Particularitati tactice ale audierii persoanei vatamate

PARTICULARITATI TACTICE ALE AUDIERII PERSOANEI VATAMATE

Persoana vatamata, prin prezenta sa in mijlocul actiunii, poate furniza informatii importante cu privire la fapta comisa si la persoana faptuitorului. Pe de alta parte, impactul psihologic asupra victimei creat de savarsirea faptei poate duce la alterarea sau la limitarea informatiilor receptionate. De asemenea, indignarea sau dorinta de razbunare, de obtinere a unor despagubiri insemnate pot determina persoana vatamata sa denatureze faptele in sensul amplificarii leziunilor suferite, intensitatii si numarului loviturilor, duratei in timp, fortei de actionare s.a. de natura a crea invinuitului sau inculpatului o situatie  mai grea.

Practica judiciara a dovedit insa si prezenta situatiei contrare, cand victima isi modifica declaratiile in sensul disculparii invinuitului sau a minimalizarii faptei comise tradand o intelegere frauduloasa cu invinuitul sau inculpatul, indeosebi in cauzele in care impacarea partilor nu este posibila.

1 Aspecte introductive

Potrivit art.24 C.proc.pen. „ (1) Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata. (2) Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila.”

De asemenea, potrivit art.15 alin.3 C.proc.pen. calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza.

Daca nu este constituita parte civila sau nu participa in procesul penal ca parte vatamata, persoana vatamata poate fi audiata ca martor in procesul penal (art.82 C.proc.pen.)

Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.(art.75 C.proc.pen.).

In ceea ce priveste locul audierii, codul de procedura penala nu stabileste un loc anume unde sa aiba loc aceste declaratii, urmand ca organul de ancheta sa stabileasca locul cel mai potrivit pentru efectuarea acestui act. Nu de putin ori aceste declaratii sunt luate victimei nu la sediul organului de cercetare, ci in spital – mai ales in cazul victimelor agresiunilor fizice pentru care este necesara internarea medicala.

2 Etapele audierii

Audierea partii vatamate se realizeaza in mod obisnuit in cele trei etape, si anume:

a)           stabilirea identitatii si discutiile prealabile

b)           relatarea libera

c)            adresarea intrebarilor de control

a) Stabilirea identitatii partii vatamate se realizeaza prin mijlocirea actelor de identitate, iar in lipsa acestora, prin orice mijloc de proba.

Discutiile prealabile cu partea vatamata realizate asupra unor subiecte fara legatura cu cauza urmaresc detensionarea situatiei, abaterea atentiei si concentrarii victimei de la ceea ce urmeaza sa relateze, mai ales in situatia in care ar dori sa exagereze sau sa denatureze intensitatea si durata celor petrecute.

b) Relatarea libera este un bun prilej pentru anchetator de a afla punctul de vedere al victimei cu privire la cele intamplate, de a studia psihologia acesteia, mai ales limbajul nonverbal, involuntar, capabil sa transmita starea de spirit a victimei si pozitia sa sincera sau mai putin sincera fata de cele relatate,  eventuala retinerii acesteia de a relata aspecte mai putin placute din faptele comise. Compasiunea organului de urmarire penala trebuie dublata de adoptarea unei pozitii neutre, care sa nu influenteze, prin aprobare sau dezaprobare cele relatate de catre partea vatamata.

c) Prin intermediul intrebarilor de control organul de cercetare penala urmareste sa detalieze anumite aspecte ce au fost evitate, voit sau nu, in declaratia data.

3 Consemnarea declaratiilor partii vatamate

Declaratiile partii vatamate se consemneaza intr-un proces verbal de ascultare.