Inteligenta

INTELIGENTA

Inteligenta este facultatea de a descoperi proprietatile obiectelor si fenomenelor inconjuratoare, cat si a relatiilor dintre acestea, dublata de posibilitatea de a rezolva probleme noi. Inteligenta este capacitatea creierului uman de a intelege usor si repede probleme noi si nefamiliare.Aceste probleme noi pot fi mai usor comprehensive in urmatoarele moduri:                                                                           a) comunicare-predare. Inteligenta nu se confunda cu cunoasterea. Informatia detinuta de o persoana poate avea fie o provenienta externa (comunicarea), fie o sursa interna (intelectul propriu) ; in primul caz este vorba de cunoastere (stiinta), in cel de al doilea - de inteligenta. Comunicarea prin intermediul limbajului face posibila transmiterea informatiilor intre fiintele umane, insa informatia dobindita pe aceasta cale (este vorba despre "invatatura" preluata de la alte persoane : educatia parintilor, materia predata in scoli, literatura de specialitate, tehnici sau metode deprinse de la prieteni sau cunoscuti etc.) nu reprezinta inteligenta. Reprezinta inteligenta numai concluziile dobindite prin ratiune proprie, descoperirile pe care intelectul le face "de unul singur". In practica, inteligenta reprezinta un procent infim al cunoasterii, cea mai mare parte a informatiilor detinute de o persoana fiind dobindite pe calea comunicarii.

b) memorie (experienta anterioara). Caracteristica inteligentei fiind aceea ca invata din experienta anterioara, rezulta ca inteligenta este solicitata numai atunci cind persoana se intilneste pentru prima data in decursul vietii cu o anumita problema ; memoria va permite aplicarea in viitor a solutiei invatate la toate problemele identice sau asemanatoare.   Aceia care au solutionat o anumita problema, nu mai au ulterior nici o dificultate in a rezolva probleme identice sau asemanatoare ; o problema practica sau teoretica solicita inteligenta numai atunci cind este cu totul noua si nu seamana cu nici una din experientele anterioare In viata de zi cu zi, in majoritatea situatiilor in care ni se cere sa rezolvam probleme, aplicam solutiile deja stiute (memoria) si nu inteligenta (rezolvari "pe loc", spontane).

c) Perioada indelungata de gindire face si ea ca o problema sa devina, treptat, familiara. Din acest motiv la testele de evaluare a inteligentei subiectilor li se impune o limita de timp - atunci cind li se acorda timp nelimitat gasesc fara greseala solutia, dar in acest caz testul nu are relevanta. Perioada indelungata de gindire suplineste lipsa inteligentei ; o inteligenta slaba va obtine aceleasi rezultate (sau chiar mai bune) decit o inteligenta superioara atunci cind i se acorda suficient timp. (La fel stau lucrurile si in ce priveste descoperirile din domeniul stiintei : daca ele survin intr-un interval relativ scurt, atunci se datoreaza inteligentei ; daca vin dupa cercetari indelungate si multa "bataie de cap", atunci nu.) Definitia inteligentei va contine, deci, sintagma "usor si repede".

Eroarea cea mai frecventa in studiul acestei materii este aceea de a confunda talentul sau aptitudinile cu inteligenta. Se considera in zilele noastre ca persoanele care exceleaza in diferite domenii ar fi oameni cu o inteligenta iesita din comun. Exista persoane care desi dispun de o inteligenta iesita din comun, nu poseda nici un talent si nici o aptitudine pentru un motiv destul de simplu - lipsa interesului. Diferenta esentiala intre cele doua este aceea ca talentul reprezinta priceperea (cantitatea de experienta) intr-un domeniu in care individul are o experienta indelungata, pe cind inteligenta reprezinta "priceperea" intr-un domeniu in care nu are experienta Inteligenta priveste numai capacitatea de relationare (de a intelege) a intelectului, nu si alte calitati ale mintii (capacitate de memorare, capacitate de calcul, bagaj de cunostinte, indeminare motrica etc.).

Numim activitate de calcul acele procese in care intelectul parcurge relatii deja cunoscute, iar procese de intelegere, acelea in care stabileste relatii noi. Procesul de intelegere se refera, in principiu, la stabilirea a doua tipuri de relatii : de asemanare si de cauzalitate. Spunem despre un fenomen ca il "intelegem" atunci cind ii cunoastem cauza sau cind cunoastem categoria de abordare in care se incadreaza In ce priveste celalalt tip de legaturi pe care inteligenta le stabileste (relatiile de cauzalitate), intelectul uman este capabil sa prevada consecintele sau repercusiunile unui anumit eveniment, sau sa identifice cauza care l-a determinat. Fenomenele complexe, in care o multitudine de factori se suprapun, converg sau isi anihileaza reciproc efectele (de exemplu, fenomene sociale, politice, economice etc.) sint mai dificil de inteles, intrucit necesita si o capacitate de a sesiza esentialul, de a discerne in multitudineade factori ponderea cu care fiecare contribuie la producerea rezultatului (de a discerne ce este important si ce este detaliu, cine cauzeaza si cine doar favorizeaza Spre exemplu, este mai dificil de inteles din ce cauza se produce inflatia, decit din ce cauza se produc valurile pe mare.                       

Testarea inteligentei se poate face prin obisnuitele teste i.q, cu conditia esentiala ca ele reprezinta o problema noua pentru subiect (respectivul nu a vazut niciodata asa ceva) si cu precizarea ca intervine din nou mult invocata problema a familiaritatii : cei care au facut putina scoala sau nu au facut deloc, nu sint familiari cu notiuni abstracte (de exemplu, nu prea cunosc ordinea literelor in alfabet, nu sint obisnuiti sa faca des calcule matematice etc.) desi aceasta nu inseamna ca ar avea un coeficient scazut inteligenta. De asemenea, absolventii de profil real se vor descurca mai bine la teste cu baze de date matriciale, iar cei de profil uman la teste lingvistice sau verbale datorita familiaritatii cu acest tip de rationamente.

Totodata inteligenta este un lucru ciudat. Unii oameni despre care se crede ca ar fi inteligenti au rezultate groaznice la testele standardizate. Oamenii care salveaza vieti nu sunt intotdeauna inteligenti si unii oameni autisti pot citi, aduna, sau scrie mai repede sau mai bine decat oamenii cu un coeficient de inteligenta inalt. Realizand ca sunt multe tipuri distincte de inteligenta putem intelege inteligenta mult mai bine. Profesionalizarea indivizilor in diferite domenii de activitate duce la formarea si dezvoltarea unor tipuri particulare de inteligenta, care reprezinta fie aplicarea si amplificarea inteligentei generale, fie valorificarea inteligentei fluide, fie rezultatul invatarii si educatiei intr-un domeniu determinat de activitate. Putem mentiona, din acest punct de vedere, inteligenta matematica, inteligenta generala, inteligenta tehnica Dintr-un punct de vedere asemanator, care evidentiaza dimensiunile multiple ale inteligentei, unii autori vorbesc despre inteligenta multipla.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Astfel, Howard Gardner stabileste, in acest cadru conceptual, mai multe tipuri de inteligenta despre care el a spus ca pot fi diferentiate dupa un numar de observatii. De exemplu, daca cineva a suferit o rana pe creier, dar abilitatea sa a ramas intacta, atunci aceasta inseamna ca acea abilitate este o forma de inteligenta. O alta observatie apare atunci cand o persoana este extrem de talentata intr-un domeniu dar este oarecum medie in toate celelalte.

Cele initial sapte tipuri de inteligenta sunt : lingvistica, logico-matematica, spatiala, muzicala, kinestezica, intrapersonala si interpersonala, carora le-a mai adaugat inteligenta naturalista.

Aceste tipuri de inteligenta, impreuna cu abilitatile si ocupatiile cel mai des intalnite ale persoanelor respective au fost grupate astfel:

Inteligenta lingvistica poate fi marita prin diferita tehnici. Asa cum tippografia a revolutionat invatatul si ganditul in secolul al 15-lea, asa a creat si calculatorul o revolutie similara astazi. De-a lungul retelelor de calculatoare si a bazelor de date din intreaga lume studentii au acces direct la informatia curenta. In fiecare domeniu de cunoastere, sistemele educationale se transforma deoarece atat studentii si profesorii invata sa foloseasca tehnologia multimedia.

Calculatorul incurajeaza studentii sa-si revizuiasca si sa-si rescrie compunerile si astfel sa-si dezvolte o mai mare fluenta si un stil mai eficient. Recopiind de mana sau tastand adesea inhiba corectia si revizuiurea, dar calculatorul adesea faciliteaza aceste procese s ii da studentului un mai mare simt al controlului asupra a ceea ce scrie. Cand studentii isi vad lucrarea intr-un format cu aspect profesional devin mai interesati de studiul si maiestria mecanicii care ii va da stralucirea finala. Unele dintre cele mai importante programe de procesare de text sunt Microsoft Word, Word Perfect, si Ami Pro pentru Windows. Invatarea tastatului in scoala primara de astazi este la fel de important ca si scrisul cu stiloul, si a invata sa folosesti un procesor de text este la fel de important pentru studenti ca si a invata sa tasteze. Copiii sunt incurajati sa foloseasca aceste posibilitati in comunicare si colaborare cu studentii aflati la departare pe o varietate de proiecte, prin intemediul unui numar crescand de retele electronice. Telefoanele si modem-urile esentiale acestor procese ar trebui sa fi echipamentul standard al oricarei clase.

Dezvoltarea abilitatilor lingvistice pentru intreaga populatie pot fi catalizate de noi unelte electronice remarcabile pentru accesarea si prelucrarea informatiei si comunicatiilor, invatarea, si dezvoltrea inteligentei la un nivel fara precedent.

Inteligenta logico-matematica poate fi exersata sau dezvoltata de-a lungul multor tipuri noi si provocatoare de tehnologii multimedia. Studentii de orice nivel de abilitate pot invata foarte eficient de-a lungul unor programe software interesante care ofera un feedback imediat si merg mult departe peste exercitiu. Multe dintre acestea ofera oportunitati de exercizare si dezvoltare a unor abilitati de gandire de ordin superior esentiale in rezolvatul problemelor. . Abilitatile logice si matematice, gandirea anticipativa si luarea rapida de decizii, gandirea simbolica, rationarea eficienta, si alte procese de gandire de ordin inalt sunt prelucrate in timp ce jucatorii intalnesc o varietate de provocari neasteptate. In timp ce recunosc melodii puse invers, sparg coduri, navigheaza prin labirinte, folosesc diferite sisteme de recuperare pentru a gasi fisiere amestecate, si manipuleaza si rotesc imagini mentale, jucatorii primesc "un masaj total pe creier". Ei au optiuni de a juca pe cateva nivele de dificultate si cand sunt folosite in clase profesorii pot opta sa urmeze cu activitati relationate pentru a se asigura ca transferul de abilitati va avea loc neintrerupt.

Scopul acestor cercetari este sa demonstreze ca invatatul si ganditul sunt intotdeauna situate in context, ca a sti si a face sunt foarte putenic legate, si drept rezultat, acele activitati autentice de invatare si experienta directa produc oportunitati bogate unui mod de invatare reusit.

Elevii din ziua de azi au crescut uitandu-se la televizor si sunt extrem de bine orientati catre invasi sunt extrem de bine orientati catre invatarea vizuala. Panourile, proiectiile, si filmele sunt elemente importante ale invatarii. Un rol de suport esential il au de asemenea imprimantele si xerox-urile pentru orice activitate academica. Cand sistemele interactive sunt de asemenea parte a procesului de invatare, elevii devin din observatori pasivi ganditori activi.

Perifericele vizuale care amplifica subiectele si abilitatile de invatare sunt o parte importanta a claselor de invatare accelerata. In unele scoli mai noi, intregi panouri electronice pot fi expuse; in altele ecrane uriase sau monitoare realizeaza aceasta functie. Profesorii si elevii deopotriva pot fi implicati in crearea de mesaje vizuale pentru etalare, folosind materilae provenite, de exemplu, din fisiere documentare sau transmiteri in direct prin intermediul unor retele de calculator.

Iar la orizont, se afla realitatea virtuala care va face ca toate simularile sa paleasca comparativ. Aflata inca la inceput, aceasta lume generata de calculator ofera metode de invatare memorabile in noi dimensiuni. Un elev poarta o casca care contine un monitor miniatural, casti si o manusa electrica. Acest echipament este conectat la un calculator care coordoneaza intrarea senzoriala cu miscarea fizica. Calculatorul monitorizeaza locatia mainii cu manusa, si va crea experiente reale. Unul dintre primele programe a permis participantului sa mearga pe o strada din Aspen, sa observe imprejurimile si chiar sa modifice anotimpurile anului. Cand participantul ajunge la colt prin directionarea mausii electronice, se poate intoarce la stanga sau la dreapta pentru a explora imprejurimile. Este nevoie de putina imaginatie pentru a proiecta ce astfel de experiente de invatare ar putea oferi studentilor ce studiaza fizica, chimia, medicina.

Desi aceste instrumente vizual-spatiale nu sunt esentiale pentr procesul de invatare, ele ofera insa mijloace motivante sa impinga pe elev sa invete prin exercizarea inteligentei vizual-spatiale si sa faca orice subiect mai accesibil unei varietati de studenti. Vor fi de un real ajutor elevilor cu dificultati fizice sau cu necesitati speciale.

Dezvoltarea inteligentei muzicale poate fi amplificata de tehnologie in acelasi fel in care fluenta verbala este amplificata de procesorul de text.MIDI (Musical Instrument Digital Interface) face posibil sa compui si sa orchestrezi multe instrumente distincte prin intermediul calculatorului. "Music Writer" de la Pyware si "Music Studio" de la Activision sunt exemple de programe care transforma aceasta magie in realitate.

"Musicland" de la Menulay a fost folosit cu succes cu copii de pana la 3 ani. Acesta permite copiilor sa compuna muzica imediat prin manipularea notelor si reprezentarii grafice a conceptelor muzicale ale calculatorului. Un elev poate desena o forma pe ecranul calculatorului pentru a o vedea transformata in notatie muzicala. Elevul coloreaza dupa aceea notele, cu diferite culori pentru diferite instrumente, dupa care calculatorul reproduce sunetul sintetizat.

"Band-in-a-Box" de la PG Software permite elevilor sa improvizeze inregistrari ale unor melodii de jazz, pop, rock, sau folk cunoscute. De asemenea prezinta si facilitatea de editare astfel incat elevul poate crea prorpiul stil muzical. Improvizatiile si compozitiile lor pot fi salvate pe un fisier midi si trimis unui program de printare muzicala.

ATMI(Asociatia pentru Tehnologie in Instructiunile Muzicale) publica annual un director in care sunt listate si sumarizate toate programele pe calculator existente, videodisc-uri, filme si discuri CD-ROM, si tehnologie muzicala hardware pe piata. Acestea se pot gasi prin intermediul unui carnet de membru ATMI.

Un astfel de sistem de suport tehnologic pentru invatarea muzicii si a aprecierii muzicii conduce nu numai la propensiune, cat si la intelegerea profunda. Dezvoltarea gandirii muzicale si a creativitatii muzicale pot fi astfel imbogatite si expandate.

Invatatul prin intermdiul tehnologiei este extrem de activ si procesul interactiv cand e folosit corespunzator. Computer-ele se bazeaza foarte mult pe coordonarea vizuala, pe tastatura si folosirea mouse-ului pentru a putea opera. Activitztea kinestezica intareste invatatul si face din elev un participant activ la procesul de invatare. Tehnologia multimedia include, de asemenea multa activitate fizica In vreme ce informatia este stransa de la bazele de date, carti si fotografii, si noua informatie este generata pe calculator, si, in sfarsit, cand ea toata este pusa laolalta electronic prin intermediul unor programe hypermedia, cum este HperCrd sau LinkWay. Nu mai este nevoie sa spunem ca productia de filme sau programe de dans include si prelucreaza inteligenta kinestezica.

Intr-o vreme in care tehnologia te poate transforma foarte usor intr-un observator pasiv sau numai un receptor de informatie, este nu numai posibil, dar si esential pentru elevi/studenti sa se angajeze activ in procesul de invatare, asa cum demonstreaza exemplele precedente.

Dezvoltarea imteligentei intrapersonale poate fi facilitata prin folosirea unei tehnoligii de explorare si expandare a mintii umane. Tehnologia ofera mijloacele de urmare a unei linii de gandire in mare profunzime ca si a avea acces aleatoriu la idei divergente. Oportunitatea studentilor de a face astfel de alegeri le poate da controlul asupra dezvoltarii lor intelectuale si de invatare.

Desi cea mai mare parte a tehnologiei folosite astazi in clase este inca pentru partea practica, multi profesori gasesc reusite aplicatiile de calculator pentru a dezvolta abilitati de gandire de ordin inalt. Clasele care folosesc tehnologia computerizata devin astfel centre de interogare. Studentii invata astfel nu numai sa foloseasca bazele de date, cat si de a-si crea propria tehnologie pentru a explora si a-si dezvolta inteligenta, ei construind astfel "modele mentale" cu care pot vizualiza conexiunile dintre ideile din orice domeniu.

John Sculley, director executiv de la Apple, sugereaza ca "in decurs de cateva decade oamenii vor privi inapoi si se vor mira cum ar fi putut cineva sa pastreze atatea cunostinte fara ajutorul unor astfel de "roboti de cunostinte" sau "navigatori de cunostinte"". Acestea sunt niste intrumente puternice care pot deveni o extindere a creierului uman si pot facilita explorarea si expansiunea inteligentei intrapersonale cand sunt folosite corespunzator si sunt sensibile la nevoile elevului.

Studentii folosesc frecvent tehnologia singuri, si pentru scopuri cum ar fi remedierea sau explorarea personala acest lucru este de preferat. Cercetarea curenta indica, totusi, ca atunci cand studentii folosesc calculatoarele in perechi sau in grupuri mici, intelegerea si invatarea sunt facilitate si accelerate. Experientele de invatare pozitiva pot rezulta ca studentii sa imparta descoperirile, sa se suporte unul pe celalalt in rezolvarea problemelor, si sa lucreze in mod colaborativ la proiecte. In locul de munca de astazi, astfel de abilitati sunt din ce in ce mai importante.

Sunt multe moduri in care tehologia poate fi folosita in clase pentru a mari abilitatile interpersonale. De exemplu, studentii pot fi inregistrti pe caseta video in timp ce fac o prezentare. In acest mod ei pot sa observe expresiile faciale si miscarile corpului pentru a vedea acestea amplifica sau nu ceea ce voiua sa exprime. Grupurile de studenti pot discuta observatiile proprii, intelegand ca ar trebui sa inceapa si sa termine cu o observatie pozitiva si ca critica trebuie folosita numai in maniera constructiva.

Abilitatile interpersonale pot fi marite prin intermediul unor mici grupuri din clasa, ca si prin reteaua de calculatoare a studentilor din alte grupe, facultati sau tari. Cresterea este cu mult mai dramatica este a frecventei de teleconferentiere prin transmiterea prin satelit. Contactul fata in fata a doi copii care se pot vedea si auzi prin intermediul tehnologiei este extrem de motivant pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare in vreme ce studentii din diferitele parti al tarii sau ale lumii se unesc pentru a rezolva probleme de mediu, economice, politice sau sociale.

Invatatul de la distanta faciliteaza comunicatiile intre elevi si profesori in diferitele parti ale comunitatii, statului sau lumii. Aceasta tehnologie interactiva dezvolta abilitatile interpersonale marite si sparge bariera culturala astfel incat elevii si profesorii invata sa comunice in noi moduri potrivite mediului respectiv.

Cat despre inteligenta naturalista, in timp ce tehnologiile electronice devin din ce in ce mai apropiate si fac parte din ce in ce mai mult din viata noastra, este esential sa recunoastem ca ele nu inlocuie interactiunea umana si experienta cu lumea naturala. Ele sunt tosusi, unelte excelente care sa faciliteze investigatiile stiintifice, explorarea si alte activitati naturaliste. Tehnologia telecomunicatiei ajuta studentii sa inteleaga lumea dincolo de mediul lor, si ii ajuta sa vada cum actiunile lor pot afecta lumea inconjuratoare. Dupa cum se va vedea si in exemplele urmatoare, aceste unelte pot face posibil pentru studenti sa inteleaga experientele reale intr-un mai mare grad de detaliu si mai profund.

Printre numeroasele organizatii care ofera aventuri de invatare on-line si explorarese mai gasesc: National Geographic Online care permite elevilor sa mearga in expeditii cu exploratori geografici si fotografi renumiti; Interactive Archaeological Dig ii duce pe elevii de clasele a sasea si a saptea la diferitele ruine pentru a lucra virtual langa arheologi. "Class Afloat" este o croaziera virtuala pentru elevii din clasele III-IX, care urmareste aventurile unui grup de elvi de pe nava Concordia in timp ce inconjoara globul. Microsoft's Mungo Par, o revista de aventuri on-linme, ofera sesiuni de discutie cu grupuri de exploratori, care isi raporteaza totodata experienta pe Intenet, bazandu-se pe comunicatia de sa. In concluzia aceste discutii despre cum poate mari tehnologia inteligenta naturalista, sa ne intoarcem la cele mai de baza studii ale naturii, de exemplu studiul naturiii umane si a ecologiei creierului. Pana acum cativa ani mare parte din aceste studii au fost facute prin chirurgie si observatie a oamenilor cu leziuni pe creier. telit, laptop-uri si camere digitale.

Instrumentele si resursele mentionate in exemplele de mai sus sunt numai cateva din exemplele mijloacelor de a trezi la viata, de a activa, a imbogati si a aprofunda invatatul prin intermediul tehnologiei. Zidurile salilor de clasa cad intr-adevar, in vreme ce intreaga lume a invatatului devine accesibila studentilor si profesorilor, care pot astfel deveni parteneri ai oamenilor de stiinta si ai exploratorilor in descoperirea si construirea cunostintelor despre planeta noastra si locuitorii ei.