Functiile constiintei

FUNCTIILE CONSTIINTEI

(planificare, evaluare, corectare)

1. F.informational - cognitiva = prima si cea mai inportanta functie care ajuta la cunoasterea lumii si a propriului Eu.

Aparitia constiintei presupune constituirea unui raport cognitiv specific subiect-obiect cu scopul precis de a cunoaste. Cunoasterea constienta, permite omului sa acumuleze cunostinte premeditat ,din perspectiva existentei viitoare.

- 2. F.Proiectiva se refera la orientarea activitatii in directia transformarii realitatii. Prin aceasta functie, omul reuseste sa modifice, sa transforme, obiectul in directia dorita. Datorita proiectivitatii constiintei apare o dimensiune noua in structura personalitatii umane, dimensiunea creativitatii.

- 3.F.Anticipativa = exprima tendinta omului de a face predictii in legatura cu desfasurarea evenimentelor si a anticipa mental modificarile viitoare ale obiectului actiunii, de a planifica si programa dinainte desfasurarea actiunii. Anticiparea confera conduitei umane caracterul rationalitati si finalitatii intentionate. Fixarea scopului actiunii si a programului de desfasurare este un proces activ de analiza si comparatie a diferitelor alternative posibile, de stabilire a unor criterii de eficienta si optimizare , de alegere a mijloacelor eficiente de actiune.

4. F.de reglare - consta in controlul pe care constiinta il exercita asupra modului de desfasurare a activitatii comportamentului, asigurandu-se eficienta optima in raport cu scopul propus. O actiune este eficienta daca rezultatul obtinut corespunde cu scopul propus. O actiune este eficienta daca rezultatul obtinut corespunde cu scopul propus anterior. Un rol reglator important il exercita mecanismele constiintei asupra dinamicii trairilor afective si trasaturilor temperamentale. Prin mijloace de activare-franare este posibila structurarea unor tipuri comportamentale optime pe fondul celor mai variate dispozitii bioconstitutionale.

Indicatori psiho- comportamentali pentru evaluarea existentei si functionalitatii constientului la om:

-raspund la intrebarea " ce inseamna a fi constient, in ce se concretizeaza acest atribut". ---valorile acestor indicatori (cantitativ sau calitativ) ne permit sa facem inferente despre gradul de organizare si functionare a constientului.

INDICATORI :

a)Starea de veghe (vigilenta):

-este primul indicator comportamental al punerii in priza a mecanism. si structurilor constientei (opusa starii de somn)

-se exteriorizeaza in doua forme: pasiva (stare de repaus static, privire absenta) si activa (exploreaza campul vizual, in miscare)

Forma pasiva are 2 semnificatii: absenta unui flux concret al constiintei si stare de meditatie, fara exteriorizari motorii.

Inregistarile bioelectrice: la pasiv domina ritmul alfa iar in starea activa domina ritmul beta.

-in somn sau coma constatam absenta psihicului constient in momentul respectiv.

b)prezenta de sine :

-indicator complex, cu mai multe elemente si verigi :

-identitatea eului- cum te cheama, ce varsta ai, ce sex esti?

-orientarea in propia persoana-corectitudinea executarii unor comenzi: ce culoare are parul tau? Ce inaltime ai?

orientarea in timp - evaluare prin intrebari : ce zi a sapt.este astazi?, in ce luna suntem?; in ce anotimp?

-orientarea in spatiu- cum ajungi acasa? Unde este sudul?

-pregnanta traiectoriei biografice-capacitatea de reamintire a cat mai multor evenimente din viata

c)orientarea relationala interpersonala- este un indiciu comportamental  esential al prezentei si functionarii normale a constientului si se poate determina dupa rasp.la intrebarile: cine sunt parintii tai?; dar sora tatalui tau?, ce inseaman sa fii prieten cu cineva?; dar dusman?;

d)orizontul informational- defineste statutul de model cognitiv intern al lumii externe ( a fi constient este a sti ceva despre altceva)

-constiinta din acest p.d.v.este un sistem inchegat de cunostinte elaborate si asimilate in ansamblul dezvoltarii ontogenetice, prin intermediul limbajului

-explorarea orizontului inform. permite stabilirea volumului general al cunostintelor unui subiect despre lumea fizica si societate

e)capacitatea rezolutiva-indice pentru evaluarea nivelului functional al structurilor cognitive ale constiintei

Modalitati de evidentiere a capacitatii rezolutive

Proiect: Calificarea unor bunuri ca fiind proprii sau comune. Proiect: Teoria sistemului mondial

-dezvaluirea legaturilor cauzale sau de conditionare in succesiunea evenimetelor

-analiza criteriala a unor multimi de obiecte concrete si extreagerea insusirilor comune si esentiale, ptr.elaborarea unor modele inform,conceptuale supraordonate.

-formularea legilor generale ale obiectelor si fenomenelor din experienta senzoriala

-rezolvarea problemelor prin gasirea de raspunsuri adecvate

-realizarea de conexiuni corecte intre notiuni si judecati in vederea obtinerii unor informatii noi

-intelegerea - decodificarea informatiilor noi

-interpretarea-stabilirea unor legaturi intre cunostinte si motivatii

-previziunea unor evenimente pornind de la starea lor actuala

-constructivitatea proiectiva-creearea de modele si proiecte mintaleptr.trasform.sau obt.obiect nou.

f)orizontul motivational - raportul dintre forta motivelor primare (cu sursa in natura biologica a omului) si forta celor secundare - (originea in modul de existenta.)

-cuprinde proiectarea personalitatii in viitor, prin dorinte, aspiratii si idealuri.

-organizarea constienta are un nivel mai inalt cu cat este mai dezvolatat subsistemul motivatiei secundare (socioculturale) si cu cat acesta subordoneaza mai deplin din punct de vedere functional subsistemul motivatiei primare de natura biologica

g)autoguvernarea-autoorganizare

- exprima functia cea mai importanta a constiintei - de comanda- control a constiintei asupra dinamicii a relatiei omului cu lumea externa si cu sine insusi

-asigurarea echilibrului a indiv.cu mediul - este data de functia de reglare - fff import. - (comanda-control) a constiintei careia i se subordoneaza functia informational -cognitiva si cea de proiectie-creatie (generativa).

Autoreglarea :

-de tip inconstient-se realizeaza pe baza feedback-ul negativ

-de tip constient-se realizeaza prin feedback-ul pozitiv antientropic; -feed-before- conexiune reglatoare de prospectare, anticipare si a feed-through-ul -conexiune reglatoare de mediere-

Forme de autoreglare a constiintei:

-autoreglare dinamica- sta la baza finalitatii eficiente a actiunilor

-autoreglare de transformare-actiuni externe directe sau actiuni mentale interne

-autoreglare proiectiva sau de creatie unirea intr-o schema functional -unitara a verigii mentale si a celei senzorio-motorii externe si apoi transpunerea schemei in realitate

-autoreglarea de optimizare-sta la baza procesului de perfectionare

-autoreglarea de dezvoltare- asigura prin feedback pozitiv trecerea de la organizari elementare la organizari complexe

-autoreglarea de interactiune interpresonala- asigura controlul si modelarea comportamentului propriu, are doua forme cooperarea si competitia

-autoreglarea de anticipare- analiza mentala a unei actiuni inainte de efectuarea practica a acesteia

h)planificarea actiunii si stabilirea scopului

Este o functie adaptativa - instrumentala esentiala a constiintei si consta in :

-inregistrarea motivului si stabilirea gradului de urgenta

-formularea scopului, ce trebuie sa faca pentru a dobandii obiectul

-adoptarea mijloacelor bune pentru dobandirea obiectului

-prevenirea si evaluarea consecintelor posibile ale actiunii

-analiza critica a rezultatelor

Dintre cele cinci verigi enumerate mai sus ultimele doua sunt mai putin evaluate.

Concluzie: Evolutia constiintei ca forma superioara a psihicului nu poate fi considerata incheiata, ea continund atata timp cat va exista omul ca fiinta si categorie istorica.

i)modul de interactiune si coordonare a constiintei de sine si a constiintei lumii obiective

-este un indicator al organizarii si integrarii generale a constientului individual

-o trasatura distinctiva a constiintei consta in disocierea si opunerea activa a propriului Eu lumii externe si in structurarea schemei comportamentului pe modelul eului ( constiinta de sine) cu modelul informational al lumii externe (constiinta lumii obiective.).

Constiinta de sine:

-include cunostintele , pe care subiectul le dobandeste despre sine (bioconstitutional si psihic) si autoestimarea care este realista, hiper-supraestimare, hipo-subestimare

-evolutia constiintei de sine are doua surse principale: realitatea bioconstitutionala si realitatea externa

Din punct de vedere genetic etapele structurarii constiintei de sine sunt: 1. cenestezia care are doua parti, incepe de la nastere si devine fondul pe care se construiesc celelate doua etape si ansamblul informational despre mediul intern al organismului

-constiinta de sine primara- integrarea fluxurilor informationale

2.Etape de interactiune- presupun comunicarea individului cu lumea externa si consta in:

-individualizarea perceptiva- contine o succesiune de operatii de discriminare, combinare, identificare prin care individul se delimiteaza de ceilalti oameni

-autoportretizarea-consta in detasarea din grup sau din multime ca entitate distincta; are si functie proiectiva de cautare a unui model

-sinteza interioara este stadiul de integrare sistemica a functiilor si proceselor psihice legate de propria persoana intr-o formatiune psihologica superioara eul subiect care se opune formatiunii inferioare eul obiect; orice eu are o dimensiune istorica el fiind expresia experientelor traite si acumulate pana la momentul prezent

-rationalitatea este rationamentul despre noi insine; este etapa si nivel integrativ specific al devenirii constiintei de sine

-emergenta tensionala- asigura activarea si punerea in priza a continuturilor si structurilor psihice pentru a face individul apt pentru executarea si finalizarea actiunii indreptate spre scop; tensiunea este forta care transforma constiinta de sine in forta motrica interna care da personalitatii atributul activismului teleonomic: a exista pentru a actiona

-autocontrolul-mecanism specific de gestionare a intregului potential atitudinal-aptitudinal al personalitatii si ii imprima in relatiile cu lumea forta sau slabiciune, independenta, eroism sau lasitate

Concluzie: constiinta de sine este o complexa formatiune psihologica prin intermediul careia ne delimitam de cei din jur si ne manifestam ca euri individuale si personalizate ireductibile.

Constiinta lumii obiective:

v    Are- o componenta cognitiva (aceeasi alcatuire ca si constiinta de sine) care consta in date despre insusiri, relatii ale obiectelor externe si socioculturale care in plan comportamental se concretizeaza in indicatori ai capacitatii de discriminare

v    O componenta axiologica sau structura operatorie

v    O componenta motivationala-nevoi si trebuinte

v    O componenta afectiva-emotii

v    O componenta volitiva de mobilizare

Modul de Corelare a celor doua constiinte   (constiinta de sine si constiinta lumii obiective)

-din punct de vedere genetic dezvoltarea constiintei lumii obiective precede si devanseaza aparitia si dezvoltarea constiintei de sine

-constiinta lumii obiective-dupa 6 luni de viata

-constinta de sine-dupa 2-6 ani

Optima este aceea formula de organizare a constientului care asigura o interactiune de adaptare si corectare reciproca a constiintei de sine si constiintei lumii obiective.

2. Organizarea pe orizontala a sistemului psihic uman:

-ne dezvaluie eterogenitatea modala si intramodala a componentelor sale dupa continut, rol instrumental adataptiv si mecanism completand tabloul complexitatii lui

-cele trei niveluri ale psihicului nu au un caracter omogen, monobloc ci prezinta diferentiere structurala fiind alcatuita din elemente inascute si dobandite

Interactiunea constient-inconstient:

-in abordarea sistemica organizarea psihica pe verticala apare ca relatie de comunicare si interactiune in ambele sensuri intre cele trei niveluri, care in sens ascendent difera unul de altul iar in sens descendent se modeleaza si se restructureaza evolutiv si optimizant unul pe celelalt

-in organizarea sistemica toate nivelurile ierarhice sunt importante, fiecare are rolul sau, ireductibil in asigurarea si mentinerea emergentei si unitatii structural-functionale a sistemului; alterarea unui nivel va duce la alterarea sistemului in ansamblu sub aspectul identitatii sale

-sistemul dobandeste caracteristici calitative noi, de integrare, pe baza interactiunii nivelurilor particulare constitutive

In structura schemelor comportamentelor si actiunilor ce stau la baza vietii de relatie a omului, gasim ordonate dupa o anumita logica elemente apartinand celor 3 niveluri ierarhice ale sistemului psihic uman: inconstientul, subconstientul, constientul. Locul si ponderea acestor elemente variaza in functie de timp, de situatie si frecventa.

Relatii intre constient si inconstient:

a)relatiile circulare: continuturile constientului trec in inconstient, apoi revin nu integral in constient

b)relatii de subordonare:dominanta funtionala a unui nivel asupra celuilalt (constientul asupra inconstientului sau inconstientul asupra constientului).

Omul este definit ca fiinta constienta a carui comportament de relationare cu lumea externa este constient.cu relatii de coordonare sau echilibru: cele doua niveluri de coreleaza si se balanseaza reciproc sub aspectul fortei functionale

II . Din punct de vedere functional :

in plan functional se stabileste o axa integrativa  bipolara, cu un pol plasat la limita sup. a constientului, iar celelalt fixat la limita inferioara a inconstientului pentru evidentierea dif.moduri de interactiune si articulare intre cele 2 sfere ale vietii psihice.

Sintetizand, putem identifica si defini urmat.genuri de relatii dintre constient si inconstient:

a)    relatii circulare - continuturile trec din constient in inconstient ca apoi sa revina inapoi (la fel si cele din inconstient)

b)    relatii de subordonare - dominanta functionala a unui nivel integrativ asupra celuilalt

c)     relatii de coordonare sau de echilibru - in care cele 2 nivele coreleaza si balanseaza reciproc.