Particularitati si categorii de receptie senzoriala ale persoanei vatamate

Particularitati si categorii de receptie senzoriala ale persoanei vatamate: primul moment al formarii declaratiilor victimei il repr receptia, ca rezultanta psihologica a perceptiei sale senzoriale, in momentul in care e supusa unei agresiuni.

In legatura cu receptia auditiva amintim ca omul e capabil sa perceapa dintr-o infinitate de nuante, o multitudine de fenomene sonore ce insotesc obligatoriu sau intamplator savarsirea unei infractiuni. Persoana vatamata trebuie sa redea cuvintele, expresiile, modul de a vb al agresorului. Este importanta determinarea urmatoareloe imprejurari:

- dinstanta dintre sursa sonora si organul receptor, apreciata in functie de intensitatea undelor sonore ( doar atunci cand fenomele sonore sunt familiare persoanei vatamate)

- directia de propagare a fenomenelor sonore poate avea caracter de certitudine cand e intemeiata nu doar pe senzatii auditive, ci si vizuale.

- determinarea fenomenelor acustice sau chiar identificarea lor . Din cauza experientei accumulate omul nu percepe pur si simplu sunete, ci acestea sunt insotite de intelegerea lor; mai ales timbrul sunetului care-I confera character individual este o insusire caracteristica unei anumite personae, obiect, fenomen.

In legatura cu receptia vizuala: ochiul expus la intuneric, supus cateva momente luminii mai intense isi reduce capacitatea de adaptare. Daca exista disfunctionalitati in modul de concentrare a receptorilor vizuali, in diferite zone ale retinei, apar probleme in distingerea culorilor : acromatopsie totala sau discromatopsii ( daltonism). Mai pot aparea urmatoarele probleme:

- imaginile consecutive, constand in persistarea lor dupa ce stimulul incepe sa actioneze, in culori normale sau inversate

- contrastul simultan, in care un obiect cenusiu pare mai alb pe un fond negru decat pe un fond alb, iar pe un fond cromatic tinde sa ia nuanta culorii complementare fondului.

In legatura cu receptia cutanata: exiista 3 categorii de senzatii cu mecanisme senzoriale diferite:

- senzatiile tactile ( de atingere, presiune), provocate de deformarea locala a pielii, viteza acestei deformari determina intensitatea senzatiei tactile

- senzatiile termice de cald si rece, care se manifesta sub actiunea unui stimul cu o temperatura mai mare, mai mica decat temperature pielii. Stimularea poate avea loc si de la distanta pe calea schimbului termic radiant.

- senzatiile de durere sunt provocate de orice stimul mai intens care duce la vatamarea tesutului, a terminatiilor nervoase din piele

In legatura cu receptia olfactiva : ea este rezultatul stimularii receptorilor olfactivi de catre anumite substante care se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de vapori, receptori situati in membrana mucoasa a cavitatii nazale. Relativitatea receptiei olfactive poate fi intalnita in urm situatii:

- nedeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului (ex. In cazul tentativelor de omor savarsite prin introducerea treptata in incaperea unde se afla victima a gazului toxic, din cauza acomodarii cel vatamat nu va percepe mirosul caracteristical substantei)

- stabilirea directiei din care ar fi provenit mirosul . Daca persoana vatamata indica si derectia din care au provenit mirosurile, trebuie sa se tina seama de conditiile atmosferice, de directia curentilor de aer care au purtat mirosul respectiv.

Alta categorie de senzatii:

- senzatiile interne si organice ( sete, greata, foame)

- senzatiile kinestezice sau de miscare ( pozitia membrelor)

- senzatiile de echilibru, care reflecta modificarile pozitiei corpului in raport de centrul lui de greutate, de pozitia si directia miscarii capului

Factori de distorsiune – obiectivi si subiectivi- ai receptiei senzoriale a victimei:

1. Factori de natura obiectiva:

- conditiile de iluminare in care are loc perceptia vizuala influenteaza puternic vizibilitatea insusirilor obiectelor, in special a culorii acetora.

- conditiile meteorologice sunt factorii care pot optimiza, dar mai ale sperturba procesul perceptive.

- distanta mare si diversele obstacole interpuse intre persoana vatamata si obiectul observatiei sale, ii ingreuneaza procesul perceptiv, reducandu-i vizibilitatea, aparand erori in procesul auditiv din cauza ecourilor sau reverberatiilor produse de obstacole.

Referat: Nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export Document online: Dreptul la munca si protectie sociala a muncii

- existenta unor surse sonore poate bruia perceptia auditiva

- durata perceptiei , respective intervalul de timp in care e posibila perceptia.

- disimularea infatisarii, poate denature grav declaratiile persoanei vatamate, deoarece autorul infractuinii apeleaza la deghizari, cauta sa atraga atentia actionand cu rapiditate, folosind diverse metode care sa ingreuneze identificarea sa.

- complexitatea fenomenului perceput face dificila perceptia si memorarea lui.

2. Factori de natura subiectiva: sunt determinati de particularitatile psiho-fiziologice si de personalitate ale persoanaei vatamate, fie ca efectul lor e vremelnic sau de durata.

- calitatea organelor de simt: orice defectiune a lor afectand o parte din posibilitatile de perceptie, respectiv capacitatea senzoriala a persoanei vatamate.

- varsta si sexul persoanei vatamate influenteaza perceptia in sens pozitiv sau negativ. Femeile manifesta fidelitate mai mare in realizarea unei descrieri, sper deosebire de barbati. Barbatii observa mai bine calitatile si obiectele si apreciaza mai bine numerele, femeile disting mai bine culorile.

- personalitatea si gradul de instruire a individului joaca un rol semnificativ in procesul perceptiv, mai ales cand ele sunt mai ridicate sau mai apropiate de specificul faptei la care asista.

- temperamentul si gradul de mobilitate al proceselor de gandire sunt factori dupa care trebuie facuta diferentierea intre un individ si altul cu privire la capacitatea si modul de a reactiona si de a distinge fapte sau date.

- starile de oboseala, si reducerea capacitatii perceptive ca urmare a influentei alcoolului, drogurilor, medicamentelor conduc la o scadere a acuitatii senzoriale

- starile afective au influenta inhibitoare asupra procesului perceptive, determinand alterarea sau dezorganizarea acestuia, situatie intalnita la persoanele care asista la fapte cu character socant

- atentia . calitatile atentiei sunt stabilitatea si mobilitatea ei, gradul de concentrare si distributia ei.

Receptia senzotiala mai poate fi in functie de tipul perceptive caruia ii apartine persoana vatamata.

Tactica audierii propriu-zise a persoanei vatamate

Pregatirea in vederea ascultarii victimei. Se are in vedere:

- studierea materialului cauzei: stabilirea persoanelor care trebuie ascultate in calitate de parte vatamata, parte civila ori parte responsabila civilmente, a problemelor care vor fi lamurite prin ascultare, cat si a ordinii folosirii lor

- cunoasterea persoanelor care urmeaza a fi ascultate, constituie o alta cerinta tactica a pregatirii audierii. Organul judiciar trebuie sa manifeste o preocupare deosebita pt cunoasterea personalitatii si a trasaturilor psihice specifice partilor care urmeaza sa fie audiate. Datele cu privire la identitatea, pregatirea, profesia, locul de munca, trebuie completate cu cele referitoare la comportarea persoanelor vatamate inainte si dupa savarsirea infractiunii , la profilul psihologic, la natura eventualelor relatii cu persoanele antrenate in savarsirea faptei.

- intocmirea planului de ascultare daca situatia o impune. Vizeaza problemele care urmeaza a fi lamurite prin ascultarea persoanei vatamate, materialul probator care va fi folosit in timpul ascultarii si ordinea in care va fi folosit acesta. Continutl concret al planului de ascultare difera de la caz la caz.

Elaborarea unui plan de audiere va urmari:

- conditiile in care partile au luat cunostinta despre faptele sau imprejurarile cu privire la care sunt ascultate; pozitia partii vatamate ori a partii civile fata de celelalte parti, interesul lor de a declara intr-un anumit fel; natura si valoarea probelor ce urmeaza a fi folosite in ascultare

Tactica audierii in faza relatarii libere

- verificarea identitatii reprezinta primul monent al audierii propriu-zise. Dupa ce organul judiciar s-a edificat cu privire la identitatea persoanei vatamate, ii aduce la cunostinta faptele si imprejurarile in legatura cu care va fi ascultata, inclusiv posibilitatea de a se constitui parte vatamata, parte civila in proces, de a renunta la acest drept conferit de lege si de a fi ascultata in calitate de martor.

- conduita tactica in momentul ascultarii libere. Relatarea libera sau spontana incepe prin adresarea unei intrebari de ordin general, menite sa ofere posibilitatea persoanei vatamate sa declare tot ce stie cu privire la faptele si imprejurarile pt a caror lamurire este ascultata.

Regulile principale:

- ascultarea persoanei vatamate cu rabdare si calm, fara a fi intreruptz, chiar daca aceasta relateaza faptele cu lux de amanunte, unele fara semnificatie pt clarificarea cauzei.

- evitarea oricarui gest, reactie, mima sau expresie, mai ales de nemultumire, ironica, prin care se aproba sau se resping declaratiile persoanei vatamate, evitarea apostrofarii sau oricaror aprecieri cu privire la posibilitatile sale de a percepe, de a memora sau reproduce faptele cu privire la care e ascultata.

- ajutarea ei cu mult tact, fara a o sugestiona sub nicio forma daca nivelul intelectual, cultural, impiedica persoana vatamata sa faca o relatare libera cat de cat coerenta.

- in timpul ralatarii libere, organul judiciar isi va nota aspectele semnificative, cat si eventualele contraziceri sau neclaritati in expunere.

Sub raport tactic criminalistic, relatarea spontana prezinta urm avantaje:

- pers vatamata poate relata imprejurari necunoscute de organul de urmarire penala pana la acea data

- pot aparea date din care sa rezulte savarsirea altor fapte penale de catre invinuit sau inculpat

- organul de urmarire penala are posibilitatea sa studieze modul in care victima isi formuleaza declaratiile sub aspectul veridicitatii

- pot fi aveluate sinceritatea, buna-credinta victimei, dar si dorinta de razbunare

- conduita tactica in momentul formularii de intrebari. Ultima etapa, nu are caracter obligatoriu. Adresarea de intrebari devine obligatorie in ipoteza victimelor asupra carora exista suspiciuni cu privire la sinceritatea lor, respectiv la buna-credinta.

- intrebarile de completare sunt necesare in cazurile in care persoana vatamata relateaza mai putin decat ceea ce a perceput in mod real.

- intrebarile de precizare vizeaza acele aspecte la care persoana vatamata s-a referit, dar lipsa de claritate impune unele unele detalieri

- intrebarile ajutatoare sunt destinate reactivarii memoriei si inlaturarii denaturarilor de genul substituirilor sau transformarilor. Procedeul tactic il constituie reamintirea prin asociatia de idei, indeosebi asociatia prin contiguitate, care repr acele legaturi dintre obiecte si fenemene, caracterizate prin simultatneitatea producerii lor in timp si in spatiu.

- intrebarile de control destinate verificarii unor afirmatii sub raportul exectitatii si veridicitatii. Verifica pozitia de fidelitate sau nesinceritate pe care o adopta persoana vatamata.

Ascultarea raspunsurilor la intrebari presupune respectarea unor reguli:

- ascultarea victimei cu atentie si seriozitate, evitandu-se gesturile de enervare, expresiile ori gesturile de aprobare sau dezaprobare

- evitarea reactiilor bruste la contradictii , incoerente, stari de agitatie, fara exteriorizarea surpinderii sau nemultumirii anchetatorului

- observarea cu atentie, dar fara ostentatie, a modului in care reactioneaza persoana vatamata la intrebari asociate cu posili indici de nesinceritate

d) verficarea si aprecierea declaratiilor persoanei vatamate. Se face prin compararea declaratiilor persoanei vatamate cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza, cat si prin efectuarea unor activitati de urmarire penala: ascultarea martorilor, invinuitilor, confruntarile, constatarile tehnico-stiintifice ori expertizele, etc.