Supravegherea executarii obligatiilor prevazute de art.103, alin. 3, lit. a – c

Supravegherea executarii obligatiilor prevazute de art.103, alin. 3, lit. a – c

In cazul in care minorul este obligat sa nu frecventeze anumite locuri stabilite, consilierul de R.S.S. responsabil de caz, are urmatoarele atributii:

1. sa verifice periodic sau ori de cate ori este sesizat de alte persoane daca minorul respecta interdictia;
2. sa pastreze o legatura permanenta cu familia acestuia sau dupa caz, cu persoana sau institutia legal insarcinata cu supravegherea minorului, cu politia, cu reprezentantii autoritatilor locale sau cu orice persoana fizica sau juridica care ar putea oferi informatii privind frecventarea de catre minor a locurilor supuse interdictiei;
3. sa inmaneze minorului un avertisment scris, procedandu-se la explicarea verbala a acestuia in cazul in care se constata prezenta acestuia in locuri in care prezenta i-a fost interzisa;
4. sa intocmeasca un proces verbal cu ocazia primului avertisment, proces verbal ce va fi semnat de minor si supraveghetor;
5. sa considere obligatia ca neindeplinita atunci cand dupa inmanarea a 2 avertismente, constata ca persoana supravegheata este sau a fost prezenta in locul sau locurile a caror frecventare i-a fost interzisa.

I.         In cazul in care minorul este obligat de a nu intra in legatura cu anumite persoane stabilite de instanta de judecata, consilierul de R.S.S. desemnat, urmatoarele atributii:

a.       sa ia masurile necesare in vederea identificarii si contactarii persoanelor care ar putea furniza informatii relevante, in cazul respectiv;

b.       sa colaboreze cu familia minorului dupa caz cu persoana sau institutia legal insarcinata precum si cu politia si alte institutii insarcinate cu asigurarea ordinii si linistii publice;

c.        sa efectueze vizite inopinate la domiciliu si dupa caz, la locul de munca/scoala unde invata minorul.

In cazul in care minorul este obligat sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, fixata de instanta, serviciul de R.S.S. incheie in cel mai scurt timp un protocol de colaborare cu institutia de interes public si autoritatea publica interesata, serviciul de R.S.S. va stabili prin protocol:

1. consilierul de R.S.S. care sa fie responsabil de caz ;
2. intervalele de timp la care se exercita controlul in vederea evaluarii modului de indeplinire a obligatiei stabilite de instanta;
3. modalitatile concrete de mentinere a unei legaturi permanente cu persoana/persoanele desemnate cu supravegherea activitatii minorului.

Serviciul de R.S.S. va transmite institutiei de interes public formularul tipizat privind evidenta orelor de activitate neremunerate. In cel mai scurt timp dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la punerea in executare a libertatii in baza protocolului si pe durata executarii : obligatia serviciului de R.S.S. de a mentine o legatura stransa cu parintii minorului, cu tutorele, cu cel care l-a adoptat si dupa caz, cu persoana/institutia legat insarcinata, pentru a analiza in ce masura supravegherea minorului contribuie la procesul de resocializare a acestuia.

In cazul in care minorul nu indeplineste obligatiile stabilite de instanta, consilierul responsabil va aduce la cunostinta sefului serviciului de R.S.S., acest lucru. Seful serviciului va instiinta imediat persoana sau persoanele carora li s-a incredintat supravegherea minorului dar si instanta de judecata.

Asistenta si consilierea

Activitatea de asistenta si consiliere se acorda de catre serviciul de R.S.S. in doua cazuri:

1. la cererea persoanei condamnate/ a minorului fata de care instanta de judecata a dispus supravegherea de catre serviciul de R.S.S.;
2. cu acordul persoanelor condamnate la pedeapsa cu inchisoarea, in cadrul unor programe de resocializare initiate si derulate impreuna cu personal specializat din unitatile penitenciare.

Asistenta si consilierea persoanelor aflate in supraveghere – scop, rol, procedura, colaborare cu alte institutii

1. Scop – asistenta si consilierea persoanelor condamnate si a minorilor sanctionati cu masura educativa a libertatii supravegheate au ca scop reintegrarea in societate, intarirea gradului de siguranta sociala si prevenirea savarsirii din nou a unor infractiuni;
2. Rol – rolul serviciului de R.S.S. in desfasurarea activitatii de asistenta si consiliere este :

de a corecta comportamentul infractional prin constientizarea de catre minori / persoana condamnata, a faptei savarsite, a consecintelor acesteia si asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa;

de a motiva minorul/persoana condamnata in vederea dezvoltarii responsabilitatii si autodisciplinei;

de a elabora si derula programe eficiente de asistenta si de consiliere a persoanelor condamnate si a minorilor, functie de nevoile identificate ale acestora;

de a sprijini condamnatul si minorul in vederea satisfacerii nevoilor sociale, referitoare la educatie, pregatire profesionala, loc de munca, locuinta sau alte asemenea nevoi.

3. Procedura – ori de cate ori instanta de judecata dispune supravegherea unei persoane condamnate sau a unui minor de catre serviciul de R.S.S. cu ocazia primei intrevederi cu persoana supravegheata, i se va aduce la cunostinta de posibilitatea de a solicita asistenta si consiliere in perioada de supraveghere, explicandu-i-se modalitatile practice in care poate fi sprijinita in vederea reintegrarii in societate. Pentru a beneficia de serviciile de asistenta si consiliere persoana supravegheata depune o cerere scrisa la serviciul de R.S.S. In termen de 10 zile lucratoare de la primirea cererii din partea persoanei supravegheate,  prin care se solicita asistenta si consilierea, serviciul de R.S.S. va lua masurile necesare includerii acesteia intr-un program specializat, functie de nevoile identificate ale persoanei respective.

Pentru fiecare persoana care a solicitat aceste servicii, se intocmeste un dosar de R.S.S. iar cerea persoanei va fi prima fila din dosarul respectiv. Pe langa aceasta, dosarul va mai cuprinde si urmatoarele:

Eseu: Apararea posesiei prin actiuni posesorii - actiunea posesorie generala sau in complangere Referat: Efectele regimului matrimonial

planul de reintegrare sociala ce va cuprinde distinct, in ce va consta activitatea de asistenta si consiliere;

referatul de evaluare intocmit inainte de pronuntarea hotararii judecatoresti;

referat de evaluare solicitat de instanta pentru perioada de supraveghere, inainte ca persoana supravegheata sa solicite asistenta si consiliere;

referate periodice de reintegrare sociala ce vor contine pe scurt informatii cu privire la rezultatele inregistrate de persoanele asistate si care se indeplinesc cel putin o data la 6 luni sau ori de cate ori este nevoie (evolutia pozitiva/negativa in procesul de reintegrare);

concluziile consilierului de R.S.S. care fac parte dintr-u referat de R.S.S. final intocmit la sfarsitul perioadei de asistenta si consiliere in care se va preciza in ce masura persoana respectiva are perspective sau s-a reintegrat deja in societate.

Dosarul de R.S.S. se va pastra in arhiva serviciului de R.S.S., consilierul responsabil de caz fiind obligat sa pastreze confidentialitatea informatiei in dosar.

Seful s.R.S.S. are obligatia de a consulta periodic fiecare dosar ori atunci cand crede ca este cazul pentru a vedea daca se respecta programul de resocializare a persoanei, in ceea ce privesc termenele, calitatea si ritmicitatea acestuia, precum si orice alte obligatii ce revin consilierului pe durata asistentei si consilierii.

In cazul in care consilierul responsabil de caz este in imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si indeplini atributiile in ceea ce priveste intocmirea dosarului, seful serviciului desemneaza alt consilier pe perioada amintita care va prelua responsabilitatile cazului respectiv.

Persoana asistata si aparatorul acesteia (numit din oficiu sau ales), daca are acordul persoanei careia i s-a intocmit dosarul, vor putea consulta dosarul de R.S.S., numai in prezenta consilierului de R.S.S., responsabil de caz sau a sefului serviciului, numai in incinta serviciului de R.S.S. dupa care se va intocmi un proces verbal semnat de persoana care l-a studiat si de seful serviciului.

Dosarul poate fi consultat si in camera de consiliu de catre instanta de judecata, judecatorul delegat cu executarea sau de catre procuror.

Dosarul poate fi consulat cu aprobarea sefului serviciului de R.S.S., de catre reprezentantii persoanei supravegheate care desfasoara activitati in domeniul respectarii drepturilor omului sau ocrotirea persoanelor condamnate, numai daca au acordul scris al persoanei careia i s-a intocmit dosarul.

Fiecare consultare a dosarului este consemnata intr-un proces verbal semnat de consilierul de R.S.S. si persoana care l-a studiat. Termenul de pastrare al dosarului de R.S.S. in arhiva este de 5 ani.

Colaborarea cu alte institutii

Activitatea de asistenta se va efectua pe baza unui plan adoptat nevoilor individuale a persoanelor supravegheate. Se va estima perioada de timp si masura in care nevoile identificate pot fi acoperite numai prin interventia serviciului de R.S.S. ori in colaborarea cu organizatii neguvernamentale, institutii publive/private, persoane fizice/juridice.

In acest ultim caz se va incheia un protocol de colaborare cu aceste institutii sau organizatii, protocol ce va cuprinde:

a.     partile semnatare;

b.     obiectul protocolului care consta in colaborarea partilor, in initierea si derularea planurilor de R.S.S. avand in vedere reintegrarea persoanelor asistate;

c.      tipul de servicii specializate de care pot beneficia persoanele asistate  si consiliate;

d.     durata protocolului;

e.     obligatia partilor;

f.       data incheierii protocolului si semnaturile partilor.

Asistenta si consilierea persoanelor condamnate din unitati penitenciare – scop / procedura

Scopul serviciului de R.S.S. este de a colabora cu personalul specializat in asistenta si consiliere din cadrul administrarii penitenciare pentru indreptarea si reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la o pedeapsa cu privare de libertate.

Procedura – serviciul de R.S.S. impreuna cu persoanele specializate din penitenciare pot derula programe privind activitati lucrative, socio – educative, de instruire scolara si formare profesionala pentru persoanele condamnate.

Fiecare serviciu de R.S.S. de pe langa tribunalul in a carei circumscriptie se afla una sau mai multe unitati penitenciare, poate incheia un protocol de colaborare cu administratia acestora in vederea stabilirii de comun acord, a categoriei de persoane condamnate ce pot fi incluse in programe de resocializare precum si a continutului si a duratei acestor programe.

Includerea persoanelor condamnate la o pedeapsa cu privare de libertate in astfel de programe, este posibila numai cu acordul acestora. In activitatea de asistenta si consiliere, serviciile de R.S.S. vor acorda o atentie deosebita condamnatilor minori si tineri, persoanelor condamnate care intampina dificultati in mentinerea legaturilor cu familia precum si pregatirii pentru liberare a persoanelor condamnate. In toate aceste cazuri activitatea de asistenta si consiliere derulata de serviciul de R.S.S. inceteaza in urmatoarele cazuri:

a.     la cererea persoanei asistate si consiliate;

b.     urmare a lipsei de cooperare sau a comportamentului neadecvat al persoanei asistate si consiliate;

c.      la expunerea duratei termenului asistentei si consilierii.

In capitolul 4 din OG 92/2000 intitulata „Dispozitii tranzitorii si finale”, avem pe de o parte prevederi referitoare la initierea demersurilor necesare in vederea aplicarii respectivului act normativ, acestea constand in:

hotararea guvernului de suplimentare a numarului de posturi pentru ministerului justitiei;

asigurarea cheltuielilor de personal si modificarilor nomenclatorului de functii prin introducerea functiei de consilieri R.S.S. si inspectori R.S.S.; pe de alta parte, se reglementeaza intrarea in vigoare a respectivei ordonante.

La data numirii in functie a consilierilor de R.S.S., toate centrele experimentale existente cu activitatea in domeniu probatiunii, isi inceteaza activitatea. Organizatiile neguvernamentale care au sprijinit aceste centre, vor deveni colaboratorii noilor servicii de R.S.S. in conformitate cu legea.

Consilierea persoanelor aflate in conflict cu legea

Sa consiliezi pe cineva cu probleme nu este magic, nici mistic. Desi antrenamentul si experienta in consiliere este benefic, oricine ar putea ajuta pe altcineva consultand, discutand despre dificultati.

Consilierea cu bune rezultate poate fi facuta de un prieten, vecin, frizer, croitor ca si de asistentul social, psihiatru, psiholog sau preot. Aceasta nu inseamna ca toti vor consilia cu succes.

Doar profesionalistii datorita experientei, au o mai mare probabilitate de a  avea succes deoarece competenta si preocuparea mai mult decat gradatiile si certificatele, sunt chei ale realizarilor.

Consilierea poate fi vazuta din 2 puncte de vedere si anume:

a.     din perspectiva clientului;

b.     din perspectiva consilierului;

Din perspectiva consilierului, in general exista 3 faze ale acestei consilieri:

1. constituirea unei relatii;
2. explorarea aprofundata a problemei;
3. explorarea solutiilor alternative.

Consilierea profesionala procedeaza treptat de la o faza la alta in asa fel ca la sfarsitul seriilor de consiliere sa poata aparea si o a patra faza care poate fi numita evaluarea.

In cele mai multe cazuri, inainte de primul interviu, consilierul nu are cunostinta de problema persoanei aflate in conflict cu legea, problema ce trebuie rezolvata este : care trebuie sa fie obiectivele consilierului la primul interviu. Consideram ca la aceasta prima intalnire, consilierul trebuie sa incerce sa creeze o relatie in baza careia va trece la explorarea problemelor clientului, lucru ce face parte din etapa a II a. Atat construirea relatiei cat si explorarea problemelor se poate face inca de la prima intalnire. Cea de a treia, explorarea solutiilor alternative, este bine sa nu fie atinsa chiar de la prima intrevedere. Vor urma si alte interviuri, fiecare avandu-si scopul si obiectivele sale, iar consilierul trebuie sa fie atent tot timpul, sa se concentreze asupra lor. De cele mai multe ori, prima problema pe care o va prezenta clientul, nu va fi cea care-l deranjeaza cel mai mult.

Pentru ca acest proces de consiliere sa fie util, clientul trebuie sa ajunga la o serie progresiva de afirmatii constiente in urmatoarele etape: constientizarea problemei, relatia cu consilierul, motivatia, conceptualizarea problemei, explorarea strategiilor alternative, selectionarea strategiei, suplimentarea, evaluarea.

1.Constientizarea problemei – in aceasta etapa, clientul trebuie sa-si spuna : „am o problema, trebuie sa fac ceva in legatura cu situatia mea”. Daca oamenii au probleme, refuza in general, sa recunoasca acest lucru si in felul acesta nu vor fi motivati sa faca eforturi in vederea schimbarii. In unele proceduri de consiliere, de ex. in activitatea cu alcoolicii, este greu sa-i faci sa recunoasca acest lucru, ca de fapt au o problema. Atata timp cat oamenii neaga existenta problemei, nu vor putea aparea schimbari constructive decat  cu ajutorul consilierului care va trebui sa-i convinga ca problema exista. Consilierul va explora motivul pentru care clientul neaga existenta problemei si va aduna dovezi in vederea documentarii existentei ei. Sunt oameni care recunosc existenta unei probleme si incearca sa o rezolve ei singuri, fara a primi ajutor de la altii. Consideram ca o persoana cu o problema trebuie sa decida cand si cum va rezolva problema. Daca va hotara sa o rezolve singur, consilierul trebuie sa-i respecte decizia dar va trebui sa-i arate ca este disponibil in continuare.

2.Relatia cu consilierul – pentru ca consilierea sa fie eficienta, clientul trebuie sa ajunga la punctul in care gandirea lui va functiona astfel: „cred ca acest consilier ma va ajuta”. Daca insa clientul gandeste :”acest consilier nu ma va putea ajuta, trebuie sa merg la psihanalist, nu am incredere in el”, intreg procesul de consiliere va esua. De aceea este bine ca in timpul consilierii si mai ales la prima intalnire, consilierul sa fie atent la tipul de relatie ce s-ar putea stabili intre el si client.

Recomandari in vederea constituirii unei relatii pozitive

Consilierul trebuie sa caute sa stabileasca o atmosfera confortabila, neamenintatoare pentru ca clientul sa poata comunica problemele, simtindu-se acceptat ca persoana.

La primele contacte cu clientul, consilierul trebuie pur si simplu sa se „vanda” pe sine,  (sa se prezinte), nu ca o persoana aroganta ci ca una intelegatoare in cunostinta de cauza care poate sa-i ajute pe cei care doresc acest lucru. Consilierul trebuie sa fie calm, sa nu exteriorizeze surpriza sau surada atunci cand clientul isi dezvaluie problema.

De obicei, e bine sa nu fiti moralizatori si sa nu faceti judecati.

E bine sa aratati respect pentru valorile clientului si sa nu impuneti valorile voastre in sensul ca valorile consilierului poate nu sunt bune pentru cineva aflat in situatie dificila.

Comportati-va cu clientul de la egal la egal; daca clientul simte ca este tratat ca un inferior va fi mai putin motivat sa expuna problemele personale.

Folositi cuvinte pe intelesul clientului; a nu se folosi argoul .

Sa se foloseasca cuvintele pe care clientul sa le inteleaga si care nu-l ofenseaza. Tonul vocii consilierului trebuie sa transmita mesajul ca profesionistul intelege si ii pasa de sentimentul clientului. Consilierul va tine confidential ceea ce spune clientul. Daca clientul descopera ca i-a fost violata confidentialitatea, relatia poate fi usor rupta.

Daca consiliezi o ruda sau un prieten exista pericolul ca fiind implicat emotional sa te superi sau chiar sa te certi cu persoana. Daca se intampla acest lucru, cel mai bine este sa renunti cu cel mai mult tact. Poate ca atunci cand spiritele se linistesc subiectul poate fi abordat din nou dar cel mai bine ar fi incredintarea clientului altui consilier.

Daca te superi, consilierea nu mai este productiva. Consilierea prietenilor sau rudelor tinand cont de implicarea emotionala, este mai bine a fi incredintata altuia.

Motivatie: clientii trebuie adusi in situatia de a-si spune „cred ca pot sa-mi imbunatatesc situatia”, „doresc sa fiu mai bine”.

Daca clientul nu este motivat sa se schimbe, schimbarea nu va avea loc. In consiliere, variabila-cheie in determinarea faptului daca un client vrea sa se schimbe sau nu, este chiar motivatia clientului, de a face un efort necesar in acest sens. Un consilier trebuie sa incerce sa motiveze oamenii, mai ales pe cei apatici sau descurajati.

Sugestii de motivare a unui client:

- consilierul are o atitudine de neblamare, astfel incat persoana descurajata

sa nu simta nevoia sa minta, sa pretinda ceva sau „sa poarte masca”.

- consilierul poate transmite empatie, putand sa simta pana la un punct ceea ce simte clientul. Empatia apare atunci cand te poti transpune in locul clientului astfel incat sa poti simti ce simte el si acest lucru este mai mult decat simpatie.

- consilierul transmite persoanei descurajate ca are incredere in capacitatea lui de a progresa.

- consilierul va transmite un entuziasm sincer in legatura cu ideile, interesele si actiunile persoanei descurajate. Persoana, pentru a capata incredere in ele de obicei are nevoie sa fie incurajate de o alta persoana, lucru ce il face sa creada ca sunt persoane valoroase.

- consilierul are o capacitate deosebita de a fi ascultator si nu judecator. Aceasta pentru ca gandurile persoanei descurajate sa poata fi exprimate liber, fara riscul unei cenzuri.

- cand consilierul se intalneste cu persoana consiliata (la inceput), e bine sa observe cel mai mic progres sau cea mai mica schimbare.

- consilierul trebuie sa aiba o incredere sincera in capacitatea persoanei descurajate de a gasi un scop in viata.

- consilierul trebuie sa intareasca eforturile facute de persoana descurajata aratandu-i ca lucrul cel mai important este atunci cand cineva incearca, nu neaparat va si reusi. Atata timp cat face eforturi pentru a progresa, exista si speranta.

- consilierul trebuie sa recunoasca faptul ca tot ceea ce se poate face este sa depui cat mai mult efort in incercarea de a motiva o persoana, succesul nefiind garantat.

- consilierul trebuie sa fie constient de consecintele negative ale dependentei intr-o relatie cand o persoana incepe sa-si asume riscul si sa faca schimbari constructive, trebuie lasat sa decida singur, sa aiba incredere in fortele proprii.

3.Conceptualizarea problemei pentru ca o consiliere sa fie eficienta, clientul trebuie sa recunoasca: „problema mea nu este neobisnuita desi are componente specifice”. Cei mai multi dintre clienti au tendinta de a-si considera situatia atat de complexa incat devin anxiosi sau emotivi si din acest motiv, nu mai sunt in stare sa vada ca problema lor poate sa fie rezolvata incet, incet. Pentru a-si ajuta clientul in conceptualizarea problemei, consilierul trebuie sa exploreze totalitatea problemelor impreuna cu clientul.

Recomandari:

- multi consilieri fac greseala de a sugera solutii de indata ce problema este identificata, fara a face cercetari in profunzime.

- la cercetarea in profunzime, consilierul si clientul vor trebui sa tina cont de importanta problemei de cand exista ea, ce capacitati fizice si mentale are clientul pentru a o rezolva.

- atunci cand avem o situatie cu o multitudine de probleme, modul in care alege problema ce va fi rezolvata prima, cel mai bine este sa intrebi clientul, atitudinea ce va fi perceputa de cel ca fiind cea mai presanta. Daca ea poate fi rezolvata, se trece la explorarea ei in profunzime. Orice rezolvare a mai multor subprobleme va face ca increderea clientului in consilier, sa creasca, relatia devenind cat mai solida.

- trebuie sa transmita empatie, nu simpatie. Empatia este capacitatea de a arata ca stii si poti pana la un punct sa simti ce-ti povesteste clientul. Simpatia inseamna tot a impartasi sentimente, dar are si conotatia de a arata mila. Aceasta diferenta subtila consta in faptul ca empatia este orientata spre rezolvarea problemelor, iar simpatia spre intelegerea  si uneori mentinerea ei.