Conflictul dintre generatii

Conflictul dintre generatii

Problema conflictului dintre generatii are un aspect particular , care nu trebuie neglijat . El nu trebuie confundat cu tipul de conflicte ce apar in cadrul familiei, deoarece acestea au , in primul rand , un caracter psihologic de tip relational , pe cand conflictul dintre generatii se extinde dincolo de frontierele familiei .

Pot exista insa si conflicte intre generatiile grupului familial . Ele se manifesta sub forma revoltei tinerilor fata de parinti sau bunici , fata de autoritatea acestora si sunt lichidate in momentul in care tineretul se identifica cu adultii sau cand sunt , la randul lor , investiti cu rolurile adultilor .

Conflictele dintre generatii se manifesta insa cel mai pregnant in plan socio-comunitar si au la baza ciocnirea dintre mentalitati diferite , dintre moduri de a gandi si modele de comportament diferite , de la o generatie la alta . Aceste aspecte apar pregnant in societatea moderna , legate in special de factorii de schimbare si progres .

Oricarei generatii de indivizi ii sunt specifice anumite "modele" de educatie , gandire, conduita , cu care isi construieste un tip de ideal , aspiratii , mod de viata etc. Schimbarile ce se produc insa in societate fac ca aceste modele sa se transforme , oferind noi directii de evolutie sociala si psihoindividuala ( A. Toffler , Z. Brzezinski , W. Rathenau , K. Jaspers ) . Transformarea valorilor socioculturale antreneaza o schimbare a atitudinilor , a gusturilor , a conduitelor , ceea ce are ca urmare adoptarea unui nou "stil de viata" .

Generatiile care asimileaza un anumit model cultural isi insusesc un anumit stil de viata , conform acestui model . Asimilarea valorilor modelului cultural devine natura persoanei, la care aceasta "tine" ca la ceva propriu , intrucat reprezinta insasi identitatea sa . Schimbarile sociale rapide fac insa ca aceste modele sa se devalorizeze , fiind inlocuite cu altele noi , care sunt asimilate de generatiile ce "intra" in lume si le adopta . In acest caz , modificarile rapide si profunde fac sa coexiste in cadrul aceleiasi comunitati social-umane generatii cu mentalitati si conduite diferite , cu stiluri diferite de viata , cu aspiratii si idealuri straine unele de altele . Aceste aspecte vor sta al baza conflictelor dintre generatii .

Conflictele dintre generatii sunt conflicte legate de "imaginile culturale" ale societatii ( A. Chombart de Lauwe ) si ele au fost sesizate de specialisti cu preocupari diferite. Ele se manifesta prin competitia dintre generatiile aflate la un moment dat in sfera societatii . Ne vom opri asupra tipurilor de societati .

In societatile de tip traditional , in care valorile modelului sociocultural erau transmise prin traditie si conservate ca atare , diferitele generatii "cresteau" in atmosfera aceluiasi spirit , asimilandu-l , conservandu-l si transmitandu-l mai departe . Valorile erau respectate , iar indivizii se conformau acestora .

In societatile de tip modern , deschise progresului si schimbarilor , asistam la o succesiune rapida a modelelor oferite membrilor societatii .Acestea sunt asimilate diferit de generatiile coexistente , fapt care face sa apara deosebiri de mentalitati , conduite si stiluri de viata . Rezultatul este ca fiecare cauta sa le impuna celorlalti stilul sau de viata , ceea ce duce la conflicte , contestatii , revolte .

Inca din deceniul al doilea al secolului XX , W. Rathenau definea "tripla eroare" a epocii noastre : societatea moderna nu stie sa faca diferenta dintre adevar si fals , intrucat ea reactioneaza in loc sa simta ; epoca moderna refuza sa sacrifice ceva , cultivand exclusiv interesele materiale , si nu valorile spirituale ; epoca noastra este lipsita de interesul pentru cunoasterea oamenilor , de respectul si increderea in acestia .

Conflictele dintre generatii iau forme dintre cele mai diferite ca manifestare sociala, uneori fiind de un dramatism profound si cu aparenta de ruptura . Degradarea modelelor traditionale , prin factorii de schimbare si progres , face sa fie inlocuite mentalitatile bazate pe valorile morale , socioculturale si spirituale traditionale printr-o mentalitate a "mediocritatilor" ( W. Rathenau ) , o data cu deprecierea modului de viata , a atitudinilor fata de valorile traditionale si cu dorinta crescuta de "a se afirma liber" , dincolo de orice fel de constrangeri . Modelul sociocultural , valorile morale si spirituale sunt percepute ca avand un caracter coercitiv-limitativ pentru generatiile tinere . Negarea lor esueaza in agresivitate , violenta , discordanta , revolta , contestare , conduite antisociale sau anticulturale .

In legatura cu aceasta situatie anomica , de criza a valorilor sociale , asistam la un conflict care depaseste diferentele de mentalitate dintre generatii .

W. Rathenau remarca trei modele de revolutii sociale a caror motivatie o descopera in reactia indivizilor fata de dezechilibrul social , si anume : revolutia razbunarii , manifestare primara a agresivitatii , care vizeaza indivizii , familia , grupele sociale , clasele sociale , avand ca scop eliminarea acestora ; revolutia egalizarii bunurilor , cu un caracter democratic , deoarece vizeaza instaurarea dreptatii si a ordinii sociale , dar si cu un caracter arbitrar , subiectiv , degenerand in erori ; revolutia responsabilitatii sau revolutia ce urmareste restabilirea ordinii spirituale , a valorilor social-morale si culturale , care trebuie in mod firesc si natural sa structureze societatea .

Conflictul dintre generatii ajunge in societatea moderna sa devina o "stare de spirit social" , care planeaza asupra relatiilor interpersonale , afectand direct echilibrul social si starea de sanatate mintala , si de aceea masurile de igiena mintala ce se impun sunt esentiale .    

Intotdeauna si oriunde a fost o animozitate latenta intre generatii , disciplinata odinioara de tiparul greu al traditiilor , eliberata si data din ce in ce mai mult pe fata cu cat ne apropiem de vremea noastra . Dar nu e totusi o problema maiestuoasa , care sa angajeze destinele umane .

Tinerii au dese ocazii sa-i gaseasca pe cei mai batrani in drumul lor si adesea contra lor . Mai intai in scoala : chiar in faza copilariei se acumuleaza in suflet tainice porniri contra adultilor . Acestia nu stiu sa fie tineri , sa fie copii ei insisi , intr-o privinta cu copiii . Ii bruscheaza , ii indoaie implacabil sub forma rigida a alcatuirilor adulte , cenusii si deprimante pentru copil . E de mirare ca acesti copii , iesiti din scoala , ar vrea in primul moment , sa iasa la coasa de adulti ? Pe urma tinerii ii gasesc pe batrani in familie , in familia pe care au intemeiat-o ei insisi , sa zicem . Batranii le sunt de ajutor in gospodarirea lor , uneori sunt chiar un mare noroc . Dar de cate ori nu le contrariaza ritmul legitim de viata, de cate ori nu sunt o continua sicana ? Iesind din scoala si familie , iata-i pe batrani , ori pe cei numai foarte adulti , ca sa spunem asa , instalati regeste in literatura , functii sociale, politice . Premiile literare sunt pentru ei , revistele lor li se deschid , chiar cand scriu rau , pe cand cei tineri sunt pusi la carantina , refuzati , ironozati , desi uneori au talent . In politica lupta dintre tineri si batrani e mai precisa si mai veche .

Batranii au motive la randu-le sa fie nemultumiti de tineri . Au dar de multe ori tac . E lasitate. E largime de suflet . E cand una , cand alta , cand amandoua . De aceea apararea lor trebuie s-o ia tot tinerii . E , desigur , demnitatea varstei de a nu se amesteca in aceste certuri. Dar nu e intotdeauna demnitatea varstei la mijloc . Stiu batrani care pentru nimic in lume n-ar voi sa se puna rau cu tinerii . Ii cauta , ii lingusesc , ii corcolesc . Vor sa-si dea iluzia tineretii ori sa-si menajeze prestigiul sau , eventual , posteritatea . Poate ca unii isi stiu doar locurile vulnerabile . Acestea sunt altceva : sunt batrani la care este o adevarata bucurie sa te duci . Gasesti la ei maniere de inalta cuviinta si complexa savoare , respectul dezinteresat dar induiosat al meritului tau , gasesti acea privire care s-a intors parca din viitor in prezent sa se uite la tine cu ochii din afara de timp ..Cati tineri de aceeasi varsta cu tine ar putea sa-si ofere farmecul unor asemenea relatii de societate ? Lasand la o parte toate aceste lucruri , batranii ar avea un motiv foarte serios sa fie nemultumiti de unii tineri . Nu e vorba , sunt azi atatia batrani care vor sa para tineri , ceea cei face sa nu-i poata suferii pe acestia , cu care nu se pot masura in realitate . E insa alt aspect , care a fost complet inlaturat din discutie : varstele cele mai simpatice sunt copilaria si adolescenta , apoi tineretea propriu-zisa , dupa cum maturitatea , la randul ei , e cea mai utila din toate varstele.

Adultii si batranii au temeiuri de ordin psihologic , de evolutie a varstelor , sa fie atenti la aceasta varsta si sa-i contrazica multe din cererile ei . Intelegerea varstelor va fi intotdeauna in legatura cu varsta celui ce speculeaza asupra lor . Fiecare varsta se va intelege mai mult pe sine . Chiar daca oamenii ar fi complet dezinteresati , le-ar fi greu sa accepte adevarul tuturor varstelor . Partea grea e ca nu cunosti problematica fiecarei varste decat daca ai ajuns s-o traiesti ( si mai mare nenorocire , ca uiti varstele pe care le-ai trait ) . Fiecare varsta e un univers psihologic de probleme : cum o sa-l stie cel ce e in afara lui ? Intr-un fel, nici nu exista chiar tinerete si batranete : fiecare varsta e tanara sau batrana privita in ea insasi, dupa cum o consideri si dupa cum e realizata de exemplarul avut in vedere .