Agresorul. victima. pedeapsa.

1. CAUZALITATEA VICTIMALA.

A) Factorii de risc conjuncturali, relationali si naturali.

Clasificarea factorilor de risc victimali este determinata de mediile socio-structurale de provenienta ale victimelor, de tipologiile valori lezate fizice, morale, politice, religioase, de conditiile socio-economice in care traiesc victimele, de regulile de conduita acceptate de victima.

Exista astfel o responsabilitate concreta a victimelor care decid asupra importantei relative a actului agresional.

Cauzalitatea victimala reprezinta o structura comportamentala complexa, determinata de interdependenta unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religiosi) si a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, atitudini si relatii interindividuale).

Raportul dintre victima si factorii conjuncturali, relationali este exprimat in functie de personalitatea victimei care se va adapta sau nu determinarilor impuse de acestia explicand gandirea si conduita victimei, conditia socio-psihica a acestuia.

Cauzalitatea victimala este intotdeauna concreta si formeaza impreuna cu mediul ambiant o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale si ale integrarii victimei in mediul social-istoric existent.

Victima devine astfel un fenomen psihologic, juridic.

a) FACTORII DE RISC CONJUNCTURALI economici, politici, culturali, atat la nivel individual, cat si la nivelul grupului, au ca modificare si motivare discordantele existente intre situatia economico-sociala a individului si tendinta modificarii imediate a acestuia.

Natura factorilor de risc conjuncturali poate rezulta si din nevoile obiective care preocupa victima, asigurand pluralitatea, coexistenta si similitudinea modurilor comportamentale victimale.

b) FACTORI DE RISC RELATIONALI

Caracterul subiectiv al relatiilor individului in cadrul existentei umane determina intr-un mod special concordanta dintre actul agresional si efectul victimal.

In acest sens, relatia victimei cu agresorul este perceputa in mod diferit de fiecare dintre acestia, depinzand de conditiile sau momentele variabile ale existentei.

Efectul victimal este mijlocit de relatia anterioara, simultana sau posterioara dintre victima si agresor, relatia victimei si reactia acestuia acceptand sau refuzand scopul si reflectarea acestora in psihicul victimei.

In mod receptiv, atitudineaa victimei si a agresorului devine esentiala in comportamentele indivizilor si in stimulii sau starile care comanda aceste comportamente.

c) FACTORII DE RISC NATURALI

In stabilirea cauzalitatii victimale, alaturi de factori de risc conjuncturali si relationali exista factorii de risc naturali.

Comportamentul victimei este justificat in mod obiectiv de modul de intelegere a exigentei sociale, modul de determinare in raporturile interindividuale, de calitatea individului, de natura psihica, morala, intelectuala.

Document online: Protectia dreptului de autor - proceduri si sanctiuni instituite de Legea dreptului de autor Eseu: Alte moduri de dobandire a proprietatii - ocupatiunea, traditiunea

Factorii de risc naturali isi au sorgintea in exigenta sociala, precum si in viata psiho-morala a victimelor, fiind calificati si gradati in functie de recuperarii victimei sau de posibilitatea restrangerii efectului victimal.

d) INTERPRETAREA DECLARATIEI VICTIMEI, INTERVENITA IMEDIAT DUPA PRODUCEREA AGRESIUNII.

In activitatea operativa de identificare a agresorului si a victimei actului infractional, o importanta deosebita o are prima declaratie data de victima in fata organelor de urmarire penala.

In acest sens, exista posibilitatea identificarii cu rapiditate a infractorului prin stabilirea elementelor fragmentaregenerale sau de amanunt care au legatura cu actul infractional. Imprejurarea ca victima pastreaza in memorie imagini sau elemente de identificare speciale ale unei persoane, atitudini si expresii tipice unei persoane sau unei categorii de persoane va determina cu rapiditate stabilirea elementelor semnificative ce caracterizeaza infractorul. Modul de operare la care se adauga expresii, gesturi, imagini, urme specifice individului, unei persoane sau unei categorii de persoane va determina cu rapiditate stabilirea elementelor semnificative ce-l caracterizeaza pe infractor.

Victima poate recunoaste, in functie de inzestrarea psihointelectiva, pe autorul infractiunii sau poate caracteriza de la inceput comportamentul acestuia.

Prin trecerea timpului, unele dintre elementele specifice de identificare se pot diminua, in sensul adaugarii la ceea ce reprezinta o trasatura reala a unor alte atributii privind persoana infractorului, care poate sa fie rezultatul imaginatiei sau reflectiei critice a victimei.

Pentru situatiile cand victima are o participare concreta, activa, contradictorie in derularea actului agresional, in prima declaratie va consemna doar acele elemente de natura sa sublinieze particularitatile celuilalt factor, omitand sa se pronunte cu privire la rolul sau in producerea efectului victimal.

B) CONDITII FAVORIZANTE.

Conditiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuiesc analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, psihiatric, demografic.

Cunoasterea acestora, a aparitiei victimizarii nu se poate reduce doar la analiza cauzelor obiective sau subiective care impun victimizarea, ci vor trebui stabilite intentiile interindividuale constiente ale victimei si manifestarea acestora.

Orice actiune agresionala creaza conflict, raporturi interindividuale a caror ratiune de a fi („ideea de existenta”) pare lipsita de temei, daca nu se identifica toate conditiile favorizante pentru aparitia victimei si efectele sale.

In acest sens, conditiile favorizante apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurari care ajuta violenta si conflictul in dezvoltarea sa naturala spre un anumit tip de fenomenul victimal in care se integreaza.

Continuitatea sau discontinuitatea conditiilor favorizante demonstraza relativitatea aparitiei actului agresional si a particularitatilor fenomenului agresional.

C) INTERRELATIA DINTRE VICTIMA SI AGRESOR.

Infractiunea si agresiunea reprezinta fenomene sociale prin care formele de realizare adoptate creeaza dezordine sociala.

Agresiunea – chiar si in cazul in care reprezinta actul primar – constituie un domeniu al analizei psihologice deoarece descrie relatia sociala afectata, precum si conditiile in care a fost exercitata actiunea. Dupa cum este cunoscut individul agresor stabileste in prealabil, formele principale de incalcare a normelor legale sau in cazul cand infractiunea este rezultatul culpei, posibilitatea reducerii efectului fenomenului criminogen.

Pentru societate este important de fiecare data determinarea si stabilirea cauzelor si conditiilor favorizante privind factorul agresional, precum si posibilitatea identificarii acestuia, a adoptarii masurii strategice avand ca obiect sanctiunea si restabilirea segmentului social lezat.

Agresiunea reprezinta un element al factorului psihologic individual sau al factorului socio-uman general.

Implicatiile sociale ale factorului psihologic rezulta din categoria relatiilor afectate, precum si din categoria efectelor produse.

Activitatea de prevenire a fenomenului infractional reprezinta strategia ante- si post-delictum a statului.