Consecintele traficului de minori asupra personalitatii victimei minora

Minorele care au fost victimele traficului de fiinte umane suporta dintre cele mai complicate traume psihologice, fizice si sociale. Majoritatea copiilor traficati sufera prin separarea de comunitatea unde au trait, prin conditiile vitrege de viata si munca, prin amenintarile proxenetilor, ale traficantilor, prin neincrederea in autoritati, lipsa unui statut legal si astfel dezvolta relatii de dependenta emotionala cu traficantii lor ( iubindu-i si urindu-i in acelasi timp).      

Traficantul devine singurul adult pe care il are copilul in tara unde este exploatat. Chiar daca reusesc sa „ evadeze” din lumea traficului si se intorc acasa, impactul social devine mai puternic : familia il poate respinge, nu mai are aceleasi abilitasi sociale, educative cu ale celorlalti copii, iar impactul psihologic este un prag greu de trecut: sentimentele de rusine si vinovatie duc la lipsa increderii, conduc la ganduri si tentative de sinucidere, la toate acestea adaugandu-se si impactul fizic ale traficului suferit: violenta fizica din partea taficantilor, clientilor, proxenetilor, contactarea de boli cu transmitere sexuala.         

Anxietatea este una din tulburarile frecvente ale victimelor ce au cazut prada traficantilor.

« Anxietatea este sindromul de stres post-traumatic considerat o tulburare de anxietate, deoarece multe dintre simptomele acestuia sunt comune anxietatii. Anxietatea cuprinde ganduri de ingrijorare, hiperexcitabilitate emotionala si fizica. In mod normal, atunci cand creierul percepe o amenintare, acesta emite un lant de schimbari fizice care pregatesc corpul pentru lupta sau fuga. Mesajele sunt transmise prin intermediul nervilor si a hormonilor catre diferite organe ale corpului. Muschii se tensioneaza, bataile inimii sunt mai rapide si mai puternice, ritmul respirator creste. Creierul devine mai vigilent si capabil sa reactioneze mai repede. Aceste modificari constituie raspunsul la stres si pregatesc corpul pentru urgente. Dupa ce corpul isi reia starea de odihna si relaxare se realizeaza faptul ca energia consumata pentru a raspunde la stres este epuizanta din punct de vedere fizic. In anxietate mintea ramane tot timpul in alerta, pastrandu-se emotiile si starea de excitabilitate a corpului.

Anxietatea presupune o arie de simptome:

• fizice tensiune motrica cu contractii musculare, oboseala, tremur, greata, probleme ale tractului digestiv, hiperventilare pulmonara, cresterea ritmului cardiac, senzatii de sufocare si atacuri de panica;
• tulburari neuro-vegetative: uscarea gurii, transpiratie, mancarimi ale mainii si ale fetei, stari de surzenie, senzatie de jena la nivelul epigastrului sau de stransoare la nivelul gatului;
• oboseala emotionala: iritare, dispozitie fluctuanta, frica, emotii exagerate, pierderea increderii;
• oboseala mentala: confuzie, incapacitate de concentrare, sau incapacitate de a lua decizii, amnezii temporare;
• oboseala spirituala: descurajare, lipsa de speranta, disperare. »[1]

Cele mai dese simptome prezente la victimele traficului sunt atacuri de panica, victima asteptand ca trauma sa se repete dintr-un moment in altul ; autoculpabilizarea pentru propria suferinta, dorinte de suicid, tulburari de comunicare, agresivitate, manie, tulburari sexuale, abuz de alcool si medicamente, fobii specifice.

Sanatatea femeilor si a copiilor traficati este supusa multor riscuri. Cele mai raspandite sunt bolile sexual transmisibile (BST), inflamaliile tractului reproductiv si sarcinile neplanificate, precum si traumele fizice care apar in urma batailor crunte. Multe victime ale traficului, in special minorii, au probleme psihologice severe ca rezultat al abuzului la care sunt supusi.

Specifice traumei de viol pot fi mentionate urmatoarele simptome : tulburari alimentare, dureri in partea inferioara a abdomenului, in zona genitala, maladii ale pielii, dureri de cap, dureri de spate, senzatii de geata in cazul atingerilor corporale, alterari in relatia cu propriul corp.[2]

Din punct de vedere social copiii traficati care se intorc acasa se confrunta cu multe greutati. De multe ori, ei se intorc in acelasi mediu din care au fost traficati initial, cu toate ca aici conditiile au ramas neschimbate. Mediile familiale abuzive, saracia generalizata, dicriminarea si marginalizarea sociala, lipsa unor oportunitati de angajare in munca, accesul limitat la educatie, mecanismele insuficiente sau absente de furnizare a asistentei sociale, precum si faptul ca traficantii sunt in libertate, sunt doar cateva din multele probleme cu care se confrunta.

Aceste obstacole sunt mai dificil de trecut din pricina impactului pe care l-a avut asupra copilului experienta traficului, impact care poate include traume, pierderea increderii, probleme emotionale si psihologice pe termen lung si pierderea respectului de sine.

Stigma sociala severa, respingerea de catre familiile lor, mediul familial dificil si sentimentele de rusine si vinovatie pot complica si mai mult situatia grea a copiilor traficati, facandu-i sa se simta izolati si neintelesi. Lipsa unor abilitati sociale si educationale limiteaza capacitatea lor de a se integra in randul celorlalti copii, le minimalizeaza obtiunile pentru viitor si sporeste sansele ca ei sa fie exploatati in mod repetat. Copiii care aleg sa depuna marturie impotiva traficantilor au de infruntat amenintari la adresa securitatii lor si traiesc intr-o permanenta teama pentru ei si familiile lor. Multi risca sa fie retraficati.