INTELECT SI HANDICAP MENTAL (RETARDUL MENTAL)

Ce este intelectul

Pentru a intelege ce presupune un handicap mental trebuie sa stim ce este intelectul.

Prin intelect se construieste intelegerea realitatii avand la baza experienta senzoriala care este prelucrata si organizata de gandire. Cu ajutorul gandirii se foloseste experienta dobandita prin care se cunoaste lumea inconjuratoare. Ca elemente ajutatoare ale gandirii sunt simbolurile (imaginile si limbajul). Imaginile si limbajul sunt de asemenea importante pentru comunicarea cu ceilalti.

Clasificarea impresiilor senzoriale se face in cinci categorii. Deci acestea se clasifica dupa:

v       timp (cand ?);

v       loc (unde ?);

v       cantitate ( cat ?);

v       calitate ( ce ?);

v       cauza ( de ce ?);

Organizarea in aceste categorii se dezvolta ca un rezultat al maturizarii persoanei in corelatie cu experienta acumulata. In acelasi fel se dezvolta si capacitatea de a executa operatii de gandire, de a intelegere, precum si de a folosi de simbolurile (imagini si limbaj).

Organizarea si reorganizarea experientei senzoriale

Intelegerea timpului face sa putem diferentia notiunea de /acum/, /atunci/ si /apoi/, precum si /inainte/ sau /dupa/. Intelegem sensul notiunii de "cand am mancat" si "inainte sa intram in oras". Apoi intelegem ca timpul poate fi impartit in saptamani, luni si ani si invatam masurarea timpului, ceasul. Presimtim timpul istoric, viitorul si vesnicia. Prin corelarea intamplarilor la timp putem planifica.

Intelegerea locului face sa putem diferentia notiunea de: /aici si acolo/, /in spate/, /dedesubt/, /pe partea aceasta/ si /alaturi/. Treptat invatam sa gasim drumul spre diferite locuri. Putem inventa scurtaturi, invatam sa gasim casa noastra si alte locuri. Invatam sa folosim mijloace ajutatoare pentru localizare, de exemplu hartile. Intelegerea locului se extinde tot mai mult si dobandim cunostinte despre tari si mari, despre pamant, luna si soare, despre univers si infinit.

Intelegerea cantitatii face sa putem diferentia notiunea de /mai mult/, /mai putin/ si /la fel de mult - mai multe/, /mai putine/ si /la fel de multe/ - /mai lung/, /mai scurt/ si /la fel de lung/, etc. Cu timpul invatam sa numaram (unu, doi, trei..). si intelegem notiuni ca /dublu/ si /jumatate/, /niciunul/, /totul/, /cateva/, singular si plural. Invatam numere naturale, numere irationale, numere intregi, numere fractionale si alte multimi de numere.

Intelegerea calitatii face sa putem intelege ca obiectele exista si nu isi schimba calitatea, forma sau marimea, precum si faptul ca ele exista chiar si atunci cand nu le vedem. Invatam sa deosebim diferite calitati ca de ex. rosu si galben, rotund si colturos, usor si greu, inalt si scund, aspru si moale, dulce si sarat, ascutit si tocit, puternic si slab, etc. Invatam sa deosebim cainele de pisica, copacul de tufisul.

Intelegerea cauzei presupune sa sesizam legatura dintre intamplari. Invatam de exemplu ca /daca mananci devii satul/, iar /daca esti tacut si pasiv atunci nimeni nu-ti face rau/, sau /esti apreciat daca iei initiativa/. Simti ca /esti ud cand ploua/ si stii ca /daca iti este frig, te imbraci cu o haina si te vei incalzi/.

Operatii de gandire

Primul tip de functie a intelectului este ordonarea impresiilor si structurarea lor. Prin ordonare impresiilor, realitatea este inteleasa mai bine si se poate actiona intr-un mod mai bun. Structurarea face sa capatam o imagine de ansamblu si sa ne putem gandi mai usor la schimbari.

Al doilea tip de functie a intelectului sunt operatiile mentale.A se face deosebire dintre operatiuni manuale si operatiuni de gandire. Daca se remobileaza o camera, aceasta se poate face concret, in fapt, sau numai in gand. A face aceasta concret este o operatie manuala, a face aceasta in gand este o operare in plan mental. Cand se remobileaza o camera, gandurile se ocupa cu o schimbare concreta, intr-o camera concreta. Aceasta se numeste operatie de gandire concreta. Daca te gandesti fara sa ai un obiect concret in gand, aceasta se numeste operatie de gandire abstracta.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Functia de simbolizare

Simbolizarea este al treilea tip de functie a intelectului. Aceasta se bazeaza pe faptul ca obiectele, intamplarile si insusirile pot fi insemnate cu un semn, un simbol. Inainte de a intelege ce reprezinta un lucru, reactionam la semn, care este asociat pentru o intamplare. De exemplu "cand se deschide usa frigiderului vine imediat mancarea", "cand auzi cuvantul <afara!> te imbraci cu geaca". Semnelele devin primii stimuli intr-un lant intreg de asociatii, fara de care simbolizarea nu este inteleasa. Cand se intelege ca totul se poate simboliza prin imagini sau sunete, se poate pune intrebarea cum se numesc. Simbolurile in imagini seamana cu ceea ce reprezinta, in timp ce simbolurile semantice, de exemplu literele, sunt desigur alese in mod arbitrar. Simbolurile in imagini si simbolurile semantice sunt mijloace de ajutorare ale gandirii, invatarii, memorarii si comunicarii.

Nivelul de abstractizare in gandire

<Structurarea>, <operatiile mentale> si <simbolizarea> pot avea loc in diferite planuri de abstractizare.

Dezvoltarea intelectului

Nivelul de abstractizare al gandirii se dezvolta in mod normal cu varsta.( Figurile 1 si 2).

O persoana care se dezvolta normal se afla in primul stadiu de abstractizare de la nastere pana in jurul varstei de 1, 5 - 2 ani. Al doilea stadiu dureaza pana la varsta de 6 - 7 ani iar al treilea pana la varsta de 11 - 12 ani. Dupa varsta de 15 -20 de ani nivelul de abstractizare al gandirii nu se mai dezvolta. Atunci cand tulburarile emotionale sau lipsa de experiente au stanjenit dezvoltarea normala a intelectului, se poate ca, prin inlaturarea acestora, intelectul sa se dezvolte mai tarziu pana la normal pentru individul respectiv.

O persoana superdotata se dezvolta mai repede in aceste stadii, ajungand la stadiul de adult la un nivel de abstractizare mai mare, in timp ce o persoana mai putin dotata se dezvolta mai incet, ramanind la un nivel mai coborat de abstractizare la stadiul adult.

Maturizare, experienta si nivel de inteligenta

Nivelul de inteligenta depinde de maturizarea biologica a acelor parti ale sistemului nervos care sunt folosite de gandire. In acelasi mod in care muschii sunt necesari pentru o actiune, tot astfel creerul este necesar pentru gandire. Ceea ce gandim depinde de experientele avute in corelatie cu mediul inconjurator.

Nivelul de inteligenta functionala este un produs al nivelului de abstractizare pe care o permite maturizarea creerului si al experientei date de relatia cu mediul. Figura 3 indica inteligenta functionala (demonstrata) adica inteligenta data de nivelul de abstractizare de care beneficiaza individul in mod biologic si de experientele pe care acesta a avut posibilitatea sa le acumuleze. Daca creerul se maturizeaza mai incet si ramane la un nivel mai coborat decat nivelul mediu, aceasta da o limitare a nivelului de abstractizare a gandirii corelata biologic, care nu poate creste prin exercitii. Dar experintele dobandite la acest nivel pot fi deopotriva bogate, adecvate si cuprinzatoare.

Experintele ofera continut gandurilor. Daca lipseste experienta nu apar monstre de gandire. O persoana care traieste intr-un mediu sarac din punct de vedere pedagogic poate fi mai putin limitata decat arata. Pentru o anumita stimulare, dar insuficienta, nivelul de abstractizare corespunzator va fi mai sarac.

Doua persoane pot deci sa aiba acelasi nivel de abstractizare in gandire dar continut diferit

( Figura 4 unde persoana X-1 are un anumit intelect dar cu o experienta limitata pe cind persoana X-2 are acelasi intelect dar cu o experienta cu mult mai mare deci are o inteligenta functonala mai mare). ( Figura 5 unde doua persoane Y-1 si Y-2 au aceleasi experiente dar persoana Y-2 are un nivel de abstractizare mai mare decit Y-1 adica reflecta realitatea intr-un mod mai abstract si mai cuprinzator, deci Y-2 are o inteligenta functonala mai mare). De multe ori este greu sau imposibil sa stabilesti cu adevarat ce inteligenta are o persoana.

Retardul mental

"Deficienta de dezvoltare psihica este acea deficienta care datorita scaderii considerabile a functiilor de intelegere (intelectului) survenita in perioada de crestere, determina greutatea adaptarii la mediul inconjurator". ( Grunewald in "Ingrijirea madicala")

Persoanele cu deficiente de dezvoltare traiesc cu un handicap de intelect. Acestea gandesc si percep lumea mai concret decat ceilalti oameni.

Intelectul nostru se dezvolta in anii copilariei si adolescentei de la perceptia concreta a lumii prin simturile noastre si prin corpul nostru, pana la intelegerea acesteia in mod mai abstract.

O persoana cu deficiente de dezvoltare se dezvolta ca ceilalti oameni, dar dezvoltarea este mai lenta si ramane la un nivel prematur.

Cu ajutorul intelectului nostru ne cream o intelegere cu privire la modul de constituire al realitatii. Persoanele cu deficiente de dezvoltare fac acest lucru intr-un mod mai concret decat ceilalti oameni.

Nivelul A (QI<10; virsta de inteligenta<1,5)

La nivelul A lumea este perceputa concret. AICI si ACUM. Daca o persoana adulta gandeste in acest mod, atunci este vorba de o deficienta severa de dezvoltare.

Timp

Timpul este de neinteles. Este valabil numai prezentul. De aceea este greu ca o astfel de persoana sa astepte. Daca simte mirosul de mancare, doreste sa aiba mancare imediat - nu peste un sfert de ora. Isi da seama ca este dimineata cand cineva intra in camera si ridica jaluzelele - nu uitandu-se la ceas. Pentru a intelege ce se va intampla si cand, se poate apela la ajutorul lantului de evenimente. Cand lucrurile se fac intr-o anumita ordine, persoana poate intelege ce urmeaza.

Loc

Stie ca ceea ce are in jurul sau in acest moment, exista, dar nu stie ce este in sertar - chiar daca si-a aranjat personal lucrurile acolo. Dar daca trage sartarul isi recunoaste lucrurile. Acestea devin atunci din nou concrete.

Cantitate

Notiunea de mult / putin/, mare / mic sunt greu de inteles. Se apreciaza prin comparatie poate fi ales acel pahar care este mai umplut - chiar daca este mai mic.

Calitate

Se apreciaza din afara ce se face cu lucrurile. Cana este pentru a bea, lingura este pentru ca sa mananci, s.a.m.d. Cana si lingura pot oferi o informatie importanta asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Daca cana este goala, atunci deceptia poate fi mare iar persoana/ copilul poate deveni agitat sau chia agresiv.

Lucrurile ofera informatii despre ceea ce se va intampla = comunicare concreta.

Cauza

Corelarea cauzei este de asemenea greu de inteles. "Daca ma spal pe dinti nu voi avea carii" este un rationament abstract. Periuta de dinti devine atunci ceva neplacut care se introduce in gura fara sa fie nevoie. 'Cand este cald afara pot avea un tricou mai subtire pentru a nu-mi fi prea cald'. Aceasta poate fi de asemenea prea abstract pentru a fi inteles. Dimpotriva, persoana poate sa agreeze de exemplu tricoul rosu.

La acest nivel nu exista un limbaj vorbit, deoarece cuvintele sunt prea abstracte. Chiar si imaginile sunt prea abstracte pentru a fi intelese si de aceea nu poate fi inteleasa nici imaginea proprie in oglinda.

Nivelul B (QI=10-45; virsta de inteligenta=1,5-7)

La nivelul B se gandeste putin mai abstract. Se inteleg simbolurile concrete, ca de exemplu imagini si cuvinte concrete. De asemenea, incep sa se organizeze propriile impresii ca de exemplu mare / mic, vechi / nou, multe / putine/. Daca o persoana adulta gandeste in acest mod atunci deficienta de dezvoltare este moderata.

Timp

Daca timpul incepe acum, atunci este inteles. Se intelege ca timpul exista, dar nu se intelege notiunea de timp. Se pot ordona propriile impresii: /inainte/, /acum/, /dupa/, dar nu se intelege indicatia timpului ca "peste un sfert de ora" sau "maine". Indicatiile de timp se inteleg in primul rand daca se poate compara cu ceva concret, de exemplu maine = dupa ce am dormit o noapte.

Loc

Pot fi gasite locuri cunoscute daca mai inainte a fost acolo de mai multe ori. Deseori este nevoie de ajutor prin semne concrete de directionare, pentru a gasi drumul, ca de ex. o cutie de scrisori sau o placuta indicatoare.

Cantitate

Este greu de inteles continutul notiunii 10, 20. Intelege ce se face cu banii, dar nu si valoarea banilor. Poate sa invete ca o bancnota este mai mare decat o moneda si o bancnota mare este mai valoroasa decat una mai mica, dar este greu de stiut cati bani sa dea la vinzatoare cand va plati.

Calitate

Gandeste tot concret si de aceea are mare nevoie de semne concrete de directionare sau de exemplu imagini cu 'nu uita ca'.

Cauza

Rationamentul "daca se face asa." este greu de inteles ca de ex.: 'Daca acum cumpar dulciuri, atunci nu voi mai avea bani pentru', 'Daca nu plec la timp, atunci voi intarzia.' sunt rationamente prea grele pentru multi care gandesc atat de concret.

La acest nivel, sunt de mare ajutor informatiile prin imagini. Se dobandeste experienta prin a face lucrurile in mod concret si este greu de inteles si de invatat cand cineva explica aceasta in cuvinte. Se inteleg simbolurile concrete si de aceea incepe sa vorbeasca si sa inteleaga limbajul vorbit, dar intelege ceea ce se spune intr-un mod concret, altfel poate apara usor confuzii.

Nivelul C (QI=45-70; virsta de inteligenta=7-11)

La nivelul C incep sa fie intelese simbolurile abstracte ca literele si cifrele si aceste persoane pot incepe sa citeasca. Se descurca si intelege atunci cand ceva se schimba, adica se reorganizeaza. Daca persoana adulta gandeste in conformitate cu structurile de gandire ale acestui nivel, se cheama ca are o deficienta usoara de dezvoltare.

Timp

Timpul a devenit acum mai de inteles. Se intelege notiunea ceasului, se pot deosebi zilele si anii. Dar perioadele de timp sunt greu de inteles. "Care este diferenta intre secolul XVIII si anii cand mamele noastre erau tinere ?" De asemenea, este greu de numarat cat timp ia sa ajungi la timp de acasa pina la cinema.

Loc

Poate invata sa gaseasca chiar si locul unde nu a mai fost inainte. De asemenea, se obisnuieste sa mearga cu mijloace de transport in comun. Intelege ce este o harta, dar cu greu poate sa se foloseasca de aceasta. Aceasta nu arata la fel cu realitatea.

Cantitate

Cantitatea este incontinuare o notiune grea. Banii si valoarea banilor este inteleasa atat timp cat este vorba de valori mici, dar cand este vorba de cateva sute de mii, deseori este prea greu. Poate fi greu de socotit cat va costa mancarea sau daca un produs este scump sau ieftin. Este greu de socotit cat trebuie din produsul respectiv pentru a ajunge pentru toti. Este de la sine inteles ca devalorizarea banilor de dupa Revolutie este in detrimentul persoanelor cu handicap datorita multor 'zerouri din coada banilor'

Calitate

Incep sa inteleaga lucrurile intr-un mod mai general. Cafeaua poate fi in pachete de mai multe feluri si de marci diferite. Chiar daca se inteleg notiunile, ele trebuie sa fie in continuare concrete. Ce este de exemplu palatul ciorilor ? Locuiesc acolo ciorile ?

Cauza

Acum se poate folosi rationamentul "daca" atata timp cat alternativa este concreta. Ex."Daca cumpar dulciuri, atunci nu am bani pentru jucarie/cartofi."

Persoanele cu deficiente de dezvoltare usoara se descurca singure in activitatea zilnica - in mare masura - dar au nevoie de ajutor. Ele se descurca sa scrie, totusi limitat, pentru ca o mare parte din informatia scrisa este de neinteles, ca de ex. tabelele de timp (calendarele), anunturile de cinema, s.a. Ei inteleg simbolurile, dar nu un simbol ca simbol. Un card de bancomat este un simbol pentru contul personal, care este un simbol pentru. Pentru multi este greu de inteles ce are a face cardul pentru bancomat cu banii.

Nivelurile A, B, C sunt o teorie a Doctorului docent Gunnar Kylén, RFUB. Impartirea ne ajuta sa ne dam seama cum intelege lumea inconjuratoare o persoana cu retard mental si acest lucru este foarte important.

Impartirea aceasta este inrudita indeaproape cu notiunea de varsta inteligentei. Prin aceasta se intelege acea prestatie medie pentru o anumita varsta. Varsta inteligentei 5 este deci ceea ce face in medie un copil la varsta de 5 ani. O persoana care face ceea ce se face in medie la varsta de 5 ani, are varsta inteligentei 5, indiferent de varsta sa cronologica. (vezi Figura 7)

In afara de nivelul de abstractizare al gandirii, persoana cu handicap mental are deficiente primare de functionare si memorie de scurta durata. In timpul memorarii de scurta durata persoanele adulte cu intelect normal fac 5 - 9 unitati de informare, iar o persoana cu handicap mental face 3 - 7 unitati de informare. In cazul handicapurilor severe si mai putin. Aceasta ingreuneaza invatarea .

CIM-10 si DSM -6 clasifica gradul de severitate al retardului mental:

sever QI<20

grav QI=20-35

moderat QI=35-50

usor QI=50-70

limitat OI=70-85

inteligenta normala OI>85

Cercetatorul norvegian B. Nirje (Popovici, 1990) a interpretat retardul mental nu ca pe un simplu handicap, ci ca pe un cumul de 3 handicapuri:

-handicapul mental al individului

-handicapul de constientizare a intirzierii mintale

-handicapul dobindit sau impus

Handicapul mintal al individului include tulburarile de invatare, sentimentele de frustrare determinate de esec si care sunt intretinute de lipsa de rabdare si intelegere din partea celorlalti membri ai comunitatii;

Handicapul de constientizare a intirzierii mintale se refera la autoconceptualizarea persoanei retardate, care se caracterizeaza prin conceptii de sine distorsionate, izolare, traire exacerbata a problemelor personale, ambiguitatea pozitiei sale fata de persoanele din jur. Constientizarea handicapului are importante efecte negative in planul formarii personalitatii.

Handicapul dobindit sau impus se refera la tulburarile aparute in comportamentul deficientului mental datorita imposibilitatii acestuia de a se adapta la conditiile sociale, la diverse situatii sociale din comunitate sau datorita atitudinii eronate a parintilor, a educatorilor sau a altor persoane implicate in procesul de recuperare.