Burnout
Mediul de afaceri modern este
competitional si costisitor. Companiile, managementul si angajatii se afla sub
presiune constanta in atingerea de scopuri si obiective. In acest context
sunt asteptate solutii rapide, inteligente si ieftine-raportate la costuri.
Stresul este binecunoscutul pret al succesului intr-un mediu de lucru sub
presiune.
In 1972, psihologul american
Herbert Freundenberger propune, pentru prima data termenul de "burnout" pentru
a descrie transformarile care se pot produce in cazull actiunii unui stres
prelungit la locul de munca. El descrie aceasta transformare ca un proces
subtil in care o persoana este prinsa gradat de o stare de oboseala mentala,
epuizare si scadere a energiei. Burnout este, deci, un proces gradat dar si un
dezechilibru psihologic care nu se vindeca peste noapte, recuperarea necesitand
o perioada de timp aproape egala cu cea in care s-a produs. Specific pentru
burnout este ca apare ca si oboseala, frustrare datorita implicarii pentru o
cauza, mod de viata, proiect profesional care a esuat sau nu a dus la
rezultatele asteptate.
Burnout este rezultatul unor bune intentii deoarece apare atunci cand oamenii
vor sa atinga tinte inalte dar nerealiste si sfarsesc prin a-si epuiza energia
si a-si pierde legatura cu ei insisi si cu ceilalti.
Simptome:
Inceputul este lent. Primele simptome includ un sentiment de epuizare
emotionala si fizica; apoi apar sentimente de instrainare, cinism, nerabdare,
negativism si senzatia de detasare pana la punctul in care subiectul incepe sa
fie nemultumit de munca in care este implicat si de persoanele care participa
la aceasta munca. In cazuri extreme, persoana, care pana in acel moment era
implicata foarte mult intr-un proiect se va izola pana la punctul in care nu-i
va mai pasa deloc. Ironia este ca i se intampla aceleiasi persoane care inainte
a fost entuziasta si deborda de energie si de idei noi atunci cand s-a implicat
initial in proiect.
Persoanele predispuse la burnout sunt persoane care au in general asteptari
foarte mari vis-a-vis de ceea ce pot realiza. Pe masura ce trece timpul si
telurile nu sunt indeplinite, entuziasmul dispare si se instaleaza un fel de
apatie. In loc sa-si modereze obiectivele sau sa accepte realitatea, se
instaleaza frustrarea si persoana incearca si mai asiduu. Rezultatul este
aparitia burnout. Aceste persoane au, in general, studii superioare, varste
intre 30-40 ani, sunt ambitioase, au dificultati in a spune "nu" si o nevoie
crescuta de a-si dovedi valoarea si de a se implica intens in tot ceea ce fac.
Diferente
intre stress si burnout
-in burnout este primordiala deteriorarea emotionala, in stres cea fizica
-oboseala in burnout afecteaza motivatia si actiunea, in stres energia fizica
-burnout poate fi cel mai bine interpretat ca o pierdere de idealuri si
speranta, stresul ca o pierdere de combustibil si energie
-burnout poate sa nu ucida niciodata dar, oricat de mult ai trai, s-ar putea sa
para ca nu merita
-stresul poate ucide prematur si nu vei mai avea timp sa termini ce ai inceput
Trei factori sunt asociati cu burnout:
- factorul conflictual: o
persoana care are responsabilitati contradictorii, va incepe sa se simta atrasa
in mai multe directii si va incerca sa rezolve totul la fel de bine, fara a
stabili prioritatile-rezultatul va fi o senzatie de oboseala asociata cu
epuizarea.
- factorul ambiguitate: persoana nu stie ce se asteapta de la ea. Stie
ca i se cere sa fie bun din punct de vedere profesional dar nu este sigura de
modul in care trebuie sa realizeze acest lucru deoarece nu are un model sau
niste linii de ghidare pe care sa le urmeze. Rezultatul este ca nu simte
niciodata ca a realizat ceva valoros
- factorul supraincarcare-persoana nu poate refuza si continua sa-si
asume mai multe responsabilitati decat poate face fata, pana cand, in final
ajunge la epuizare.
Aspectele semnificative in burnout au fost indelung studiate in tari cu
traditie in dezvoltarea mediului de afaceri mai ales din perspectiva prevenirii
si tratarii simptomelor. In Elvetia, de exemplu, exista clinici
specializate numai pentru recuperarea persoanelor afectate de burnout. Oamenii
iau masuri pentru remedierea acestei probleme fara a fi sau a se simti stigmatizati.
Este semnificativ in acest sens cazul unui membru al guvernului elvetian care,
cu cativa ani in urma a delarat public ca se afla in burnout si s-a retras
pentru o vreme. In multe tari precum SUA, Olanda, Germania burnout-ul este
recunoscut ca o stare invalidanta temporar si oamenii primesc ajutor
specializat pentru a depasi aceasta situatie si a redeveni functionali
socio-profesional 100%. Burnout este o stare tranzitorie dar care nu poate fi
depasita fara a fi instituite anumite masuri. In Romania exista riscul ca
burnout-ul sa se manifeste la un numar din ce in ce mai mare de persoane aflate
in diverse medii competitionale care sunt in continua dezvoltare. Problema care
se pune la noi in tara este identificarea corecta pentru a nu fi confundat cu
afectiuni ca depresia sau stresul cronic avand in vedere ca nu exista o
"traditie" in tratarea acestei probleme.
