GANDIREA - gandirea ca proces cognitiv superior, gandirea ca sitem de notiuni

GANDIREA

I.      Gandirea ca proces cognitiv superior

Procesele cognitive senzoriale reflecta aspectele concrete, intuitive, aparente, de suprafata, obiective

Procesele cognitive secundare reflecta aspectele esentiale, neaccesibile simturilor, invizibile, impalpabile

Gandirea inglobeaza si valorifica datele perceptive si prin reprezentare.

Def! PROCES PSIHIC MINTAL INTERN, SUBIECTIV, DESFASURAT PE BAZA JUDECATORILOR, RATIONAMENTELOR CARE PROCESEAZA REALITATEA.

Caracteristici:

1)     procesualitatea

2)     caracter mijlocit

3)     caracter abstract - formal

4)     caracter finalist

1)     Procesualitatea gandirii

Gandirea evolueaza:

ASCENDENT - este dirijata de observatie, de experienta perceptiva, inductiva, (particular- general), mod natural de evolutie a gandirii umane, bazata pe informatii senzorial-perceptive si pe reprezentari

DESCENDENT - dirijata de legi, reguli, norme, principii; este deductiva (din anumite legi se disting atribute ale unor categorii de obiecte); evolutie a gandirii realizata prin invatare scolara, educatie; are caracter imperativ, deriva din nivelul cunoasterii umane

Cele doua demersuri ale gandirii pe verticala cunoasterii sunt complementare si stau la baza constituirii si achizitionarii conceptelor, notiunilor

Gandirea are caracter discursive si se desfasoara pe cele 3 dimensiuni ale trupului

in prezent prelucrarea datelor perceptive

pentru trecut prelucreaza datele stocate in memorie si reprezentari explorand

viitorul

!Definitia cognitivista a gandirii! = organizarea reprezentarilor interne sau a stocajelor din memorie pentru intelegerea unor situatii si crearea unor noi informatii

2)     Caracterul mijlocit al gandirii

in procesarea directa, gandirea este mijlocita prin:

experienta perceptiva

imaginea reprezentarii

date stocate in memorie

Acestea sunt vehiculate prin limbajul cotidian

in procesarea descendenta, indirect gandirea este mijlocita prin:

cunostinte acumulate (stiintifice) vehiculate prin limbaj stiintific de specialitate (instrument fundamental ce permite vehicularea informatiilor)

3)     Caracterul abstract-formal

Gandirea extrage si utilizeaza insusiri esentiale, dar generale pe care le selecteaza. Selectivitatea se realizeaza prin abstractizare (evidentierea insusirilor esentiale necesare ca invariatii cognitive, specifici categoriilor de obiecte sau fenomene).

Conform lui J. Piaget, acest proces este o ultima etapa a dezvoltarii inteligentei, ca inteligenta formala gandirea devine proportionala ce utilizeaza judecati ipotetico-deductive.

4)     Caracterul finalist:

Scopul gandirii: elaborarea modelelor mintale si a solutiilor la situatiile problematice.

!Def.! PROCES COGNITIV SUPERIOR, DE PROCESARE A INSUSIRILOR ESENTIALE, NECESARE, LOGICE, CU AJUTORUL OPERATIILOR ABSTRACT-FORMALE IN SCOPUL INTELEGERII, EXPLICARII SI PREDICTIEI RELATIILOR CAUZALE REALE SI A ELABORARII CONCEPTELOR NOTIUNILOR, TEORIILOR, SISTEMELOR COGNITIVE CARE MODELEAZA REALITATEA.

Operatiile gandirii

Sistemele operatorii caracterizeaza superioritatea si pozitia unui proces psihic. Operatiile gandirii actioneaza in cupluri operatorii:

1.     Analiza si sinteza rationala se bazeaza pe analiza si sinteza perceptiva. Sunt mediate prin sisteme de sume si simboluri. Se desfasoara intr-un plan concret instructive.

Analiza = separare, ordonare mintala a insusirilor esentiale dupa anumite criteria

Sinteza = refacerea, recompunerea mintala a obiectului in functie de cerintele activitatii intelectuale.

Orice analiza este precedata de un demers anticipativ, de un anumit proiect, schema de lucru.

Finalitatea - elaborarea unui model mintal de analiza, model informational, o replica interna proprie a subiectului cunoscator.

2.     Comparatia = raportarea la criterii; e bazata pe criterii perceptive implica evidentierea asemanarilor si deosebirilor esentiale, presupune un plan si are o anumita finalitate subordonata necesitatii evidentierii unor rapoarte de superioritate - inferioritate.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Foloseste argumentatia de tipul: "daca.atunci.

Analiza + sinteza + comparatia = pentru procesarea ASCENDENTA

3.     Abstractizarea si generalizarea

Au caracter complex

Se desfasoara exclusiv mintal

Tipice pentru procesarea ascendenta

! In gandire selectivitatea este maximal prin abstractizare, iar generalizarea se refera la clase, categorii foarte largi de obiecte - fenomene

Abstractizarea = extragerea insusirilor esentiale (invariant cognitive) pentru o clasa de obiecte

Se desfasoara in doua sensuri: extragerea esentialului

renuntarea la neesential

Generalizarea = extinderea invariantilor obtinute prin abstractizare la clasa de obiectefenomene

A+G: - grade diferite de profunzime si expansiune

- genereaza date cuprinse in legi cauzale si in teorii

- rezultatele lor sunt cuprinse in legi care pun in evidenta relatii cauzale cu o sfera cat mai larga de cuprindere.

Legea efectului: actiune succes (se consolideaza)

esec (se abandoneaza)

4.     Inductia si deductia

Inductia  (conform lui Piaget)

organizeaza datele observatiei si experientei anterioare in concept

specifica procesarii ascedente

intuitiva

utilizeaza criteria observabile empirice

genereaza rationamente inductive cu caracter probalist

! Rationamentul inductiv surprinde regularitatea si faciliteaza extragerea si formularea unei concluzii generale dintr-o multitudine de cazuri particulare!

Deductia:

specifica procesarii descendente

porneste de la general particular prin inferente + implicatii

pleaca de la ipoteze adevarate

exprimata logic prin silogism

I + D stau la baza formarii conceptelor epirice si stiintifice

II.   Gandirea ca sitem de notiuni

Gindirea extrage si prelucreaza invariant cognitive cu ajutorul unui sistem de operatii si sunt sistematizati in cadrul unor clase, categorii de obiecte, fenomene exprimate in concept, judecati, rationamente.

Categorizarea = gruparea informatiilor dupa criteria

! Categoriile si generalitate informational maxima!

Prototipurile = conform lui E. Rosch, cuvinte in libaj natural utilizate cu frecventa foarte mare care intrunesc empiric trasaturi comune, evidente ale unei categorii (Ex: vrabie - pasare)

v    Concepte empirice, concepte stiintifice

conceptele empirice (conform lui M. Zlate) integreaza trasaturi concrete, particulare, neesentiale. Se constituie din copilarie prin experienta concret intuitiva ascedenta, de la perceptivereprezentare

sunt semiconcepte instabile, probabiliste

au conotatii afective

sunt convingeri pseudostiintifice

sunt vehiculate prin limbajul cotidian si de aceea sunt mai putin riguroase

in comunicarea lor sunt personalizate prin expresii si exemplificari proprii limbajului natural

conceptele stiintifice

se achizitioneaza prin invatare, educatie, prin demers descedent de la legi, norme, reguli care au caractere imperative

se refera la insusiri esentiale si universale pentru o categorie de fenomene

se organizeaza in structuri piramidale la baza carora se alfa conceptele empirice

se exprima in limbaj specializat, stiintific, riguros

nu au conotatii afective pentru ca sunt neutre, apartinand cunoasterii universale, trebuie sa fie acceptate.

III. Gandirea ca proces de intelegere si rezolvare de probleme

Intelegerea + rezolvarea de probleme = INSEPARABILE

(Intelegem, rezolvam problema in functie de gradul de intelegere)

Intelegerea = demers indelungat in procesarea ascedenta (gandirea este o integrare de insusiri intr-o reprezentare generala, un concept empiric)

CONSECINTA

In procesarea descedenta = rezultatul impunerii unor modele explicative ale realitatii prin invatare, instruire, educatie

PREMISA

Implica posesia semnificatiei

Mecanismul intelegerii are la baza o baza informationala (= adaptarea cunostintelor la situatii noi ca proces de tranzitie, de negociere, intre S si obiect. Fiecare parte a acestui proces se comporta ACTIV si in functie de cantitatea de informatii pe care o aduc, cuplajul informational poate fi:

complet intelegere deplina

incomplet intelegere partiala

absent neintelegere

1.     Sisteme asociative =relationarea cunostintelor stocate la situatia prezenta pentru noi explicatii

Principiul asocierii = dcaa doua experiente se produc impreuna si concomitent atunci fiecare dintre ele, cand ajung in constiinta, are tendinta de a o readuce si pe cealalta

Formele asocierii: dupa asemanare

dupa contrast

dupa coexistent spatial si succesiunea temporala (elementele care au aparut in trecut deodataunul dupa altul sunt reactualizate usor)

O situatie problematica = stimul declansator al unor ASOCIATII care duc la intelegerea acestuia.

Lantul asociativ poate fi:

Liniar pentru secvente de lucru algoritmice

Ramificat pentru secvente de lucru euristice

2.     analogie = intelegerea unei noutati prin ceea ce cunoastem deja. Ex: memoria umana biblioteca; molecule gaz bile de biliard

3.     rezolvarea de probleme este domeniul performantial al gandirii

Problema = obstacol cognitiv, o situatie pentru care S nu are momentan solutie

v    Modele, teorii asupra rezolvarii de probleme:

1)     Modelul incercarii si erorii (Thorndike) se subsumeaza procesarii ASCENDENTE, fiind ghidata de date concrete

2)     Modelul iluminarii (Köhler)  ap. procesarii DESCENDENTE fiind ghidata de scheme mintale

La nivel uman, rezolvarea de probleme = proces complex ce utilizeaza in etape si poate lua forma rezolvarii creative.

Strategiile rezolvutive strategii algoritmice

strategii euristice

a.     Strategii algoritmice

Exprima convergenta intre problema: bine definite

mijloacele de rezolvare: mijloace standardizate

solutie: unica

b.     Strategii euristice

Exprima convergenta intre problema: slab definite, verinte vagi

mijloacele de rezolvare: aproximative, nu conduc anutomat la

rezolvare

solutie: apare ca o descoperire

v    Etapele procesului rezolvativ

1.     Punerea problemei (elaborarea unei reprezentari mintale interne a problemei in baza definirii datelor problemei)

2.     Identificarea mijloacelor si strategiilor in memoria de lunga durata

3.     Aplicarea strategiilor de rezolvare (euristic, algoritmic, E+A)

4.     Verificarea solutiei

v    Factori care influenteaza rezolvarea de probleme:

1.     Presiunea timpului (poate stimula)

2.     Noutatea problemei (inhibatorstimulator)

3.     Dificultatea problemei (poate stimula nevoia de competitive)

4.     Modul de formulare (precivag)

5.     Ambianta

6.     Tensiunea emotionala puternica

7.     Gradul de motivatie (teama de sanctiuni, de esec)

8.     Gradul de oboseala (afecteaza capacitatea de concentrare)

v    Conditii faorabile rezolvarii de probleme:

1.     Asigurarea intelegerii

2.     Reverificarea cunostintelor

3.     Utilizarea ipotezelor de la simplu la complex

4.     Rezistenta la stres

5.     Incercarea alternativelor

6.     Explicarea problemei catre alte persoane