Efecte ale raportului identitate -
globalizare asupra personalitatii tinerilor
"Prabusirea" ideologiei si practicii
comunismului in Europa Centrala si de Est s-a soldat si cu schimbari
la nivelul societatii in ansamblu si al personalitatii
in special. Cauzele? Schimbari in ierarhia valorilor morale si
profesionale ale tinerilor, indeosebi ale studentilor si elevilor,
prin modificari ale atitudinilor social-morale (politice, etice si etnice).
Exista si ceva stabil intr-o societate instabila?
Identitatea noastra
nationala si culturala, relatiile
traditionale de cooperare, etc: sunt factori de echilibru in raportul
dintre societatea romaneasca in tranzitie de la real la ideal si
personalitate: "Lumea rurala romaneasca este o rezervatie de
traditii si valori pierdute in restul Europei. Satele romanesti
sunt adevarate monumente vii de
civilizatie ancestrala, pierduta de mult in Occident, care
ar putea oferi sanse de revigorare chiar unor sate din Belgia, Franta
sau Italia. De aceea, romanii nu au voie
sa repete greselile celor din vest." (Evelyne Pivert -
Presedinta Asociatiei "Operation Villages Roumains"- Franta,
2005, p. 3)
Referindu-ne la psihosociologia personalitatii,
"vom spune ca personalitatea reprezinta o structura, (un sistem
ierarhizat) nu o juxtapunere de trasaturi sau caracteristici". (S. Chelcea,
1995, p. 11) In acest
ansamblu, tineretul accepta valorile societatii deschise, democratice (libertatea de
gandire si exprimare, de deplasare in lume, respect, demnitate) opunandu-se celor ale
societatii inchise (sablonizare,
politizare excesiva, coruptie, birocratie). De aceea,
si invatamantul trebuie sa asigure afirmarea
identitatii culturale nationale in cadrul deschis spre o mai
buna cunoastere a culturii altor natiuni pentru intelegere
si apreciere reciproca.
In actualul
context, este necesara o noua abordare a etapelor si
conexiunilor educatiei: "Combinarea metodelor traditionale de predare
cu abordari extrascolare trebuie sa le permita elevilor
sa intre in contact cu cele trei dimensiuni ale educatiei: etica
si culturala, stiintifica si
tehnologica, economica si sociala."( J. Delors, 2000,
p.17)
Pentru flexibilizarea programelor, profesorii ar trebui
sa lucreze in echipe, chiar internationale, intr-un parteneriat pe
care globalizarea il face inevitabil, caci perspectivele se simt deja:
"cei fara o educatie temeinica sunt lasati in
voia sortii, departe de centrul actiunii" (J. Delors, 2000, p.30) . Pentru a mai atenua
parca duritatea afirmatiei de mai sus, volumul universitarului
galatean Dumitru Tiutiuca, aparut la Iasi, la Editura
Junimea, in 2005, Cultura si identitate, subintitulat
interogativ "C-asa-i romanul?", este o carte de eseuri de antropologie
culturala. In subcapitolul "Cine se teme de mituri", surprind fraze ca :
"Referindu-ne la stricta contemporaneitate, putem spune ca
insasi ideea unei Europe unite, unitare, este un mit in care nu cred
prea multi" si ca "Asa cum Coloana lui Brancusi a fost
demontata bucata cu bucata, pentru ca in final sa fie
re-asamblata pe banii Comunitatii europene, se zice, tot
asa sta inca si societatea romaneasca de azi,
dez-asamblata, facuta bucati si
asteapta sa vina vreun Fat- Frumos de la Banca Mondiala
care sa o salveze." Ultima parte a cartii trateaza
defectele nationale ca pe o "repetabila povara".
Concluzionand, avantajele si dezavantajele
globalizarii sunt complementare, nu contradictorii cultivarii
identitatii culturale. In aceste conditii, sarcina grea a
educatiei este transformarea interdependentei intr-o solidaritate
liber-asumata, care sa-i ajute pe oameni sa se
inteleaga pe ei, intre ei si sa ii
inteleaga si pe
ceilalti.
