Anomie si devianta comportamentala

1. Termenul de devianta a fost lansat in limbajul stiintific de catre:

1 R.K. Merton

2. E. Durkheim

3. C. Lombroso

1

2. Care este definitia psihologica a deviantei:

1. reactie normala a oamenilor normali, plasati in conditii anormale

2. incalcarea normelor scrise si nescrise ale societatii

3. ansamblul comportamentelor indreptate asupra normelor de conduita sau a ordinii   institutionale

1

3. Care este definitia sociologica a deviantei:

1. reactie normala a oamenilor normali, plasati in conditii anormale

2. incalcarea normelor scrise si nescrise ale societatii

3. ansamblul comportamentelor indreptate asupra normelor de conduita sau a ordinii institutionale

3

4. Cand o persoana incalca din cand in cand o norma (depaseste limita de viteza admisa in localitati) avem de a face cu:

1. devianta pozitiva

2. devianta primara

3. devianta secundara

2

5.Cand o persoana este etichetata ca devianta, ca urmare a stabilizarii comportamentului deviant spunem ca avem de a face cu:

1. devianta pozitiva

2. devianta primara

3. devianta secundara

3

6.Datorita faptului ca devianta nu poate fi analizata in afara contextului social, se afirma caracterul:

1. universal

2. normal

3. relative

3

7. Cand o persoana se sustrage stereotipurilor conformitatii, spunem ca avem de a face cu:

1. devianta pozitiva

2. devianta primara

3. devianta secundara

1

8. Mecanismul prin care un sistem social "se imunizeaza" fata de devianti, se numeste:

1. devianta tolerata

2. stigmatizarea

3.. naturalizarea

3

9. Situatia in care trebuintele/interesele individului vin in conflict cu interesele grupului si cu autoritatea pe care acesta o reprezinta este:

1. o forma de progres a societatii    

2. o forma de devianta

3. o forma de adaptare a individului

2

10. Cand conduita unui elev impiedica pe ceilalti colegi sa participe la procesul de invatare spunem ca avem de-a face cu:

1. un act de indisciplina

2. devianta scolara

3. cu inadaptare scolara

1

11. Care dintre factorii de mai jos reprezinta una dintre cauzele individuale (psihologice) frecvente ale indisciplinei:

1. tipul de scoala

2. dorinta de a comunica ceva

3. programul scolar

2

12. Care dintre factorii de mai jos reprezinta una dintre cauzele pedagogice frecvente ale indisciplinei:

1. nevoia de aprobare

2. dorinta de a comunica ceva

3. curriculumul neacvat intereselor elevilor

13. Violenta simbolica se refera la:                   3

1. lipsa compatibilitatii intre valorile scolii si valorile societatii

2. lipsa compatibilitatii intre valorile scolii si valorile familiei (societatii si familiei trebuia sa scrie)

3. lipsa compatibilitatii intre valorile scolii si valorile familiei

3

14. Forma specifica de inselaciune, prin care un anumit elev sau student prezinta drept rezultatul propriului efort de invatare, o serie de cunostinte pe care nu le-a asimilat, imprumutandu-le ad-hoc din diverse surse, este :

1. o forma de adaptare scolara

2. o forma de inadaptare scolara

3. o forma de devianta scolara

3

15. Conduita evazionista suprema este.

1. absenteismul

2. suicidul

3. fuga de acasa

2

16. Printre factorii frecvent invocati in fobia de scoala se enumera:

1. esecurile scolare repetate

2. educatia din familie

3. imaginea de sine saraca

2

17. Fuga de la scoala este interpretata mai ales ca o problema:

1. emotionala

2. sociala

3. pedagogica

18. Distrugerea care are ca scop obtinerea unor avantaje materiale se numeste:

1. vandalism tactic

2. vandalism achizitiv

3. vandalismul ca joc

2

19. Vandalismul este o conduita specifica:

1. adolescentilor de sex masculin din clase defavorizate care traiesc in marile orase

2. adolescentilor de sex masculin favorizate care traiesc in marile orase

3. adolescentilor de sex masculin din clase defavorizate care traiesc in mediul rural

20. Teoriile care explica comportamentul deviant pe baza predeterminarii genetice sunt teorii:

1. analitice

2. sociale

3. biologice

3

21. Conform teoriei lui Bandura privind comportamentul agresiv:

1. indivizii se nasc cu repertorii preformate ale comportamentului agresiv

2. indivizii invata comportamentul agresiv

3. indivizii invata comportamentul agresiv pe baza instinctului

2

22. Normele , care le indica indivizilor ceea ce trebuie sa faca sunt:

a. norme prescriptive

b. norme proscriptive,

c. norme generale

a

23. Normele care le indica indivizilor ceea ce nu trebuie sa faca:

a. norme formale

b. norme prescriptive

c. norme prospective

c

24. Regulile scrise elaborate de autoritati sunt:

1. norme formale

2. norme prescriptive

3. norme prospective

1

25. Regulile nescrise dar subintelese sunt:

1. norme formale

2. norme informale

3. norme prosprective

2

26. Care dintre urmatoarele comportamente preprezinta o regula prospectiva:

1. A nu fuma in incinta scolii

2. A respecta regulamentul scolar

3. A purta uniforma daca regulementul scolar prevede acest lucru

1

27. Care dintre urmatoarele comportamente preprezinta o regula informala:

1. A nu fuma in incinta scolii

2. A nu jigni colegii

3. A respecta regulamentul scolar

2

27. Normele sunt cele care prin functiile si caracteristicile lor asigura:

1. buna functionare a societatii prin reglementarea raporturilor dintre oameni

2. Buna adaptare a oamenilor

3. Buna functionare a oamenilor

1

28. Intre societate si scoala se realizeaza o relatie de:

1. cauzalitate circulara

2. complementarietate

3. interdependenta

1

29. Dificultatile in diminuarea deviantei scolare sunt generate de :

1. imposibilitatea eliminarii etichetarii

2. contextul anomic specific sistemului educativ

3. cauzalitatea complexa a deviantei

2

30. Distrugerea balzonului scolii reprezinta:

1. devianta secundara

2. un act de violenta

3. un act de vandalism

31. Caracteristica esentiala a mediului familial este:

a. caracterul constrangator

b. caracterul informal

c. climatul afectiv

a

32. Caracteristica esentiala a mediului scolar este:

a. caracterul constrangator

b. caracterul formal

c. caracterul neutru afectiv

b

33. La scoala elevii se confrunta cu :

1. alte reguli

2. o alta imagine despre adult

3. alte modalitati de relationare

34. Familia contribuie la:

a. socializarea secundara

b. socializarea primara

c. socializarea primara si secundara

b

35. Variabile obiective ale devientei scolare sunt:

1. organizarea clasei

2. stilul profesorului

3. personalitatea profesorului

36. Teoriile care afirma ca la baza deviantei sta conflictul cultural sunt teorii.

1. sociologice

2. economice

Referat: Motive care duc la consumul de droguri: Curiozitatea, teribilismul , presiunea grupului, probleme (in familie, scoala, prieteni) Referat: Cercetare privind imaginea romanilor din Spania

3. analitice

37. Teoriile care afirma ca la baza deviantei sta saracia sunt teorii.

1. sociologice

2. economice

3. analitice

38. Teoriile care afirma ca la baza deviantei sta nevoia individului de a fi pedepsit sunt teorii.

a. sociologice

b. economice

c. analitice

c

39. Teoriile analitice asupra comportametului deviant apartin lui:

a. C. Lombroso

b. S. Freud

c. A. Bandura

b

40. Teoriile care accentueaza ideea ca anumite caracteristici fizice si caracteristici temperamentale ar induce devianta, sunt teorii:

1. sociologice

2. analitice

3. constitutionale

41. Conform teoriilor constitutionale, comportamentul deviant coreleaza cu structura:

1. mezomorfa

2. endomorfa

3. ectomorfa

42. Adeptul teoriei constitutionale a comportamentului deviant este:

a. S. Freud

b. W. Sheldon

c. C. Lombroso

c

43. Identitatea sociala se dobandeste in:

1. mediul familial 

2. mediul scolar 

3. in societate

44. Grupul scolar asigura preponderent satisfacerea nevoii de :

1. integrare sociala

2. definire individuala

3 comunicare

45. Metodele de predare-invatare pot contribui la aparitia conduitelor de devianta scolara cand :

1. sunt interactive

2. sunt personalizate

3. genereaza competitie

46. Metodele de predare-invatare pot contribui la aparitia conduitelor de devianta scolara cand :

1. sunt interactive

2. sunt standardizate

3. genereaza cooperare

47. Evaluarea poate sta la originea comportamentului deviant atunci cand:

1. este obiectiva

2. este folosita ca o modalitate de razbunare

3. este folosita ca un prilej de devoltare

48.In spatele unui comportament indisciplinat se poate ascunde:

1. dorinta de a comunica ceva

2. dorinta de a supara profesorul

3. dorinta de autodefinire

49. Devianta scolara este un fenomen:

a. normal

b. patologic

c. firesc la anumite varste

a

50. Democratizarea scolii se exprima in:

1. cresterea tolerantei

2. acceptarea comportamentului deviant

3. drepturile elevului

51. Comportamentul prin care un anumit elev sau student prezinta drept rezultatul propriului efort de invatare o serie de cunostinte pe care nu le-a asimilat, imprumutandu-le ad-hoc din diverse surse, reprezinta:

1. o forma de devianta scolara

2. o forma de comportament adaptativ

3. o forma de conduita evazionista

52. La elevii mici fuga de la scoala este:

1. expresia fobiei de scoala

2. expresia afirmarii de sine

3. expresia dorintei de a scapa de un conflict afectiv

53. La elevii mari fuga dela scoala este:

1. expresia fobiei de scoala

2. expresia afirmarii de sine

3. expresia dorintei de a scapa de un conflict afectiv

54. Fobia de scoala poate fi generata cel mai frecvent de:

a. mediul scolar 

b. stilul profesorului

c. educatia din familie  

c

55. Printre caracterist elevilor cu fobie de scoala intalnim:

1. timiditate fata de profesor

2. somatizarea anxietatii

3. izolare

56. Printre caracteristicile elevilor cu fobie de scoala intalnim:

1. timiditate fata de profesor

2. teama cand se apropie de scoala

3. izolare

57. Fuga de la scoala este.

1. mai frecventa la fete

2. mai frecventa la baieti

3. prezenta in egala masura atat la fete cat si la baieti

58. Caracteristicile fugarilor:

a. imagine de sine saraca 

b. conflicte cu parintii

c. conflicte cu profesorii

a

59. Printre caracteristicile fugarilor prezinta :

a. experimentare pedepsei comportamentale

b. conflicte cu parintii

c. conflicte cu profesorii 

a

60. Tinerii care fug, dar se intorc destul de repede sunt:

a. in general bine adaptati si manifesta relativ putine semne de conflict familial si/sau scolar

b. respinsi de mediul familial si/sau scolar

c. in stare de conflict cu scoala sau/si cu familia

a

61. Absenteismul debuteaza cu:

1. esec scolar

2. episoade de fuga de la scoala

3. conflicte cu profesorii

62. Abesenteismul poate fi provocat de:

1. incompatibilitate dintre cerintele individului si societate

2. incompatibilitatea dintre cerintele individului si oferta educationala

3. incompatibiliotatea dintre asteptarile individului si cerintele societatii

63. Semnele prevestitoare ale absenteismului pot fi:

a. tendinta spre izolare  

b. conflicte cu profesorii 

c. lectii neatractive

a

64. Semne prevestitoare ale absenteismului pot fi:

a. adoptarea unor comportamente infantile 

b. conflicte cu profesorii

c. lectii neatractive

a

65. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

a. absenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

b. comunicarea profesor-elevi eficienta

c. pedepse corporale aplicate pentru a da exemplu

a

66. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

a. prezenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

b. profesorii sunt punctuali si motivati si capabili sa-i motiveze pe elevi

c. pedepse corporale aplicate pentru a da exemplu

b

67. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

a. prezenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

b. profesorii nu sunt punctuali si motivati si capabili sa-i motiveze pe elevi

c. se mentine neschimbata componenta clasei si a echipei didactice

c

68. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

a. prezenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

b. profesorii nu sunt punctuali si motivati si capabili sa-i motiveze pe elevi

c. profesorii folosesc frecvent rugamintea personala in comunicarea cu elevii

c

69. Furtul becurilor de pe holul scolii,in scopul de a le utiliza acasa este:

1. vandalism ca joc

2. vandalism achizitiv

3. vandalism vindicativ

70. Spargerea usii de la cancelarie dupa ce elevii au primit note mici este:

1. vandalism ca joc

2. vandalism achizitiv

3. vandalism vindicativ

71. Distrugerea calculatoarelor din laboratorul de informatica, inaintea unei teze este:

a. vandalism ca joc

b. vandalism achizitiv

c. vandalism vindicativ

c

72. "Intrecerea" - cine pune mai sus picioarele pe peretii clasei - este:

a. vandalism ca joc

b. vandalism achizitiv

c. vandalism vindicativ

a

73. Distrugerea siglei scolii este:

1. vandalism tactic

2. vandalism achizitiv

3. vandalism vindicativ

74. Desenele cu grafiti de pe peretii scolii reprezinta:

1. vandalism malitios

2. vandalism achizitiv

3. vandalism tactic

75. Distrugerea scaunelor din autobuzul cu care elevii vin la scoala este:

1. vandalism ca joc

2. vandalism achizitiv

3. vandalism vindicativ

76. Desenele de pe bancile elevilor reprezinta:

1. vandalism ca joc

2. vandalism achizitiv

3. vandalism vindicativ

77.Din punct de vedere social: diversele tipuri de vandalism au in comun faptul:

a. deriva din sentimentul nedreptatii

b. deriva din confictul cultural

c. deriva din etichetare

a

78. Elevii care recurg la acte de vandalism se caracterizeza prin:

1. toleranta redusa la frustare

2. stima de sine mare

3. nivel bun de autocontrol

79. Elevii care recurg la acte de vandalism se caracterizeza prin:

1. toleranta la frustare

2. stima de sine slaba

3. nivel bun de autocontrol

80. Elevii care recurg la acte de vandalism se caracterizeza prin:

1. toleranta la frustare

2. stima de sine mare

3. nivel scazut de autocontrol

81. Vandalismul in scoala poate fi interpretat ca:

1. o cale de a depasi plictiseala

2. un mod de a fi

3. o modalitate de adaptare

82. Vandalismul in scoala poate fi interpretat ca:

1. o modalitate de razbunare

2. un mod de a fi

3. o modalitate de adaptare

83. Lovirea unui coleg este:

1. o agresiune fizica indirecta

2. o agresiune verbala directa

3. o agresiune fizica directa

84. Distrugerea scaunului profesorului este:

1. o agresiune fizica indirecta

2. o agresiune verbala directa

3. o agresiune fizica directa

85. Distrugerea caietului/manualului unui coleg este:

1. o agresiune fizica indirecta

2. o agresiune verbala directa

3. o agresiune fizica directa

86. Distrugerea perdelelor cls. dupa ora de dirigent este:

1. o agresiune fizica indirecta

2. o agresiune verbala directa

3. o agresiune fizica directa

87. Refuzul de a vorbi cu cineva este:

1. o agresiune verbala indirecta

2. o agresiune verbala directa

3. o agresiune pasiva verbala directa

88. Impiedicarea unui coleg mai mic de a intra pe poarta scolii reprezinta:

1.o agresiune activa verbala indirecte

2. o agresiune pasiva fizica directa

3. o agresiune pasiva fizica indirecta

89. A ameninta un coleg reprezinta:

1. o agresiune activa verbala directa

2. o agresiune pasive fizice directe

3. o agresiune pasive fizice indirecte

90. Cea mai frecventa conduita devianta este.

1. violenta

2. vandalismul

3. absenteismul

91. Calomnia reprezinta o:

1. o agresiune activa verbala indirecta

2. o agresiune pasiva fizica directa

3. o agresiune pasiva fizica indirecta

92. Refuzul de a scrie in timpul orei reprezinta:

1. o agresiune activa verbala indirecte

2. o agresiune pasiva fizica directa

3. o agresiune pasiva fizica indirecta

93. Surse ale violentei institutionale:

1. competitia

2. conflictul

3. cooperarea

94. Masurile de diminuare a deviantei scolare sociopsihologice si psihopedagogice urmaresc:

a. depistarea si remedierea precoce a conditiilor nefavorabile de microclimat familial si social

b. depistarea si remedierea precoce a comportamentelor deviante

c. depistarea si remedierea precoce a tuturor factorilor ce stau la baza aparitiei comportamentului deviant

a

95. Preventia care se adreseaza direct cauzelor generatoare este o preventie:

a. primara

b. secundara

c. tertiara

a

96. Masurile care se iau in cazurile in care devianta a luat un aspect antisocial constituie:

a. preventia primara

b. preventia secundara

c. preventia tertiara

c

97. Remedierea comportamentelor deviante, inaite de a capata un aspect delictual constituie:

a. preventia primara

b. preventia secundara

c. preventia tertiara

b

98. Consilierea elevilor care absenteaza constituie:

a. preventia primara

b. preventia secundara

c. preventia tertiara

b

99. Consilierea parintilor elevilor in vederea optimizarii comunicarii parinti -copii constituie:

a. preventia primara

b. preventia secundara

c. preventia tertiara

a

100. Printre masurile de preventie secundara in cazul deviantei scolare se evidentiaza:

a. infiintarea cabinetelor de asistenta psihopedagogica

b. acordarea prioritatii absolute educatiei de baza

c. cresterea calitatii procesului de invatamant

b

101. Printre strategiile de preventie a deviantei scolare care pot fi initiate de MEC:

a. imbunatatirea calitatii procesului de invatamant

b. infiintarea claselor intermediare, de adaptare sau de pregatire

c. personalizarea procesului de invatamant

b

102. Printre starategiile de preventie a deviantei scolare care pot fi initiate de MEC:

a. prevederea unor game variate de burse

b. prevederea obligativitatii refacerii intregii programe in situatie de esec

c. personalizarea procesului de invatamant

a

103. Printre strategiile de preventie a deviantei scolare care pot fi initiate de MEC:

a. prevederea obligativitatii refacerii intregii programe in situatie de esec

b. personalizarea procesului de invatamant

c. descentralizarea invatamantului

c

104. Printre strategiile de preventie a deviantei scolare care pot fi initiate de MEC:

a. prevederea obligativitatii refacerii intregii programe in situatie de esec

b. personalizarea procesului de invatamant

c. conceperea unui cod al disciplinei scolare mai putin constrangatoare

c

105. Printre starategiile de preventie a deviantei scolare care pot fi initiate de MEC:

a. prevederea obligativitatii refacerii intregii programe in situatie de esec

b. evaluarea sistematica a deviantei scolare

c. personalizarea procesului de invatamant

b

106. Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice scolii care functioneaza ca o comunitate terapeutica:

a. scoala este permanenta

b. scoala este neutra afectiv

c. scoala este constrangatoare

a

107. Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice scolii care functioneaza ca o comunitate terapeutica:

a. scoala este a tuturor

b. scoala este a mea

c. scoala este constrangatoare

b

108. Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice Scolii care functioneaza ca o comunitate terapeutica:

a. scoala este a tuturor

b. scoala este sigura

c. scoala este constrangatoare

b

108. Printre strategiile de preventie care pot fi initiate de catre unitatile scolare se enumera:

a. micsorarea normei didactice

b. conceperea unor orare mai flexibile

c. micsorarea efectivelor claselor

b

109. Printre strategiile de prevetie care pot fi initiate de catre unitatile scolare se enumera:

a. micsorarea normei didactice

b. sa includa module ce amplifica rolul therapeutic al educatiei

c. micsorarea efectivelor claselor

b

110. Printre strategiile de preventie care pot fi initiate de catre unitatile scolare se enumera:

a. sa democratizeze viata scolara

b. contracte ale cadrelor didactice pe perioada determinata

c. micsorarea efectivelor claselor

a

111. Printre strategiile de preventie care pot fi initiate de catre unitatile scolare se enumera:

a. micsorarea normei didactice

b. alocarea unor ore de repetare

c. micsorarea efectivelor claselor

b

112. Printre strategiile de preventie care pot fi initiate de catre unitatile scolare se enumera:

a. realizarea parteneriatelor cu parintii

b. promovarea unui stil didactic democratic

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

a

113. Printre strategiile de preventie care pot fi initiate de catre unitatile scolare se enumera:

a. creea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b. promovarea unui stil didactic democratic

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

a

114. Strategiile de preventie a deviantei scolare specifice profesorilor sunt:

a. crearea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b. promovarea unui stil didactic democratic

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

b

115. Strategiile de preventie a deviantei scolare specifice profesorilor sunt:

a. crearea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b. propunerea unor programe de rezolvare a conflictelor

c. sa puna accent mai mare pe educatia morala

c

116. Strategiile de preventie a deviantei scolare specifice profesorilor sunt:

a. creea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b.promovarea invatarii prin cooperare corelata cu scaderea ponderii competitiei

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

b

117. Strategiile de preventie a deviantei scolare specifice profesorilor sunt:

a. creea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b. ameliorarea stimei de sine a elevilor

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

b

118. Strategiile de preventie a deviantei scolare specifice profesorilor sunt:

a. creea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b. realizarea diferentierii in predare

c. infiintarea unor posturi de consilieri scolari

b

119. Strategiile de preventie a deviantei scolare specifice profesorilor sunt:

a. creea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b.procuparea constanta de a consolida motivatia elevilor

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

b

120. Strategiile de preventie a deviantei sc (specific prof)

a. creea unui anumit etos al scolii bazat pe cooperare, comunicare democratica

b. reorganizarea spatiului clasei

c. infiintarea unor posturi de asistenti sociali

b

121. Indicele vandalismului scolar difera de la o scoala la alta in functie de:

a.marimrea scolii

b. constanta echipei didactice

c. compozitia fete/baieti

a

122. Indicele vandalismului scolar difera de la o scoala la alta in functie de:

a.situarea intr-o zona cu un indice mare al criminalitatii

b. constanta echipei didactice

c. compozitia fete/baieti       a

123. Indicele vandalismului scolar difera de la o scoala la alta in functie de:

a. constanta echipei didactice

b. compozitia fete/baieti

c. compozitia etnica               c

124. Vandalismul are frecventa mare:

a. in pauze

b. in week-end

c. in timpul cursurilor

b

124. Vandalismul are frecventa mare:

a. in pauze

b. in vacanta

c. in timpul cursurilor

b

125. Motivatia vandalismului o poate constitui:

a. orarele rigide

b. deficiente in organizarea activitatilor educative

c. un etos al scolii bazat pe cooperare

b

126. Motivatia vandalismului o poate constitui:

a. disciplina scolara riguroasa

b.discrepanta dintre aspiratiile elev. si obiectivele scol

c. un etos al scolii bazat pe cooperare

b

127. Motivatia vandalismului o poate constitui:

a. disciplina scolara riguroasa

b. schimbari in mentalitatea autoritatilor scolare

c. un etos al scolii bazat pe cooperare

b

128. Motivatia vandalismului o poate constitui:

a. disciplina scolara riguroasa

b. un etos al scolii bazat pe cooperare

c. atmosfera impersonala, anomica a scolii

c

129. Motivatia vandalismului o poate constitui:

a. disciplina scolara riguroasa

b. un etos al scolii bazat pe cooperare

c. sentimentul elev. de a fi abandonati de catre scoala

c

130. Motivatia vandalismului o poate constitui:

a. disciplina scolara riguroasa

b. un etos al scolii bazat pe cooperare

c. relatia scoala-familie deficitara

c

131. "Invatarea observationala" este:

a. observarea comportamentului altora, precum si a consecintelor acestor comportamente pentru ei

b. imitarea comportamentului altora

c. observarea comportamentului altora si imitarea lui

a

132. In societatea moderna, stilurile agresive comportamentale pot fi adoptate din urmatoarele surse :

a. agresiunea modelata de membrii familiei

b. agresiunea din societate

c. comportamentele agresive recompensate

a

133. In societatea moderna, stilurile agresive comportamentale pot fi adoptate din urmatoarele surse :

a. subcultura in care traieste individul

b. agresiunea din societate

c. comportamentele agresive recompensate

a

134. In societatea moderna, stilurile agresive comportamentale pot fi adoptate din urmatoarele surse :

a. cultura in care traieste individul

b. agresiunea din societate

c. modelele simbolice abundente oferite de mass-media

c

135.Expresia "e doar o femeie" reprezinta o reactie ce este:

a. etichetare

b. naturalizare

c. stigmatizare

b

136. Una din functiile sociale a deviantei este:

a. clarificarea si definirea mai precisa a normelor sociale

b. cresterea conflictelor in cadrul grupului

c. imunizarea fata de comportamentul deviant

a

137. Una din functiile sociale a deviantei este:

a. cresterea solidaritatii grupului

b. cresterea conflictelor in cadrul grupului

c. imunizarea fata de comportamentul deviant

a

138. Una din functiile sociale a deviantei este:

a. producerea unor schimbari necesare in cadrul sistemului social

b. cresterea conflictelor in cadrul grupului

c. imunizarea fata de comportamentul deviant

139. Una din functiile sociale a deviantei este:            a

a. considerarea conformitatii ca fiind mai dezirabila decat devianta

b. cresterea conflictelor in cadrul grupului

c. imunizarea fata de comportamentul deviant

a

140. Una din disfunctiile deviantei.

a. imunizarea fata de comportamentul deviant

b. producerea unor schimbari necesare in cadrul sistemului social

c. subminarea increderii necesare pentru conservarea ordinii sociale