de care dispune(mijloace legale sau ilegale)-alibi, minciuni, martori falsi, inscrisuri mincinoase etc.

In aceasta situatie mi-am intrebat mereu colaboratorii-Ai citit dosarul?!-Stii ce probe sunt in dosar?-Ai apreciat greutatea fiecarei probe?!-Ai anticipat apararile suspectului?!-Stii cum le vei contracara?!-Stii cum s-a comportat suspectul in alte anchete similare?!-Ii cunosti trecutul infractional?!-Stii ce profil de persoanlitate are?- Ce virtuti?!si multe altele de acest fel-Daca da?-sa incepem!

-Daca nu?-puneti toate astea la punct.repede si calificat

Cam asa se formeaza tinerii politisti!

Ancheta este o meserie dar mai ales o artanu toti politistii sunt si buni anchetatoriIti trebuie pe langa stiinta, aptitudini speciale:

-dragostea de a cunoaste psihologia umana

-intuitie

-empatie

-spirit de observatie

-memorie-logica-inteligenta

-joc actoricesc

-simt de sahist-un special simt al riscului- fler intr-un cuvanr.

Daca nu le ai pe astea poti sa te ceri afara

Tehnicile de ancheta sunt una mai frumoasa decat alta si daca mi-as putea permite le-as dezvalui aici; dar din pacate nu voi putea decat sa le enumar:

-tehnica interogarii incrucisate

-tehnica spargerii(demontarii alibilului)

-tehnica utilizarii de probe

-tehnica inducerii complexului de vinovatie

-tehnica interogatoriului psihanalitic

-tehnica interogarii unui invinuit despre activitatea altor participanti.

De ce nu pot sa o fac? Pentru ca fiecare dintre ele are cate un "declic tactic" care, o data dezvaluit strica "tot farmecul" demersului- glumesc- interogatiile tin de secretul profesional, de arta si stiinta anchetatorilor; peste aceasta zona prefer sa pastrez "consemnul tacerii"

Totusi este pentru prima data cand voi face o exceptie. Din dragoste si respect pentru cititorii dumneavoastra, voi zabovi din perspectiva interogatoriului psihanalitic asupra decriptarii mecanismului sau printr-o analiza la caz: multa multa antentie sa nu scapati declicul demascator.

" Cateva crime in serie ne dadeau mare bataie de cap inca din debutul anului 1998-tinere femei erau dezbracate, violate si jefuite de bunuri la intervale de 2-3 luni intre ele, in zone limtrofe ale Bucurestiului.

Investigatiile asupra ultimelor persoane din anturajul acestora le plasam in situatia de a apela la serviciile de taxi "la revedere ne vedem maine o sa iau un taxi sa merg sa cumpar tigari", "mama, am ajuns in Bucuresti, nu-ti face griji pentru bagaje caci o sa iau un taxi, "draga mea ai grija ce taxi o sa soliciti caci ai pe tine prea multe bijutetii"-cam astea, fiecare in felul si imprejurarile sale particulare, au fost ultimele cuvinte adresate prietenilor de catre victimele acstor crime in serie"

Printre ipotezele politistilor capitalei s-a impus aceea de a verifica toate reclamatiile depuse de catre femei care au fost in situatii conflictuale cu diversi taximetristi: inselate, abuzate, jignite, amenintate etc., in ideea ca avand un mod de operare, posibilul nostru suspect sa fi procedat similar si cu alte femei care nefiind ucise sa-l fi descris ca portret in respectivele plangeri

Toata viata am fost si sunt convins ca Dumnezeu ii protejeaza pe politisti mai bine decat statul, institutiile sau comunitatea

Am tras asadar cartea norocoasa. O tanara din Ialomita apelase la taxi in cursul primaverii anului 1998- un Fiat mic alb condus de un tip cu trasaturi foarte asemanatoare distinsului cantautor (cu scuze si obligat de speta) Julio Iglesias Sr. -adica prezentabil, dragut, cu zambet placut, fusese cel care isi oferise serviciileStupoarepeste nici cativa kilometri barbatul fermecator virase pe o alee marginita de salcamiinvitatia de sex o facuse direct, imperativa, ochii barbatului erau adevarate lasere, bancheta se rabatase automat, portiera era blocata.

"-Am simtit spaima mortii cand am fost sugrumata de gat . brusc mi-am amintit ca fusesem in lotul national de Canotaj . l-am lovit puternic peste ureche, o palma mare si greal-am ametit, am lovit puternic portiera cu piciorul, s-a deschis, am iesit, am tipat, m-au auzit niste ciobani din apropiere, am scapat, . nenorocitul a virat si dus a fost . "

Tactica interogatoriului psihanalitic pleaca de la realitatea conform careia faptuitorul isi cenzureaza permanent comportamentul si reactiile in fata anchetatorului- Supra Eu-l fereca matricea infractionala (sedimentata in constiinta infractorului ca amintire despre fapta) nelasand sa apara in planul constient nici un elemet care sa il tradeze in ancheta.

Psihologii criminalisti ar trebui sa stie asta si nici unii dintre ei(deocamdata doar studentii mei)chiar stiuTactica lor este sa alterneze momentele critice ale interogatoriului cu momentele de relaxare ale acestuia, mizand pe realitatea conform careia momentele de relaxare sunt favorabile slabirii cenzurii, slabirea vigilentei si autocontrolului, situatie apta irumperii in comportamentul celui interogat a unor acte simptomatice: lapsusuri, acte ratate, uitari sau deformarii de cuvinte sau expresii, uitarea de obiecte in campul faptei, paradoxul uneori chiar reintoarcerea autorului in campul faptei etcDar sa nu ne indepartam de speta!

Intr-un filtru de circulatie cade omul nostrutrecusera aproape 10 luni si deja aveam trei cadavreBaietii l-au luat cu susta, acte necorespunzatoare, rovignieta, trusa medicala, extinctor etcuna peste alta iata-l in fata noastradeocamdata un barbat cu semnalmentele lui Julio Iglesias Senior care conducea un Fiat mic alb-probe cam de nici unele in afara declaratiei tinerei femei aflate tocmai la Ialomita

Omul nostru cam ia foc-"Domnule, care-i problema dumneavoastra, m-ati oprit din trafic, m-ati condus la politia capitaleiimi tot dati ocol cu una cu alta, ma-ntepato, ziceti care-i mersul!caci va atrag atentia: eu imi pierd clientii iar dumneavoastra va pierdeti timpul"

Eram intr-un interviu incrucisat cu mari politisti ai capitalei-colonel Florescu, colonel Tony Popescu,colonel Duta Zorel-lucram impreuna de-o viata, papagali ca asta pusesem multi in cap, am intervenit brusc.

"-Domnule, cred ca ai dreptate! Suntem intr-un interogatoriu de rutina: noi punem cateva intrebari, dumneavoast raspundeti, daca considerati necesar va puteti consulta cu distinsul avocat din oficiu aici de fataavem intr-adevar fapte extrem de grave de lamuriteu am o singura obiectie legata de pierderea de timp caci trebuie sa stiti ca acum cat stam de vorba aici, domnul colonel Florescu a dat ordin sa ne fie adusa din provincie o femeie care a fost agresata de-un taximetristvom face o reconstituire de grup, stiti asa cum ati vazut prin filme, vom face si alte activitati cum ar fi, de exemplu, daca acceptati, testul cu detectorul de minciuni si alteleDaca respectiva femeie nu va recunoste pe dumneavoastra ca fiind agresorul si daca testul la poligraf iese negativ sunteti liber ca pasarea cerului iar noi vom sti incotro sa o apucam. Daca dimpotriva femeia va va indica pe dumneavoastra ca agresor si nu o sa treceti nici testul la detector, lucrurile se schimba, nu-i asa?"

In interogatiile incrucisate hotii de regula pe mine ma identificau ca prostul echipei, ochelarii mei stand pe nas ca la miopi.

Fraieri prin biblioteci, halatul meu nu intotdeauna prea apretat, nu intotdeauna prea proaspat si cum neras, nu le inspira niciu pericol.

Omul nostru pune botul si se intoarce spre mine interogativ:

"-Si cand a avut loc aceasta agresiune domnule doctorpot sa stiu?"

"-Pai prin primavara, cam asa, raspund eu usor ezitant

Taximetristul izbucneste triumfator:

"-Pai vedeti domnule doctor acum suntem tocmai in octombreice dracu ne luam dupa toate proastele din Ialomita?"

"-Da de ce din Ialomita distine domnule criminal in serie? Eu ti-am spus ca Florescu a invitat la politie o femeie din provincieoho cat de mare-i tara si cate provincii frumoase are si cat de nefericit sunt ca nu am avut timp inca sa le cunosctu ai spus tocmai din Ialomita pentru singurul motiv ca numai tu stii ce s-a intamplat..te-ai tradat hai varsa gusa"-subcontientul a rejectat adevarul. Pana dimineata toate cele trei omoruri cu viol si jaf au fost marturisite. Pe zeci bune de pagini, asudat si tremurand, cu fata schimonosita si buzele crapate ca de creta, criminalul ne-a detaliat faptele sale; am recuperat corpurile delicte, bijuteriile, ceasurile, posetele, agendele telefonice etc. Probatoriul a fost complet-sentinta:inchisoare pe viata-reflectez asupra faptului ca ghilotina ar fi putut fi o alternativa.

Ati prins "declicul declansator" -actul ratat ca semnificatie certa in materie psihanaliticadaca nuva mai repet speta-glumesc. In Romania, paternitatea interogatoriului psihanalitic imi apartinemie si studentilor mei-cred ca este interogatoriul viitorului: curat, relaxat, respecta demnitatea si libertatea cetateanului-stam de vorba putin de una de alta la ceai sau chiar cafea-apoi suntem liberi sa ramanem 15-29 de ani la parnaieasta e

Cum se realizea portretul psihologic al unui criminal?

Sunt necesare de parcurs mai multe etape:

-Un scurt istoric asupra filmului evolutiei sale in univers- analizele de caz din perspectiva psiho-exploratorie, teste psihologice, de personalitate Rorschoch, Spondy, Lucher etc.-discutii, discutii lungi de una de alta si de ca de la om la om dincolo de politist si criminal, intuitie, empatie, joc de rol, transfer si multa, multa interpretare psihanalitica. Din pacate la noi n-are nimeni timp de asta si poate nici chef-cat alergi dupa criminal, te inghesuie limitele mandatelor de arestare si necesitatea prioritara a realizarii probatoriului-sincer sa fiu m-a interesat psihologia criminalului atat cat sa-l determin la marturisiri si sa-i identific elementele probatorii: corpurile delicte, complii, sa-si dezgroape mortii etcIn rest in detentie cel putib pentru mine, criminalul isi pierde tot farmecul, se altereaza, este altul, nu ma provoaca, este stins

In concluzie putem spune ca un psiholog criminalist trebuie sa aiba innascute o serie de aptitudini. Acestea trebuiesc rafinate de-a lungul timpului si folosite exact la momentul potrivit. Experienta , am putea spune , are un rol foarte important in aceasta meserie .

Bibliografie

Toma Titus Daniel - ,,Psihologia invinuitului-inculpatului si tactica audierii in procesul penal", Editura Institutului de Ecologie Sociala si Protectie Umana-Focus, Bucuresti, 2006 :

Dumitru Culcea - Criminalistica- note de curs

Tudorel Butoi - ,,Criminali in serie- psihologia crimei ", Editura Solaris Print

Tudorel Butoi - ,, Interogatoriul-psihologia confruntarii in procesul juriciar", Editura Solaris Print.